<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>nic şi <strong>de</strong> recombinare a purtătorilor <strong>de</strong> sarcină în materialenecristaline.Au fost elaborate şi propuse pentru implementare însisteme xerografice, fototermoplastice, holografice noimeto<strong>de</strong> <strong>de</strong> înregistrare a informaţiei optice, care prezintăinteres pentru elaborarea tehnologiilor informaţionale,băncilor <strong>de</strong> date cu capacitate superioară. Au fost realizatenoi mo<strong>de</strong>le teoretice <strong>de</strong> explicare a fenomeneloroptice fotoinduse, confirmate prin cercetări experimentale.În baza acestor investigaţii, au fost <strong>de</strong>terminaţi parametrii<strong>de</strong> bază ai unor materiale <strong>de</strong> mare interes pentruoptoelectronică, a fost elaborat atenuatorul fotonic. S-a<strong>de</strong>monstrat că fibrele optice dopate cu elemente din pământurirare manifestă proprietăţi <strong>de</strong> fotoluminescenţă,ce prezintă interes pentru elaborarea amplificatorilor opticiîn fibrele optice la lungimile <strong>de</strong> undă actuale 1,3 şi1,5 μkm. În baza lucrărilor ştiinţifice efectuate în Centrul<strong>de</strong> optoelectronică au fost elaboraţi noi senzori acustooptici,meto<strong>de</strong> interferometrice <strong>de</strong> cercetare a tensiunilorîn materiale con<strong>de</strong>nsate.Este autor şi coautor a peste 450 <strong>de</strong> publicaţiiştiinţifice, între care: Стеклообразный сульфид мышьякаи его сплавы (1981, în colab.); Нестационарныеинжекционные токи в неупорядоченных твердых телах(1983, în colab.); Стеклообразные полупроводникив фотоэлектрических системах записи оптическойинформации (1988, în colab.); Optical phenomena inchalcogeni<strong>de</strong> glasses and their application in optoelectronics//Non-Crystalline materials for optoelectronics,Series Optoelectronic Materials and Devices, vol. I. Eds.G. Lucovsky and M. Popescu, INOE, Bucureşti, România;A: Pure and Applied Optics, 1, 91, p. 155–210 (1992, încolab.); Fizica sticlelor calcogenice (Bucureşti–Chişinău,1996, în colab.); Optical and Photoelectrical Propertiesof Chalcogeni<strong>de</strong> Glasses// Semiconducting chalcogeni<strong>de</strong>glass III, 80, p. 117–199; Eds. Robert Fairman, beaverton,USA & Boris Ushkov, ELMA, Moscow, Russia, ElsevierIns., (2004, în colab.) ş.a. Coautor a 45 <strong>de</strong> brevete <strong>de</strong> invenţie.A contribuit la pregătirea a 17 doctori şi 8 doctorihabilitaţi în ştiinţe fizico-matematice şi în ştiinţe tehnice.A participat la peste 70 <strong>de</strong> conferinţe şi simpozioanerepublicane şi internaţionale (Marea Britanie, SUA,Franţa, Germania, Rusia, România, Ungaria, Bulgariaetc.). Este membru al Aca<strong>de</strong>miei Inginereşti din Fe<strong>de</strong>raţiaRusă, membru corespon<strong>de</strong>nt al Societăţii Austriece AlbertSchweitzer-Gesellschaft Modling, membru al Aca<strong>de</strong>mieiEuropene <strong>de</strong> Arte, Ştiinţe şi Umanistică (Franţa),membru <strong>de</strong> onoare al Aca<strong>de</strong>miei Române şi al Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Cosmonautică „K. E. Ţiolkovski”, preşedinte al SocietăţiiŞtiinţifice Internaţionale SPIE–Moldova, membru<strong>de</strong> onoare al