2 - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

More documents

Recommendations

Info

Akademoslate iniţial de către membrii comisiei de heraldică,genealogie şi sigilografie (pe atunci dependentăde Institutul de istorie „Nicolae Iorga”), respectivMaria Dogaru vice preşedinte a acesteia, şi JeanNicolas Mănescu, secretar general. Ulterior şi alţidoritori să vadă ţara dotată cu însemne adecvatetradiţiei şi istoriei sale s-au alăturat celor doi,susţinând proiecte în care simbolurile tradiţionaleromâneşti erau repuse la justa lor valoare. Menţionămprintre aceştia, pe artistul plastic GheorgheAdoc şi pe G.S.Jivănescu, pe artistul basarabeanGheorghe Vrabie (coautor, împreună cu Maria Dogarula elaborarea blazonului Republicii Moldova)ca şi pe românii aflaţi departe de graniţele ţării RamiroGeorgescu (SUA) şi Vasile Droj (Italia). (op.citată pag.165)În cartea menţionată sunt reproduse, în imaginipolicrome, şi lucrări de artă heraldică din Basarabia.Este reprodusă şi actuala Stemă de Stat a RepubliciiMoldova. Din păcate, este o imagine deproastă calitate, neclară, care nu ştiu din ce motiveeste reprodusă pe un fundal de culoare albastră, alterândgrav raporturile cromatice.Studiind materialele publicate în carte, cunoscândşi alte variante de proiect, realizate de alţiautori, pare-se ca şi în jurul Stemei României auavut loc discuţii aprige şi confruntări între autoriiproiectelor. Au fost publicate în diferite lucrări,variante în care apar anumite deosebiri, în unelereproduceri capul de bour şi acvila din StemaTransilvaniei fiind de culoare neagră, iar în altelede argint, ceea ce se potriveşte mai mult pentruaspectul general şi echilibrul ansamblului. Au fosttipărite hărţi pe care stema e reprodusă fără scutulalbastru, variantă care alterează ansamblul expresieicromatice.După părerea D-lui Silviu Andrieş-Tabac imagineaacvilei din Stema de Stat a Republicii Moldovae mai reuşită, autorul scriind despre aceastaîn lucrarea la care ne-am referit, următoarele: „StemaRepublicii Moldova din punct de vedere istoricreprezintă chintesenţa istoriei noastre. Practics-au utilizat doar două elemente esenţiale: capulde bour cu accesoriile corespunzătoare - simbolulMoldovei şi acvila cruciată cu atributele ei - simbolulromanităţii poporului român.Din punct de vedere grafic apreciem Stema caelegantă, proporţională, desenată într-un stil sobru,fără elemente de prisos. Este cea mai bună viziunegrafică propusă de pictorul Gh.Vrabie, dacă urmărimevoluţia Stemei de la primele schiţe, apoivarianta din finala Concursului până la imagineaactuală. Apreciem acvila moldovenească ca maireuşită decât acvila Stemei noi a României.” (op.citată, pag.150).Pasărea reînviată a copilărieiÎn legătură cu Stema, istoria creării şi atitudineaunora faţă de această lucrare, îmi amintesc deseoridespre o întâmplare din copilărie, misterioasă şiavând totodată pentru mine un sens profund. Multeîntâmplări din viaţa noastră, unele chiar dramatice,se şterg treptat din memorie, amintindu-ne dinacestea doar câte un crâmpei. Aceasta, însă, s-aîntipărit în memorie clar şi profund, urmărindu-mătoată viaţa, încât o revăd, în detalii, ca şi cum s-ardesfăşura din nou, de fiecare dată, atunci când îmiamintesc de ea...Împreună cu fratele meu Alexandru, cu tata,mama vitregă şi două surioare născute din a douacăsătorie, locuiam într-un sat basarabean de pe malulPrutului.Noi, fraţii, eram treziţi cu noaptea în cap şi puşila lucru. Mama vitregă smulgea de pe noi sumanelecu care ne îmbrăcam ziua şi ne înveleam noaptea. Încasă erau cearşafuri, iorgane şi perne, dar nu ni sedădeau să le folosim. Erau păstrate ca zestre pentrufete, când vor creşte mari şi va trebui să se mărite.Gestul maşterei era însoţit şi de cuvinte usturătoare:„Hai sculaţi! Nu dormiţi până a cârâi cioara în par!”