2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei 2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

akademos.asm.md
from akademos.asm.md More from this publisher
12.07.2015 Views

AkademosAcad. SVEATOSLAVMOSCALENCOla 80 de aniFizician, domeniulştiinţific: teoriasemiconductorilorşi optica cuantică.Doctor habilitatîn ştiinţe fizicomatematice(1971),profesor universitar(1974). Membru corespondent(1989)şi membru titular(1992) al Academieide Ştiinţe a Moldovei.Născut la 26 septembrie 1928, în satul Bravicea,azi r-nul Călăraşi. A absolvit facultatea de fizicăşi matematică a Universităţii de Stat din Chişinău(1951). A urmat doctorantura la Institutul de Fizicăal Academiei de Ştiinţe a Ucrainei (1956–1959). Înanii 1951–1956 a activat în calitate de asistent laInstitutul Agricol din Chişinău, apoi de cercetătorştiinţific inferior, cercetător ştiinţific superior la Institutulde Fizică şi Matematică al A.Ş.M. (1960–1964), iar din 1964 şi până în prezent este şef desecţie la Institutul de Fizică Aplicată al A.Ş.M.Este fondatorul scolii ştiinţifice în domeniul fiziciiproceselor excitonice şi fotonice-laser în semiconductoridin Republica Moldova. Şi-a consacratactivitatea ştiinţifică domeniului fizicii excitonilorşi biexcitonilor de densitate înaltă în semiconductori.Aceasta se bazează pe două concepte formulateîn anii 1958–1959: prima se referă la formarea moleculelorde excitoni numite posterior biexcitoni, iara doua – la posibilitatea Condensării Bose-Einstein(CBE) spontane şi a suprafluidităţii excitonilor şi biexcitonilorcu durata finită de viaţă în stare de cvasiechilibrutermodinamic. Biexcitonii au fost descoperiţiexperimental, începând cu anii 1968–1972, iaractualmente se identifică practic în toate obiecteleunde există excitoni. Spre deosebire de moleculelemenţionate, lichidul suprafluid şi CBE spontană aexcitonilor şi biexcitonilor n-au fost descoperite sauconfirmate deocamdată experimental, cu toate căau fost depuse eforturi considerabile în centrele dinstrăinătate. Descoperirea fenomenului ar deschidemodalităţi principial noi de transmitere a energieişi informaţiei în semiconductori. În 1962, după crearealaserelor, a fost menţionată posibilitatea CBEinduse a excitonilor, deoarece coerenţa macroscopicăa radiaţiei laser se transmite direct excitonilordatorită tranziturilor cuantice unifotonice. În prezentaceste fenomene se studiază pe larg în condiţiideparte de echilibrul termodinamic şi se realizează,de asemenea, la tranziţiile bifotonice ce duc la creareabiexcitonilor şi la conversia exciton-biexciton.Fenomenele optice ce apar în aceste condiţii suntparte componentă a efectului optic Stark. Studiileteoretice în fizica excitonilor şi biexcitonilor de înaltădensitate în semiconductori, inclusiv ale CBEspontane şi induse, au fost efectuate în strânsă colaborarecu mulţi colegi de specialitate. O ramurăbine dezvoltată a acestor cercetări se bazează peteoria propagării coerente nelineare a luminii laserîn regiunea excitonică a spectrului în semiconductorişi în ghidurile optice, ceea ce se datorează înspecial eforturilor profesorului P. I. Hadji şi ale colaboratorilorsăi. În acest sens, poate fi menţionatăteoria solitonilor polaritonici cu dimensiunea în direcţiapropagării mai mare decât lungimea de undăa luminii. O parte din rezultatele obţinute au fostgeneralizate în comun cu prof. D. W. Snoke de laUniversitatea din Pittsbourgh (SUA) şi publicate înmonografia fundamentală Bose-Einstein condensationof excitons and biexcitons and coherent nonlinearoptics with excitons (Cambridge UniversityPress; Cambridge, New York, 2000, în colab.). Înultimii ani este studiat fenomenul CBE al excitonilormagnetici bidimensionali în colaborare cu prof.M. A. Liberman de la Universitatea din Uppsala(Suedia) şi cu prof. D. W. Snoke. În această direcţiea fost prezisă existenţa unei faze metastabile delichid dielectric format din excitoni magnetici bidimensionalicu dipoli electrici de translare. Este autora peste 350 de lucrări ştiinţifice, publicate în ţarăşi în străinătate, inclusiv 5 monografii, între care:Бозе-эйнштейновская конденсация экситонови биэкситонов (1970); Солитоны и нутацияв экситонной области спектра (1980, în colab.);Введение в теорию экситонов большойплотности (1973) ş.a. A participat cu rapoarteştiinţifice la numeroase conferinţe şi simpozioaneinternaţionale, în 1980–1994 a predat un curs specialla Universitatea de Stat din Moldova, în 1995,2000 şi 2005 a ţinut prelegeri la Universitatea dinUppsala (Suedia). A pregătit 21 de doctori şi 5 doctorihabilitaţi în ştiinţe fizico-matematice.I s-au conferit titlurile de „Om Emerit”, laureatal Premiului de Stat al R.S.S.M. şi al Premiului deStat al U.R.S.S. Este cavaler al „Ordinului Republicii”,cetăţean de onoare al satului natal Bravicea.112 - nr. 4(11), decembrie 2008

