2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademosprogramul american al NSF/DARPA/NASA intitulat“Research in Digital Library Initiative” (NSF1998), b) Raportul Bangemann (1994) adresat ConsiliuluiEuropean (prin prisma stimulării industrieiconţinutului şi, mai ales, c) unele proiecte-pilotlansate la Conferinţa G7 de la Bruxelles, din lunafebruarie 1995 (G7, 1995). Acestea s-au referit la:a) “Educaţie şi instruire interculturală în SIG” (temanr. 3), b) “Biblioteci electronizate” (tema nr. 4) şi c)“Acces extins, multimedial la patrimoniul culturalmondial din muzee şi galerii de artă” (tema nr. 5).Aceste proiecte au fost descrise cu ocazia simpozionului“Rolul tehnologiilor contemporane în dezvoltareapatrimoniului cultural naţional”, organizatde Academia Română pe data de 21 februarie1996. Tot atunci s-a prezentat primul sit informaticcu informaţii culturale realizat la ICI Bucureşti, s-afăcut o excursie virtuală în muzeele şi bibliotecile dinlume şi s-a prezentat o viziune privind relaţiile carese pot stabili între diferiţi factori (guvernamentali,din instituţiile culturale, din cercetare, învăţământ şidin lumea afacerilor) pentru valorificarea patrimoniuluinaţional cultural (Filip, 1996; Cristea, 1996;Neamţu, 1996).Arhivele KGB la Universitatea din Harvard2.2. Tendinţe europene recenteÎn Europa, s-a acceptat la nivel oficial faptulcă “resursele culturale şi cunoştinţele ştiinţificeale Europei constituie o resursă publică unică, careformează memoria colectivă şi în evoluţie a diverselorsocietăţi [ale UE] şi care constituie o bazăsolidă pentru dezvoltarea industriilor de conţinutdigital într-o societate a cunoaşterii, sustenabilă(Lund, 2001). Se apreciază (Euroabstracts, 2001)că “valoarea enormă a bogăţiei culturale a Europeieste de cca două ori mai mare decât a sectorului detelecomunicaţii”. Se vorbeşte în prezent nu numaide sectorul industriei de conţinut, ci şi de “economiaculturii”. Plecând de la această constatare, o seriede studii şi analize, şedinţe de tip brainstorming,întâlniri ale experţilor şi ale reprezentanţilor statelormembre (Lund, 2001; Eva, 2001; DigiCULT 2001;Slazburg Research, 2001; Bride, 2001; FN 1998)încearcă să contribuie la conturarea unei strategiieuropene coerente pentru următorii 5-10 ani. Principaleleelemente concrete pentru prezentul studiusunt date mai jos:• Adoptarea Planului de acţiune “eEurope”la Reuniunea Consiliului European de la Feira (19-20 iunie, 2000). Obiectivul 3d al Planului de acţiunese referă la “stimularea conţinutului european înreţelele globale şi stipulează crearea unui mecanismde coordonare pentru programele de digitizare întrestatele membre”.• Adoptarea de către Consiliul European, pedata de 22 decembrie 2000, a programului “eContent”având un buget de 100 milioane de Euro.Acesta urmăreşte “transformarea bazei de conţinut[informaţional] bogate ale Europei într-un avantajcompetitiv în societatea informaţională şi asigurareaunei poziţii mai importante pe Internet pentru operatoriieuropeni” prin “accesul şi folosirea informaţiilordin sectorul public, ca şi prin extinderea oferteiinformaţionale, adaptarea culturală şi lingvistică aproduselor informaţionale şi înlăturarea barierelorcomerciale” (EC 2000b). Direcţiile de acţiune aleprogramului eContent sunt “a) îmbunătăţirea accesuluişi folosirea extinsă a informaţiilor din sectorulpublic, b) extinderea producţiei de “conţinut”într-un mediu multilingvistic şi multicultural şic) creşterea dinamismului pieţei de conţinut digital”.• Includerea în Programul de acţiune eEurope+(EC 2000a), destinat ţărilor din Europacentrală şi de est a unor acţiuni privind: “a) stimulareadezvoltării şi diseminarea “conţinutului” digitaleuropean (acţiunea 3d), sprijinirea exploatăriiinformaţiilor din sectorul public şi stabilirea uneicolecţii digitale europene de baze de date “cheie” şib) accesul la patrimoniul cultural digitizat”.12 - nr. 4(11), decembrie 2008