Aca<strong>de</strong>miei Americano-Române, membru <strong>de</strong>onoare al Fundaţiei Mondiale <strong>de</strong> Inovaţii, Doctor HonorisCausa al Universităţii Politehnice din Bucureşti.A fost distins cu titlurile <strong>de</strong> „Om Emerit”, <strong>de</strong> laureatal Premiului <strong>de</strong> Stat, al Premiului „C. Miculescu”al Aca<strong>de</strong>miei Române, al Premiului Internaţional „S. R.Ovshinshy” pentru excelenţă în cercetarea sticlelor calcogenice.Este <strong>de</strong>corat <strong>de</strong> 2 ori cu Ordinul „Insigna <strong>de</strong>Onoare”, cu „Ordinul Republicii”, cu Medalia „Aca<strong>de</strong>micianulS. I. Vavilov” ş.a.Dr. hab. Zinaida ANESTIADIla 70 <strong>de</strong> aniMedic, domeniulştiinţific:endocrinolo gia.Doctor habilitat înmedicină (1981).Şefa Catedrei endocrinologiea USMF„N.Testemiţanu”.Născută la1 septembrie 1938în s.Sărătenii Vechi,r.Teleneşti. În 1961 aabsolvit cu menţiunefacultatea MedicinăGenerală a Institutului<strong>de</strong> Stat <strong>de</strong> Medicinădin Chişinău.Între 1961-1964 este medic endocrinolog la SpitalulClinic Republican, ulterior – şefă a Secţiei endocrinologiepe care a fondat-o la acelaşi spital. În 1969 susţineteza <strong>de</strong> doctor în medicină cu tema Tratamentulguşei toxice difuze cu iod radioactiv. Din 1977 pânăîn prezent este şefa Catedrei endocrinologie a USMF„N.Testemiţanu”, un<strong>de</strong> şi-a manifestat plenar talentul<strong>de</strong> savant, profesor, manager, asigurând lucrul clinicşi ştiinţific, efectuând cercetări în patologia endocrinăcu răspândire în masă, cum este diabetul zaharat şipatologia glan<strong>de</strong>i tiroi<strong>de</strong>. În 1981, susţine teza <strong>de</strong> doctorhabilitat în medicină cu tema Diabetul zaharat şivârsta – posibilităţile regresului şi remisiei la stadiileiniţiale. Zinaida Anestiadi este, astfel, una din primelefemei <strong>de</strong> la noi care a <strong>de</strong>venit doctor habilitat.Cercetările sale în domeniul diabetologiei au fundamentatconcepţia ştiinţifică „Patomorfoza <strong>de</strong> vârstăa diabetului zaharat”, stabilind particularităţile <strong>de</strong> diagnosticşi tratament al diabetului zaharat în stadiileiniţiale, la diferite perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> vârstă. Este autoare a150 <strong>de</strong> lucrări ştiinţifice. Sub conducerea ei au fostsusţinute 16 teze <strong>de</strong> doctor şi una <strong>de</strong> doctor habilitat înmedicină. A prezentat comunicări ştiinţifice la prestigioaseforuri internaţionale ce şi-au <strong>de</strong>sfăşurat lucrărilela Paris, Budapesta, Bruxelles, Istanbul, Bucureşti,Ierusalim, Glazgo. În 1972 a fost <strong>de</strong>semnată în funcţia<strong>de</strong> endocrinolog principal al Ministerului Sănătăţii pecare o exercită până în prezent. Şi-a dat concursul laelaborarea Programului Naţional <strong>de</strong> combatere a diabetuluizaharat „MoldDiab” şi a Programului Naţional<strong>de</strong> Eradicare a maladiilor iodo<strong>de</strong>ficitare ale glan<strong>de</strong>i tiroi<strong>de</strong>,aprobate <strong>de</strong> guvern. Este preşedintă a Consiliuluiştiinţific specializat <strong>de</strong> profil „Medicina internă” aUSMF „N.Testemiţanu”, preşedintă a societăţii ştiinţifico-practicea endocrinologilor din Republica Moldova,membră a Aca<strong>de</strong>miei din New York. Pentru merite<strong>de</strong>osebite, activitate fructuoasă în formarea cadrelormedicale şi realizări ştiinţifice remarcabile i s-a conferittitlul <strong>de</strong> “Om Emerit”, medalia “N.Testemiţanu”.114 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008