Ştiinţă Jubilee şi educaţieAcad. VASILE MICUla 70 de aniAgronom, domeniulştiinţific:genetică, ameliorareşi seminologie.Doctor habilitat înbiologie (1979), profesoruniversitar(1995). Membru corespondent(1989)şi membru titular(1993) al Academieide Ştiinţe a Moldovei.Născut la 18 octombrie1938 în satulOlişcani, azi r-nul Şoldăneşti.După absolvireaşcolii agricole dins. Cucuruzeni (1956)şi a facultăţii de agronomie a Institutului Agricol din Chişinău(1961), urmează studiile la doctorantură la Secţia deGenetică a A.Ş.M. (1962–1965), ulterior fiind angajat aiciîn calitate de cercetător ştiinţific inferior (1965–1969) şicercetător ştiinţific superior (1969–1974). Din 1974 pânăîn 1986 este şef al laboratorului de genetică al Institutuluide Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg, apoi,din 1986, director al acestui institut şi director general alA.Ş.P. „Porumbeni”.A contribuit la crearea unei colecţii originale de formegenetice şi la stabilirea unor surse valoroase cu conţinutînalt de proteine, rezistente la factori nefavorabili,androsterile. Un deosebit interes prezintă cercetările privindmutageneza spontană, utilizarea surselor şi tipurilorde androsterilitate în sistemul de producere a seminţelorhibride, metodele genetice de majorare a calităţii nutritivea silozului de porumb prin reducerea conţinutului de ligninăîn plantă. A realizat programe de cercetare în domeniulameliorării productivităţii şi calităţii porumbului, creăriihibrizilor de diferite grupe de maturitate şi direcţii de utilizare.În baza surselor de androsterilitate, s-a realizat unprogram de producere a seminţelor de porumb cu calităţibiologice superioare.Rezultatele cercetărilor se regăsesc în 210 lucrări ştiinţifice,între care monografiile: Спонтанные мутациикукурузы (1974); Генетические исследования кукурузы(1981); Качество силосной кукурузы (1987) ş.a. Estedeţinător a 83 de brevete de invenţie şi autor de soiuri şihibrizi de plante care se cultivă în mai multe ţări. Sub îndrumarealui au fost susţinute 9 teze de doctor în ştiinţe.A prezentat comunicări ştiinţifice la 4 congrese internaţionalede genetică, la 7 conferinţe „Eucarpia”, la congreselegeneticienilor şi amelioratorilor din Moldova. Este membrual Academiilor Agricole din Federaţia Rusă, Ucraina,România, Belarus, vicepreşedinte al Societăţii Geneticienilorşi Amelioratorilor din Republica Moldova, membrual colegiilor de redacţie ale revistelor Agricultura Moldoveişi Кукуруза и сорго (Rusia). Doctor Honoris Causa alUniversităţii Agrare de Stat din Moldova.Activitatea sa de muncă prodigioasă a fost apreciatăcu Premiului de Stat al R.M., Ordinul „Insigna de Onoare”,„Ordinul Republicii” şi cu medaliile „Veteran al muncii”şi „Meritul civic”.Acad. ANDREI ANDRIEŞla 75 de aniFizician, domeniulştiinţific:semiconductoriinecristalini şi optoelectronica.Doctor habilitatîn ştiinţe fizicomatematice(1977),profesor universitar(1990). Membrucorespondent(1978) şi membrutitular (1984) alAcademiei de Ştiinţea Moldovei.Născut la 24 octombrie1933 în oraşulChişinău. A absolvit facultatea de fizică şi matematicăa Universităţii de Stat din Chişinău (1956) şi doctoranturala Institutul Fizico-Tehnic „A. F. Ioffe” din Sankt-Petersburg(1962). A activat în calitate de laborant superiorşi de asistent la catedra de fizică a Institutului Agricol dinChişinău (1957–1959), cercetător ştiinţific la Institutulde Matematică şi Fizică al A.Ş.M. (1962–1964), secretarştiinţific (1964–1971), şef de laborator al Institutului deFizică Aplicată al A.