Într-o dimineaţă eram deja în ogradă, când la unmoment dat, din cer coborî o pasăre mare cu penegalbene, albe şi maronii şi mi se aşeză în palme! Oaruncam în sus. Pasărea revenea înapoi. O aruncaifratelui. El o arunca spre mine. Copii fiind, ne-amantrenat într-un joc neobişnuit şi gesturile noastreerau însoţite de strigăte. La un moment dat, ieşinddin casă, lângă prag apăru maştera. Stătu o clipă peloc cu faţa crispată de nemulţumire şi ură. Deodatăparcă se lumină şi zâmbi, zicându-ne: „Ian daţîmi-os-o ţân şî eu oleacă!” Mă întoarsei spre ea şi-iaruncai pasărea. Prinzând-o cu ambele mâini, o ridicăîn sus şi cu toate puterile o trânti de pământ,omorând-o!În dimineaţa acelei zile a fost omorâtă şi copilărianoastră...Am luat pasărea, am dus-o la marginea grădinii,am săpat un mormânt, am aşternut nişte paie,am pus pasărea şi am acoperit-o cu paie, apoi amtras ţărâna şi i-am făcut un mormânt. Din nişte beţeuscate i-am înjghebat o cruce şi atâta am plâns, căbeţele acelea uscate ar fi trebuit să înverzească!Ceea ce spun nu este nici fantezie, nici vis.Această întâmplare ce s-a produs cu mulţi ani înurmă, o ţine minte şi fratele meu până astăzi.Uneori, când văd acvila cruciată din Stema deStat, imprimată pe Drapelul Tricolor care fâlfâie-nvânt, iar acvila mişcă din aripi, mi se pare că pasăreaaceea misterioasă cu care mă jucam cu fratelemeu în copilărie a reînviat şi a urcat atât de sus înînaltul cerului, că nimeni nu o va mai putea omorîniciodată!102 - nr. 4(11), decembrie 2008
Ştiinţă şi educaţieVALENTINARUSU-CIOBANU,PE MĂSURA MARILORSĂI DASCĂLITudor BRAGA,director, Centrul Expoziţional“Constantin Brâncuşi”,UAP, RMValentina Rusu-Ciobanu este singurulplastician în viaţă înclusă în excepţionala seriedin 12 albume „Maieştri basarabeni din sec. XX”,alături de nume de referinţă ale culturii noastreAuguste Baillayre, Alexandru Plămădeală, MaxGamburd, Lazăr Dubinovsky, Mihail Grecu, AndreiSârbu ş.a. Auguste Baillayre, unul dintre cele maispectaculoase, mai inteligente şi mai originalepersonaje ale artelor plastice basarabene dinperioada interbelică, a exercitat o influenţă enormăasupra formării artistei sub aspectul abilităţilorsale tehnice, concepţiilor estetice şi filosofice, darşi renumitul sculptor Alexandru Plămădeală, înclasa căruia studiase desenul. Aceasta ne şi facesă conchidem, că Valentina Rusu-Ciobanu esteplasticiana pe măsura marilor săi dascăli.De altfel, artista din fragedă copilărie a fostavantajată de o ambianţă selectă. Fratele mai mare,Victor, în a doua jumătate a anilor 1930 urma studiila şcoala Belle Arte din Chişinău, către sfârşitulanilor 1930 deja participa activ la viaţa artisticăcu foi grafice, pictură, sculptură, realizase şi olucrare monumentală în for public care s-a păstratla Chişinău. Datorită lui, iniţial, Valentina Rusu-Ciobanu, de rând cu lectura, muzica, florile, aîndrăgit artele plastice.A studiat la Instituţii Superioare din Iaşi,desăvârşindu-şi studiile la Colegiul de ArtePlastice “Alexandru Plămădeală” din Chişinău,clasa profesorului Ivan Hazov. Valenţele artistice,învederate în lucrarea de licenţă, au sensibilizatimediat specialiştii în domeniu, tânăra autoare fiindinvitată să expună (1946). Notificările pozitiveale publicului au determinat conducerea UAP s-otrimită la o bază de creaţie din Senej, Moscova.Foarte curând Valentina Rusu-Ciobanu estetitularizată membră a Uniunii Artiştilor Plastici;prin participarea