Ştiinţă In memoriam şi educaţieMembru corespon<strong>de</strong>nt al A.Ş.M. ALEXANDRU ZAVTUR9.05.1929–12.10.2008Comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova a suferit o grea pier<strong>de</strong>re: la 12 octombrie 2008 s-a stinsdin viaţă membrul corespon<strong>de</strong>nt, profesorul universitar Alexandru Zavtur, filozof şi politolog bine cunoscutîn ţară, precum şi peste hotare.S-a născut la 9 mai 1929 în satul Corjova, azi raionul Dubăsari. După absolvirea facultăţii <strong>de</strong> istorie aInstitutului Pedagogic din Chişinău (1951) urmează doctorantura (1951-1954) la Institutul <strong>de</strong> Filosofie alA.Ş. a U.R.S.S. A activat în calitate <strong>de</strong> lector superior, conferenţiar şi şef <strong>de</strong> catedră la Institutul Peda gogicdin Chişinău, conferenţiar şi şef <strong>de</strong> catedră la Universitatea <strong>de</strong> Stat din Moldova, director al Insti tutului <strong>de</strong>Istorie a Partidului <strong>de</strong> pe lângă C.C. al P.C.M., şef <strong>de</strong> secţie la C.C. al P.C.M., cercetător ştiin ţific superioral Secţiei <strong>de</strong> Filosofie şi Drept a A.Ş.M., director al Institutului <strong>de</strong> Cercetări Sociale şi Politice <strong>de</strong> pe lângăC.C. al P.C.M., cercetător ştiinţific principal, şef <strong>de</strong> sector la Institutul <strong>de</strong> Filozofie, Sociologie şi Drept alA.Ş.M. (din 2002). Concomitent activează în calitate <strong>de</strong> profesor la Catedra politologie a Universi tăţii <strong>de</strong>Stat din Moldova, pe care a fondat-o în anul 1990. A exerci tat funcţia <strong>de</strong> preşedinte al Societăţii <strong>de</strong> Propagarea Cunoştinţelor „Ştiinţa” (1976-1991); <strong>de</strong> consultant al Preşedintelui RM (1997-1999).A abordat probleme ştiinţifice ce ţin <strong>de</strong> structura socială şi po litică a societăţii. Este autor a peste 400 <strong>de</strong>lucrări, inclusiv 40 <strong>de</strong> cărţi, broşuri şi manuale. S-a manifestat ca un cercetător prodigios şi bun organizatoral procesului didactic şi ştiinţific. A adus o contribuţie valoroasă la pregătirea cadrelor <strong>de</strong> înaltă calificarepentru economia şi cultura republicii noastre; sub conducerea sa au fost pregătite circa 40 teze <strong>de</strong> doctor şi<strong>de</strong> doctor habilitat.Activitatea sa didactică, <strong>de</strong> cercetare, organizatorică şi publică a fost înalt apreciată - în anul 1976 a fostales membru corespon<strong>de</strong>nt al A.Ş.M., a fost distins cu Ordinul „Gloria Muncii”.Amintirea lui va rămâne veşnic în memoria celor care l-au cunoscut.Dumnezeu să-l odihnească în pace!V. Voronin, V. Stepaniuc, P. Lucinschi, Gh. Duca, T. Furdui, M. Şlapac, A. Roşca, H. Corbu,C. Popovici, A. Drumea, Gh. Paladi, A. Timuş, V. Ţaranov, I. Jarcuţchi, I. Rusandu, A. Bujoreanunr.4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008 - 115