Ş.M. (din 1971 - prezent). A deţinutimportante funcţii administrative în cadrul Academiei:secretar ştiinţific al Prezidiului A.Ş.M. şi al Institutuluide Fizică Aplicată (1964–1971), secretar ştiinţific general(1984–1989) şi preşedinte (1989–2004) al Academiei deŞtiinţe a Moldovei. Din 1993 este director al Centruluide optoelectronică al Institutului de Fizică Aplicată. Înanul 2004 a fost ales preşedinte de onoare al Academieide Ştiinţe a Moldovei.Este fondatorul şcolii ştiinţifice în domeniul fiziciisemiconductorilor necristalini. Efectuează cercetărifundamentale în domeniul fizicii semiconductorilornecristalini şi al optoelectronicii. A elaborat noi tehnologiide obţinere a materialelor necristaline, inclusiv asticlelor calcogenice nedopate şi dopate cu elemente dinpământuri rare (Dy, Sm, Nd, Ho, Pr etc.), a compoziţiilorpolimerice, compozitelor şi nanocompozitelor înformă de straturi subţiri şi fibre optice, ghidurilor opticeplanare, elementelor optice neliniare, dispozitiveloroptoelectronice; noi tehnologii de obţinere a mediilorde înregistrare şi producere a hologramelor destinateprotecţiei consumatorilor. În baza acestor cercetări experimentalede pionierat a fost demonstrat rolul stărilorlocalizate în fenomenele de interacţiune a luminiicu sticlele calcogenice, inclusiv în fenomenele privindmemoria fotoelectrică, reacţiile electrochimice şi deformaţiilestraturilor calcogenice stimulate de luminăşi câmpul electric, influenţa câmpului electric asupraeficienţei înregistrării optice a informaţiei, fenomenelefotoinduse în fibre calcogenice; a fost determinat modulde distribuire a stărilor localizate în sticlele calcogeniceşi au fost identificate mecanismele de transport electro-nr.4(11), decembrie 2008 - 113

Ştiinţă Jubilee şi educaţieAcad. VASILE MICUla 70 <strong>de</strong> aniAgronom, domeniulştiinţific:genetică, ameliorareşi seminologie.Doctor habilitat înbiologie (1979), profesoruniversitar(1995). Membru corespon<strong>de</strong>nt(1989)şi membru titular(1993) al Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong>.Născut la 18 octombrie1938 în satulOlişcani, azi r-nul Şoldăneşti.După absolvireaşcolii agricole dins. Cucuruzeni (1956)şi a facultăţii <strong>de</strong> agronomie a Institutului Agricol din Chişinău(1961), urmează studiile la doctorantură la Secţia <strong>de</strong>Genetică a A.Ş.M. (1962–1965), ulterior fiind angajat aiciîn calitate <strong>de</strong> cercetător ştiinţific inferior (1965–1969) şicercetător ştiinţific superior (1969–1974). Din 1974 pânăîn 1986 este şef al laboratorului <strong>de</strong> genetică al Institutului<strong>de</strong> Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg, apoi,din 1986, director al acestui institut şi director general alA.Ş.P. „Porumbeni”.A contribuit la crearea unei colecţii originale <strong>de</strong> formegenetice şi la stabilirea unor surse valoroase cu conţinutînalt <strong>de</strong> proteine, rezistente la factori nefavorabili,androsterile. Un <strong>de</strong>osebit interes prezintă cercetările privindmutageneza spontană, utilizarea surselor şi tipurilor<strong>de</strong> androsterilitate în sistemul <strong>de</strong> producere a seminţelorhibri<strong>de</strong>, meto<strong>de</strong>le genetice <strong>de</strong> majorare a calităţii nutritivea silozului <strong>de</strong> porumb prin reducerea conţinutului <strong>de</strong> ligninăîn plantă. A realizat programe <strong>de</strong> cercetare în domeniulameliorării productivităţii şi calităţii porumbului, creăriihibrizilor <strong>de</strong> diferite grupe <strong>de</strong> maturitate şi direcţii <strong>de</strong> utilizare.În baza surselor <strong>de</strong> androsterilitate, s-a realizat unprogram <strong>de</strong> producere a seminţelor <strong>de</strong> porumb cu calităţibiologice superioare.Rezultatele cercetărilor se regăsesc în 210 lucrări ştiinţifice,între care monografiile: Спонтанные мутациикукурузы (1974); Генетические исследования кукурузы(1981); Качество силосной кукурузы (1987) ş.a. Este<strong>de</strong>ţinător a 83 <strong>de</strong> brevete <strong>de</strong> invenţie şi autor <strong>de</strong> soiuri şihibrizi <strong>de</strong> plante care se cultivă în mai multe ţări. Sub îndrumarealui au fost susţinute 9 teze <strong>de</strong> doctor în ştiinţe.A prezentat comunicări ştiinţifice la 4 congrese internaţionale<strong>de</strong> genetică, la 7 conferinţe „Eucarpia”, la congreselegeneticienilor şi amelioratorilor din Moldova. Este membrual Aca<strong>de</strong>miilor Agricole din Fe<strong>de</strong>raţia Rusă, Ucraina,România, Belarus, vicepreşedinte al Societăţii Geneticienilorşi Amelioratorilor din Republica Moldova, membrual colegiilor <strong>de</strong> redacţie ale revistelor Agricultura <strong>Moldovei</strong>şi Кукуруза и сорго (Rusia). Doctor Honoris Causa alUniversităţii Agrare <strong>de</strong> Stat din Moldova.Activitatea sa <strong>de</strong> muncă prodigioasă a fost apreciatăcu Premiului <strong>de</strong> Stat al R.M., Ordinul „Insigna <strong>de</strong> Onoare”,„Ordinul Republicii” şi cu medaliile „Veteran al muncii”şi „Meritul civic”.Acad. ANDREI ANDRIEŞla 75 <strong>de</strong> aniFizician, domeniulştiinţific:semiconductoriinecristalini şi optoelectronica.Doctor habilitatîn ştiinţe fizicomatematice(1977),profesor universitar(1990). Membrucorespon<strong>de</strong>nt(1978) şi membrutitular (1984) alAca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţea <strong>Moldovei</strong>.Născut la 24 octombrie1933 în oraşulChişinău. A absolvit facultatea <strong>de</strong> fizică şi matematicăa Universităţii <strong>de</strong> Stat din Chişinău (1956) şi doctoranturala Institutul Fizico-Tehnic „A. F. Ioffe” din Sankt-Petersburg(1962). A activat în calitate <strong>de</strong> laborant superiorşi <strong>de</strong> asistent la catedra <strong>de</strong> fizică a Institutului Agricol dinChişinău (1957–1959), cercetător ştiinţific la Institutul<strong>de</strong> Matematică şi Fizică al A.Ş.M. (1962–1964), secretarştiinţific (1964–1971), şef <strong>de</strong> laborator al Institutului <strong>de</strong>Fizică Aplicată al A.Ş.M. (din 1971 - prezent). A <strong>de</strong>ţinutimportante funcţii administrative în cadrul Aca<strong>de</strong>miei:secretar ştiinţific al Prezidiului A.Ş.M. şi al Institutului<strong>de</strong> Fizică Aplicată (1964–1971), secretar ştiinţific general(1984–1989) şi preşedinte (1989–2004) al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong>Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong>. Din 1993 este director al Centrului<strong>de</strong> optoelectronică al Institutului <strong>de</strong> Fizică Aplicată. Înanul 2004 a fost ales preşedinte <strong>de</strong> onoare al Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong>.Este fondatorul şcolii ştiinţifice în domeniul fiziciisemiconductorilor necristalini. Efectuează cercetărifundamentale în domeniul fizicii semiconductorilornecristalini şi al optoelectronicii. A elaborat noi tehnologii<strong>de</strong> obţinere a materialelor necristaline, inclusiv asticlelor calcogenice nedopate şi dopate cu elemente dinpământuri rare (Dy, Sm, Nd, Ho, Pr etc.), a compoziţiilorpolimerice, compozitelor şi nanocompozitelor înformă <strong>de</strong> straturi subţiri şi fibre optice, ghidurilor opticeplanare, elementelor optice neliniare, dispozitiveloroptoelectronice; noi tehnologii <strong>de</strong> obţinere a mediilor<strong>de</strong> înregistrare şi producere a hologramelor <strong>de</strong>stinateprotecţiei consumatorilor. În baza acestor cercetări experimentale<strong>de</strong> pionierat a fost <strong>de</strong>monstrat rolul stărilorlocalizate în fenomenele <strong>de</strong> interacţiune a luminiicu sticlele calcogenice, inclusiv în fenomenele privindmemoria fotoelectrică, reacţiile electrochimice şi <strong>de</strong>formaţiilestraturilor calcogenice stimulate <strong>de</strong> luminăşi câmpul electric, influenţa câmpului electric asupraeficienţei înregistrării optice a informaţiei, fenomenelefotoinduse în fibre calcogenice; a fost <strong>de</strong>terminat modul<strong>de</strong> distribuire a stărilor localizate în sticlele calcogeniceşi au fost i<strong>de</strong>ntificate mecanismele <strong>de</strong> transport electro-nr.4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008 - 113

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!