<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>ANUL ION DRUŢĂIon Druţă:“Mileniul trei, care a început abia acum câţiva ani, urmează să <strong>de</strong>a răspunsul lamult controversata şi poate cea mai dureroasă întrebare din câte pot fi -CE ESTE, ÎN DEFINITIV, OMUL?”2 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008
Ştiinţă şi educaţie„ŞTIINŢA ŞI EDUCAŢIASUNT CA ŞI APELEUNUI RÂU CARETREBUIE SĂ CURGĂÎMPREUNĂ”Între 19-21 septembrie curent, <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţea <strong>Moldovei</strong> a găzduit Conferinţa internaţionalăcu genericul Politici în domeniul ştiinţei şi educaţiei,la care au participat miniştrii educaţiei şi ştiinţei,preşedinţii Aca<strong>de</strong>miilor <strong>de</strong> Ştiinţe din stateleEuropei Centrale şi <strong>de</strong> Sud-Est, Caucaziene, CSI,Ţările Balcanice şi cele Baltice. Evenimentul a întrunitsavanţi din 24 <strong>de</strong> ţări, precum şi reprezentanţia 9 organizaţii internaţionale. Manifestarea a fost ocontinuare a Conferinţei Aca<strong>de</strong>miilor <strong>de</strong> Ştiinţe dinEuropa <strong>de</strong> Est şi <strong>de</strong> Sud-Est cu genericul Ştiinţa globalăşi politicile naţionale: rolul aca<strong>de</strong>miilor, <strong>de</strong>sfăşuratăîntre 4-5 mai 2007 sub auspiciile A.Ş.M. laChişinău, care <strong>de</strong>venise evenimentul ştiinţific principalal anului 2007.La rândul său, conferinţa consacrată politicilorîn domeniul ştiinţei şi educaţiei prin mesajul săucomplex, varietatea şi profunzimea problemelorabordate, face cap <strong>de</strong> afiş al evenimentelor ştiinţificedin 2008. Cele patru sesiuni au trasat direcţiileprincipale ale <strong>de</strong>zbaterilor: Consolidarea impactuluiinternaţional al programelor naţionale <strong>de</strong> cercetareşi educaţie; Consolidarea cercetării în învăţământuluniversitar; Dezvoltarea unei economii bazatepe cunoaştere; Cum să oprim şi să inversăm exodulcreierilor.În <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea conferinţei Zoran Stancic, şefadjunctal Directoratului General pentru Cercetareal Comisiei Europene, menţionase că procesul globalizăriicomportă în sine multiple probleme – economice,ecologice, energetice etc., iar intrarea încompetiţie a noilor actori globali, precum China şiIndia, lasă să se întrevadă noi oportunităţi şi pentruţările industrializate, şi pentru cele în tranziţie.Strategia unei economii bazate pe cunoaştere,lansată <strong>de</strong> UE în 2000, îşi propune să transformecunoştinţele în creştere economică. În acest context,triada instruire-cercetare-inovare capătă dimensiuneaşi menirea <strong>de</strong> forţă motrice a <strong>de</strong>zvoltării societăţiicunoaşterii. UE ple<strong>de</strong>ază pentru coordonarea politicilorîn domeniul ştiinţei şi educaţiei în interiorulşi în vecinătatea sa, iar crearea Spaţiului European<strong>de</strong> Cercetare condiţionează importanţa <strong>de</strong>osebită arelaţiilor <strong>de</strong> parteneriat dintre ţările membre cu ţărilePEV. De menţionat că în luna mai anul curent,Republica Moldova a <strong>de</strong>pus cererea oficială pentruasocierea la Programul Cadru 7 al UE în domeniulştiinţei şi <strong>de</strong>zvoltării tehnologice, instrumentul principalal UE <strong>de</strong> finanţare a cercetărilor în perioada2007-2013. Statutul <strong>de</strong> ţară asociată presupune obţinereadrepturilor similare cu ale structurilor <strong>de</strong> cercetaredin statele membre ale UE, dar, totodată, şiun înalt grad <strong>de</strong> responsabilitate.Despre ce înseamnă şi cum se poate materializaun parteneriat efectiv cu Occi<strong>de</strong>ntul a relatat EricNovotny, prim-vicepreşedinte al Fondului American<strong>de</strong> Cercetări Civile şi Dezvoltare (CRDF).În anii 2000-2008 Guvernul SUA a oferit cercetătorilormoldoveni 250 <strong>de</strong> granturi în valoare <strong>de</strong>8 milioane dolari. De ele au beneficiat circa 2 mii<strong>de</strong> savanţi, inclusiv tineri. Triada instruire-cercetare-inovareface posibilă valorificarea mai multoroportunităţi în acest sens.“Ştiinţa şi educaţia sunt ca şi apele unui râucare trebuie să curgă împreună”. Această metaforă,enunţată <strong>de</strong> Engelbert Ruoss, Directorul BirouluiRegional UNESCO pentru Ştiinţă şi Cultură în Europa(BRESCE), exprimă mesajul esenţial al comunităţiiştiinţifice mo<strong>de</strong>rne. Noile strategii ştiinţificeşi educaţionale contribuie la o mai bună sesizare şiadministrare a schimbărilor tehnice şi sociale.În cadrul conferinţei preşedintele RepubliciiMoldova, Vladimir Voronin, a lansat proiectul Coduluiînvăţământului. Acesta se anunţă a fi un jalonimportant în reforma sistemului educaţional din ţaranoastră.Preşedintele A.Ş.M., acad. Gheorghe Duca acatalogat conferinţa internaţională Politici în domeniulştiinţei şi educaţiei ca fiind o reuniune care aridicat prestigiul comunităţii ştiinţifice autohtone înEuropa.Conferinţa Politici în domeniul ştiinţei şi educaţieis-a <strong>de</strong>sfăşurat sub auspiciul Preşedinţiei RepubliciiMoldova la Procesul <strong>de</strong> Cooperare în Europa<strong>de</strong> Sud-Est (SEECP) şi a fost organizată prin eforturilecomune ale Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong>,Ministerului Educaţiei şi Tineretului al RepubliciiMoldova, cu suportul Oficiului UNESCO din Moscova,Iniţiativei Central Europeane, Fondului American<strong>de</strong> Cercetări Civile şi Dezvoltare (CRDF),Oficiului Naval <strong>de</strong> Cercetări Globale (ONRG) şiAsociaţiei Moldoveneşti <strong>de</strong> Cercetare şi Dezvoltare(MRDA), altor fundaţii şi organizaţii.nr.4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008 - 3
Change language