2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Societatea Ştiinţă şi educaţie cunoaşteriicare influenţează interesul manifestat din exteriorfaţă de conţinutul cultural existent în România .4.2. Câteva scenariiÎn continuare, se prezintă, pe scurt, câteva scenariipreliminare:4.2.1. Scenariul pesimistEconomia stagnează; legislaţia nu permitevalorificarea eficientă a conţinutului cultural alinstituţiilor publice, acţiunile de integrare nureuşesc; sunt demarate numeroase proiecte guvernamentaleinsuficient finanţate; gusturile populaţieise deteriorează puternic ca urmare a impactuluinegativ al emisiunilor TV şi al altor producţii facile.În cel mai bun caz, câteva instituţii culturale seimplică în mod sporadic, pe baze ocazionale şi fărăsprijin intern, într-un număr limitat de proiecte şireţele internaţionale şi apar, în număr nesemnificativ,furnizori de servicii de conţinut cultural digitizatimportat, fără localizare.4.2.2. Scenariul optimistEconomia evoluează foarte bine (sectorul tehnologieiinformaţiei si comunicatiilor contribuiecu cca 30% la constituirea produsului intern brut);reuşesc iniţiativele de integrare în UE; populaţiaare mijloacele necesare şi este educată în sensul„îmbogăţirii” cu valori culturale reale; se dezvoltăinfrastructura şi guvernul consideră în mod seriosrecomandările şi iniţiativele europene. În acest caz,ţinta este atinsă în măsură semnificativă în anul2003 (2004) şi în fiecare localitate funcţionează uncămin cultural şi şcoli dotate cu cărţi electronice şiavând acces la conţinutul digitizat al marilor bibliotecişi muzee.4.2.3. Un scenariu intermediar (A)Economia evoluează în sens ascendent, în ritmlent, dar în mod continuu şi incontestabil; deşiacţiunile de integrare sunt întârziate, interesul externfaţă de România este în creştere semnificativă;populaţia tânără are un interes rezonabil faţă de culturaadevărată; angajatorii înţeleg rostul educaţieicontinue; reuşesc pe scară largă câteva proiecte guvernamentale.În aceste condiţii, guvernul sprijină(cu informaţii şi fonduri) implicarea instituţiilorculturale şi a furnizorilor de servicii în proiecteşi iniţiative europene; asociaţiile profesionale aleinstituţiilor culturale şi ale furnizorilor de serviciicooperează în măsură rezonabilă în interesul membrilorlor şi al publicului; cercetarea realizează instrumentepentru „localizarea” conţinutului culturaldigitizat importat.4.2.4. Un scenariu intermediar (B)Se consideră aceleaşi premise ca în cazul anterior.Deciziile luate la realizarea unui proiectdirector, fundamentat (prin participarea tuturorreprezentanţilor factorilor evocaţi în subcapitolul4.1), care urmăreşte tendinţele şi recomandările europeneîntr-un plan de acţiune. Acest proiect esteactualizat în permanenţă şi constituie o referinţăcredibilă pentru organismele guvernamentale şipentru sectorul privat.5. ConcluziiEvoluţiile internaţionale, caracterizate, în primulrând, prin multiplicarea iniţiativelor, adâncireacarac terului sistematic al abordării de către factoriiguvernamentali, precum şi prin ţintele ambiţioase şiritmurile rapide propuse, au determinat necesitateaactualizări viziunii anterioare. Principalele concluziicare se pot desprinde sunt următoarele:• Îmbunătăţirea accesului şi valorificareape plan naţional şi internaţional a patrimoniuluinaţional a devenit deja obiectivul unor recomandărinaţionale. Aceste obiective trebuie completate cuelementele duale de localizare şi de facilitare a accesuluila bunurile culturale (cunoştinţe şi valoriartistice) internaţionale într-o societate globalizată,bazată pe cunoaştere, care îşi propune să respecte şisă cultive multilingvismul şi aportul adus de diversitateamemoriei colective culturale a diferitor ţări. Înacest context, nu putem să nu semnalizăm pericoluldezechilibrării balanţei import-export de conţinutcultural în favoarea importului de conţinut electronizatstrăin, „localizat”, sau chiar nelocalizat.• Realizarea obiectivelor propuse – carevizează atât creşterea productivităţii muncii(prin accent la elementele de cunoaştere), cât şi„îmbogăţirea” spirituală a cetăţeanului – nu se potrealiza decât prin interacţiunea şi cooperarea loialăa unor grupuri diferite de factori: (guvernamentalidin instituţii culturale şi din lumea academică,organizaţii cu scop lucrativ, creatori de cunoştinţeşi valori artistice) într-o mişcare armonizată, carefoloseşte fonduri semnificative, provenind din surseatât publice, cât şi private.• Sensurile acestei mişcări sunt fundamentatede studii, din ce în ce mai aprofundate, realizatepe plan mondial, din perspective multiple, de cătreinstituţii şi consorţii de cercetare care antreneazăforţe intelectuale impresionante.• În ceea ce priveşte evoluţiile interne din domeniu,se poate aprecia că acestea nu pot fi desprinsede contextul evoluţiei generale a ţării (a economiei şia gusturilor populaţiei), nici de percepţia şi interesulinternaţional faţă de ţările noastre elemente ale cărortendinţe sunt încă afectate de incertitudini.nr.4(11), decembrie 2008 - 17