activă la viaţa artistică se impunedrept un înainte mergător în genul picturii.Realizează un şir de portrete şi naturi statice.Sunt remarcabile Portretul unei eleve de la Şcoalade Meserii şi Portretul scriitorului Aureliu Busuioc.Configurate în mod monumental, acestea dovedescun laconism cromatic bazat pe manevrarea clarobscurului,dramatizarea unui colorit care totodatărespiră prin libertatea şi rafinamentul tentelor uşornuanţate cromatic. Tuşele sunt aşternute întru-unValentina Rusu-Ciobanu. Compoziţie Cub. 1969-1970. Ulei pe pânzăValentina Rusu-Ciobanu. Fată la fereastră. 1954.Ulei pe pânzănr.4(11), decembrie 2008 - 103
Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
Page 3 and 4:
Ştiinţă şi educaţie„ŞTIINŢ
Page 5 and 6:
Ştiinţă şi educaţiesă ţină
Page 7 and 8:
privată publică care ar conduce l
Page 9 and 10:
Ştiinţă şi educaţieŞTIINŢA
Page 11 and 12:
Societatea Ştiinţă şi educaţie
Page 13 and 14:
Societatea Ştiinţă şi educaţie
Page 16 and 17:
Akademosdirect - PD). În acest mom
Page 18 and 19:
Akademos• Faptul care nu poate fi
Page 20 and 21:
Akademosmanent devine ineficientă
Page 22 and 23:
Akademospui în poziţia de a le fa
Page 24 and 25:
AkademosCEA DE-A IV-A EDIŢIEA CONF
Page 26 and 27:
AkademosROLUL CHIMIEIECOLOGICE ÎNC
Page 28 and 29:
AkademosDupă cum se ştie, primul
Page 30 and 31:
ACADEMICIANULION DRUŢĂ -SCRIITOR
Page 32 and 33:
AkademosFENOMENULARTISTIC ION DRUŢ
Page 34 and 35:
Akademosşi sfânt care a fost mont
Page 36 and 37:
Akademosjumătate a acestui secol
Page 38 and 39:
Akademoszentate în lucrarea Înflo
Page 40 and 41:
Akademosînceput ca reprezentant al
Page 42 and 43:
Akademoso parte din gravurile de le
Page 44 and 45:
Akademoscelente Prăvălioara (1784
Page 46 and 47:
46 - nr. 4(11), decembrie 2008Akade
Page 48 and 49:
48 - nr. 4(11), decembrie 2008Akade
Page 50 and 51:
Akademospadă, năduşeală. Multe
Page 52 and 53: AkademosTehnologia „Aplicarea sut
Page 54 and 55: AkademosGraţie colaborării cu con
Page 56 and 57: 56 - nr. 4(11), decembrie 2008Akade
Page 58 and 59: Akademosce se utilizează pe larg
Page 60 and 61: AkademosMARELEACCELERATOR DEHADRONI
Page 62 and 63: AkademosCÂT DE MULT ACOSTAT LHC-UL
Page 64 and 65: Akademostehnogenetică şi scoasă
Page 66 and 67: AkademosSTUDIUL ŞIUTILIZAREAVARIAB
Page 68 and 69: Akademosnutriţia animalelor a fost
Page 70 and 71: Akademosopac-ceros. Boabele formelo
Page 72 and 73: AkademosIMPORTANŢASTUDIILORUVOLOGI
Page 74 and 75: AkademosМОЛДАВСКИЕ,УКР
Page 76 and 77: Akademosкм, от Черного
Page 78 and 79: AkademosOPTIMIZAREACOMPOZIŢIEIDIN
Page 80 and 81: AkademosК l/iE- raportul cantită
Page 82 and 83: AkademosObtained ResultsThe methodo
Page 84 and 85: AkademosNOI TEHNOLOGII DENANOSTRUCT
Page 86 and 87: AkademosDESCHIDERI SPREO PROPEDEUTI
Page 88 and 89: Akademosidentitate/alteritate trece
Page 90 and 91: NICOLAE IORGAŞI POPOARELE„NĂSCU
Page 92 and 93: AkademosDIN NOU DESPRESIMBOLURIGheo
Page 94 and 95: AkademosDrapelul municipiului Chiş
Page 96 and 97: AkademosEmblema Curţii Supreme de
Page 98 and 99: 98 - nr. 4(11), decembrie 2008Akade
Page 100 and 101: AkademosDespre atmosfera în care s
Page 104 and 105: AkademosValentina Rusu-Ciobanu. Gle
Page 106 and 107: Acad. VLADISLAV HOMICHFederaţia Ru
Page 108 and 109: AkademosAcad. ANDREI EŞANUla 60 de
Page 110 and 111: Akademoslandşaftul republicii şi
Page 112 and 113: AkademosAcad. SVEATOSLAVMOSCALENCOl
Page 114 and 115: Akademosnic şi de recombinare a pu
Page 116: AkademosAcademicianul DUMITRU GHIŢ
show all

2 - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

2 - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei