<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Valentina Rusu-Ciobanu. Glebus Sainciuc. 1969-1970.Ulei pe pânzăritm asumat <strong>de</strong> autoare la un înalt grad al plasticităţii.Capodopera acestei prime perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> afirmarea artistei este Fata la fereastră (1954), lucrare cereprezintă una din realizările plastice <strong>de</strong> vârf dincultura noastră.Începând cu o altă celebră lucrare - Ştefan celMare după lupta <strong>de</strong> la Războieni (1959-1960),se face evi<strong>de</strong>ntă predispoziţia plasticienei pentruversatilitate, reclamată <strong>de</strong> consecvenţa logică care-ieşafo<strong>de</strong>ază dorinţa <strong>de</strong> a atinge culmile exprimăriieu-lui, fără inhibarea în formule şi vigori <strong>de</strong>jacunoscute. În această lucrare plasticiana se <strong>de</strong>zice<strong>de</strong> metoda clar-obscurului, apelând la experienţafovistă blamată crunt <strong>de</strong> potentaţii zilei. Încălcarearigorilor estetice oficiale s-au soldat cu opt ani<strong>de</strong> marginalizare a artistei, perioadă în care nu aavut nicio comandă, fapt ce o condamna la lipsurimateriale, nu însă şi la libertatea creaţiei.Puritatea culorii, valoarea energetică, luminozitateasunt calităţile pe care pictoriţa le valorificăşi transpune în limbaj mo<strong>de</strong>rn, realizând un şir <strong>de</strong>portrete, lucrări tematice, naturi statice şi peisaje cutotul <strong>de</strong>osebite. Dacă în perioada <strong>de</strong> la începutul activităţiicreatoare pictoriţa şi-a asumat o percepereşi o interpretare dramatică, lirică, apoi în continuare,gama modalităţii <strong>de</strong> interpretare se lărgeşte prinacreditarea în apanajul modalităţii <strong>de</strong> expresie a entităţilorfilozofic, parabolă, primitivism. Aici facemtrimitere la lucrările În parc (1966); Setea (1965-1966); Portretul regizorului Emil Loteanu (1964);Portretele scriitorilor Aureliu Busuioc,Grigore Vieru,Ion Druţă (aa 60-70) care au îmbogăţit fără prece<strong>de</strong>ntplastica naţională prin măiestria probată.Prin lucrările Lunomobilul (1970); V.I.Leninşi N.K.Krupskaia (1969-1970); Vizita medicului(1970-1971); Micul <strong>de</strong>jun (1979-1980); Portretulscriitorului Serafi m Saca (1996), Valentina Rusu-Ciobanu atinge culmi fără prece<strong>de</strong>nt în arta plasticănaţională: în mare măsură datorită valorificării unuilarg palmares <strong>de</strong> proce<strong>de</strong>e şi tehnici inspirate sauperfect ajustate la tradiţiile Renaşterii şi ale arteicontemporane, inclusiv foto-realismul; în parte, eaa recepţionat modurile <strong>de</strong> abordare ale lingvisticiimo<strong>de</strong>rne, inclusiv <strong>de</strong>constructivismul, şi a căutat săle transpună în configurările plastice.Valentina Rusu-Ciobanu ne-a reprezentat pestehotare în Bulgaria, Polonia, Canada, Irak, Siria. Estedistinsă cu titlul onorific Artist Plastic al Poporuluidin Republica Moldova; este laureată a PremiuluiNaţional, Cavaler al Ordinului Republicii...De 20 <strong>de</strong> ani, Valentina Rusu-Ciobanu nu maipictează: i-a cedat ve<strong>de</strong>rea. La cei 86 <strong>de</strong> ani ai săi,din pasiunile <strong>de</strong> altădată i-au rămas muzica şi florile,la care s-au mai adăugat nepoţii. Îşi trăieşte viaţa încasa veche din cartierul vetrei <strong>de</strong> origine a Chişinăului,împreună cu soţul său, distinsul pictor GlebusSainciuc. Este mama pictorului Lică Sainciuc, <strong>de</strong>numele căruia sunt legate cărţile mai multor generaţii<strong>de</strong> copii. Experţii caracterizează creaţia ValentineiRusu-Ciobanu ca pe o epocă în artele plasticenaţionaleValentina Rusu-Ciobanu. Autoportret în ochelari.1974. Culori acrilice pe hârtie104 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008
Noi membri Ştiinţă <strong>de</strong> şi onoare educaţie ai A.Ş.M.Acad. EVGHENI CEAZOV,Fe<strong>de</strong>raţia RusăEvgheni Ceazov,remarcabil savant cardiolog,a realizat lucrări<strong>de</strong> pionierat privindstudierea mecanismelor<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltareşi tratare a aterosclerozei,problemele formăriitrombului şi terapiatrombolitică, patogenezaşi tratarea infarctuluiacut al miocardului.Elaborările saleştiinţifice în domeniuldiagnosticului şi tratamentuluiinfarctuluimiocardului au fostpuse la temelia unui sistem performant <strong>de</strong> tratament peetape, creat pentru prima dată în Uniunea Sovietică şireluat ulterior <strong>de</strong> practica mondială. Este unul din fondatoriidirecţiei ştiinţifice ce ţine <strong>de</strong> elaborarea meto<strong>de</strong>lor<strong>de</strong> tromboliză şi crearea preparatelor trombolitice foarteeficiente.A publicat peste 450 <strong>de</strong> lucrări ştiinţifice, inclusiv 15monografii, unele dintre care au văzut lumina tiparuluiîn SUA, Germania, Marea Britanie, Polonia, Iugoslavia.A pregătit 30 <strong>de</strong> doctori şi 50 <strong>de</strong> candidaţi în ştiinţe. Estemembru titular al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Rusiei şi a Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Ştiinţe Medicale din aceeaşi ţară, membru <strong>de</strong>onoare al unor Aca<strong>de</strong>mii <strong>de</strong> ştiinţe naţionale şi DoctorHonoris Causa al unor instituţii <strong>de</strong> învăţământ superiordin lume, inclusiv al Universităţii <strong>de</strong> Stat <strong>de</strong> Medicină şiFarmacie „N. Testemiţanu”. Din 1975 a condus Societatea<strong>de</strong> Cardiologie din URSS, în prezent se află în frunteaSocietăţii <strong>de</strong> Cardiologie din Fe<strong>de</strong>raţia Rusă. EvgheniiCeazov este Erou al Muncii Socialiste, dublu laureat alPremiului <strong>de</strong> Stat, al Premiului Lenin, <strong>de</strong>ţinător a 4 ordineLenin etc.În virtutea funcţiei pe care o ocupase timp <strong>de</strong> 20<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> Şef al Direcţiei a IV-a <strong>de</strong> pe lângă MinisterulSănătăţii al URSS, a cunoscut şi tratat mai mulţi li<strong>de</strong>risovietici ai timpului. Impresiile sale şi analizele rafinate<strong>de</strong>spre personalităţile şi evenimentele epocii respectives-au constituit în câteva cărţi <strong>de</strong> largă rezonanţă internaţionalăAca<strong>de</strong>micianului Evgheni Ceazov i-a fost conferittitlul <strong>de</strong> membru <strong>de</strong> onoare al AŞM pe data <strong>de</strong> 17 octombrie2008, în şedinţa plenară a Congresului al V-leaal medicilor cardiologi din Republica Moldova. Astfel,comunitatea ştiinţifică şi-a exprimat respectul pentru celcare a adus o contribuţie <strong>de</strong>cisivă la crearea serviciuluicardiologic din ţara noastră, a Institutului <strong>de</strong> Cardiologiedin Chişinău, la pregătirea unei echipe profesioniste şicompetitive <strong>de</strong> cardiologi autohtoni.Acad. MOMIR DJUROVIC,MontenegroAcad. MomirDjurovic este un specialistnotoriu în domeniulelectrotehnicii.A <strong>de</strong>sfăşurat cercetăriîntr-un şir <strong>de</strong> domenii,precum:• câmpuri electromagneticeîn transformatoareşi maşinielectrice rotative;• maşini <strong>de</strong> inducţie(generatoare, motoare:control, tipurinoi, monitorizare;• energie alternativă(mori <strong>de</strong> vânt –generatoare speciale <strong>de</strong> inducţie), probleme generale <strong>de</strong>energie;• aplicarea microprocesoarelor în control şi protejareamaşinilor electrice.Activitatea <strong>de</strong> cercetare este însoţită <strong>de</strong> o amplă activitatedidactică. Pe lângă cele mai prestigioase instituţii<strong>de</strong> învăţământ superior din Montenegro, a ţinut prelegeriîn diferite ţări ale lumii. Este autor a peste 200 <strong>de</strong> lucrări,multe dintre care au fost publicate în reviste internaţionale<strong>de</strong> profil; autor a 5 monografii ştiinţifice. A participatşi coordonat numeroase proiecte internaţionale; a fostmo<strong>de</strong>rator principal la multe conferinţe internaţionale.Acad. Momir Djurovic este redactor-şef al revistei Elektrotehnika(Belgrad), fondator şi redactor şef al revistei<strong>de</strong> inginerie electrică ETF, Podgorica.Este membru al Asociaţiei iugoslave <strong>de</strong> InginerieElectrică şi Mecanică (SMEITJ); preşedintele SMEITJdin 1978; membru al Societăţii comemorative Tesla,Leckawanna; membru al WREN (reţeaua mondială <strong>de</strong>re înnoire a energiei); membru al WSS (summt-ul mondialsolar); fost membru al IEE; membru al AMSE; membrutitular al Aca<strong>de</strong>miei Iugoslave <strong>de</strong> Inginerie; membrutitular al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe şi Arte din Montenegro;membru al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe şi Arte din Salzburg;membru al Aca<strong>de</strong>miei Internaţionale Inginereşti dinMoscova; preşedintele Consiliului interaca<strong>de</strong>mic al SEEaca<strong>de</strong>miilor naţionale.La 20 septembrie 2008, acad. Momir Djurovic i-afost conferit titlul <strong>de</strong> membru <strong>de</strong> onoare al Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong> pentru contribuţia sa importantăla stabilirea unor relaţii <strong>de</strong> colaborare fructuoase dintre<strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţe şi Arte din Montenegro şi A.Ş.M.;pentru lucrările sale valoroase în domeniul energeticiimondiale, precum şi al managementului sferei cercetare/<strong>de</strong>zvoltare.nr.4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008 - 105