2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei 2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

akademos.asm.md
from akademos.asm.md More from this publisher
12.07.2015 Views

AkademosDespre atmosfera în care s-au desfăşurat dezbaterileşi rezultatele acestora cei interesaţi pot afla dinlucrarea dr.Silviu Andrieş-Tabac întitulată „HeraldicaTeritorială a Basarabiei şi Transnistriei”, elaboratăpe bază documentară, procese verbale, stenograme,etc., apărută la Editura „Muzeum” din Chişinăuîn a. 1998.La începutul şedinţei istoricul Ion Ţurcanu,deputat care deţinea şi funcţia de secretar al SovietuluiSuprem, a prezentat raportul anunţând, printrealtele, că şi-a încheiat activitatea Comisia pentruexaminarea proiectelor de Stemă şi pregătirea documentelornecesare (e vorba de juriu, probabil). Darîntrucât lucrul s-a făcut de către specialişti heraldiştişi pictori, la care mai târziu a aderat şi un grup de istoricicare au ajuns la concluzia că au deja o variantăacceptabilă şi pornind de la aceste considerente, aacceptat propunerea preşedintelui să prezinte aceastăStemă. „Apoi a caracterizat proiectul... stăruindasupra acvilei şi crucii, din cauza noutăţii primuluisimbol şi neobişnuinţei celui de-al doilea în mediulateiştilor militanţi...” (Op.citată)După prezentarea raportului, cel mai activ s-auimplicat în discuţii deputaţii rusofoni, interfrontiştiicare, sub diferite pretexte, încercau să împiediceaprobarea proiectului, cei mai insistenţi fiindP.Şornicov şi O.Ojoga.Poetul Grigore Vieru, care se afla sus la balconuldin partea dreaptă, faţă de scenă, a strigat: „Vorsă ne fure istoria!”„Primul care a susţinut proiectul propus în aceastăavalanşă de atacuri mascate ale rusofonilor a fostdeputatul C.Tănase(...) care a spus că „Ar trebui săadoptăm această Stemă” (op.citată) În continuares-au pronunţat în susţinerea proiectului deputaţiiP.Soltan şi Gh.Ghimpu.La rugămintea unui grup de deputaţi din parteacărora i s-a adresat d-na Nadejda Brânzan zicândui:”-Omule, fă ceva!” a luat cuvântul deputatul PetruLucinschi, deţinând pe atunci şi funcţia de prim secretaral CC al PCM.Intervenţia sa a avut o importanţă deosebită.Poate că şi fără îndemnul său proiectul ar fi fost votat,dar, în mod sigur, nu cu o majoritate covârşitoarede voturi după cum s-a întâmplat. Probabil doardatorită a ceea ce se numeşte disciplina de partidcomuniştii, la îndemnul conducătorului lor, au votato Stemă de Stat în ansamblul căreia figurează şiun simbol creştin - Crucea...Mai reproducem un fragment din lucrarea luiSilviu Andrieş-Tabac: „...Anume cuvântarea d-luiLucinschi a determinat majoritatea deputaţilor careşovăiau să voteze proiectul Vrabie-Dogaru. Rolulei istoric important ne obligă s-o reproducem integral:„Stimaţi deputaţi, spiritele noastre aşa s-au politizatcă în fiecare pas căutăm ceva politic. Vreo6-7 luni merge discuţia în jurul acestei probleme,acestei Steme. Stema care a fost prezentată de cătrepictorul Vrabie nu prea a fost primită de noi, erafoarte încărcată. În primul rând este ştiinţa heraldică,trebuie de uitat din punct de vedere al istoriei, altradiţiilor, trebuie să fim mai aproape de tradiţii caresunt în istoria poporului nostru. Elementele acesteasunt prezente. Vizual Stema este frumoasă. Eu aşruga ca noi să nu politizăm până la extrem discuţiaaceasta. Ar trebui să ne gândim cum să explicămnoi Stema pe care o confirmăm astăzi din punct devedere al acelor momente, pe care trebuie să le înţeleagăoamenii. Noi trebuie să venim în susţinereaacestei steme. (În continuare vorbitorul a trecut lalimba rusă - n.aut.). Vreau să chem toţi deputaţii la oatitudine extrem de corectă unii faţă de alţii. Înţelegcă se vor isca întrebări, la care noi trebuie să răspundem,să dăm explicaţii. Vă îndemn pe toţi să nu politizămatât această chestiune, ca să nu ajungem la ociocnire, sau la manifestări de ură, neîncredere. Estetreaba acestui popor cu tradiţiile lui, ce Stemă să-şistabilească. Sunt observaţii, dar eu aş susţine aceastăStemă. Vă chem şi pe Dumneavoastră la aceasta.”(A.P.R.M., mapa 018-1,2,3 XI-1990-Sesiunea V. 3noiembrie p.62)După aceasta chestiunea a fost supusă votului.Din 257 de deputaţi care s-au înregistrat au votat„pentru” 243, „împotriva” 2 şi s-au „abţinut” 8.Stema a fost adoptată şi Preşedintele Sovietului Supreml-a felicitat pe autor.”Confruntând cifrele (numărul celor care au votatpro, contra şi celor care s-au abţinut cu numărulcelor ce s-au înregistrat) nu se găsesc patru voturi”Vreun cititor atent s-ar putea să-şi fi pus întrebarea:„Dar unde au dispărut ele?”După cum afirmă Isaia Cârmu, patru deputaţi auvotat pentru proiectul pe care-l prezentase chiar el,cu toate că lucrarea nu era expusă în sală. Nu e uşorsă înţelegi comportamentul acestora. Se ştie că învarianta respectivă elementul principal era tot capulde bovideu, iar unii deputaţi rusofoni afirmau:„Такой символ вам больше подходит!”, de parcăaceastă Stemă, dacă ar fi fost adoptată, nu i-ar fi reprezentatşi pe ei.În echipa pentru elaborarea Stemei RomânieiStudiind lucrările de artă heraldică naţională, sepoate observa că există lucrări reuşite sub aspectulexpresiei artistice, unele pot fi considerate adevăratecapodopere ale genului. Există însă şi lucrăriconcepute eronat sub aspect teoretic, dar şi realizatedefectuos sub aspect compoziţional, proporţional şial modalităţilor expresiei plastice.Majoritatea deficienţelor ţin de istoria noastrăzbuciumată, haosul manifestându-se şi în acest domeniu,de poziţia geografică cu influenţe străine,artificiale, de pregătirea profesională insuficientă aspecialiştilor, inclusiv ai celora din domeniul artelorplastice.100 - nr. 4(11), decembrie 2008

Rezultate bune în crearea unei lucrări de artăheraldică pot fi obţinute doar dacă există o colaborarearmonioasă între savanţi şi artiştii plastici realizatori.Din păcate, nu întotdeauna se întâmplă aşa,fapt de care m-am convins lucrând asupra actualeiSteme de Stat, precum şi ai altor simboluri.S-ar părea că rolul savantului ar fi primordialşi dominant, deoarece procesul de lucru începe cuelaborarea concepţiei teoretice a simbolului. Artistulplastic este ţinut în planul al doilea, în umbră,aşa cum s-a procedat şi cu Victor Dima, realizatorulactualei Steme a României, instituită în anul 1992,al cărui nume nici nu a fost menţionat! Recompensamaterială pentru lucrare a obţinut-o apelând laCEDO. Autorul concepţiei teoretice este tot d-naMaria Dogaru.Cooptarea ei pentru definitivarea concepţiei actualeivariante a Stemei de Stat a Republicii Moldovaa fost necesară, binevenită şi a avut un rol important,deoarece la Chişinău nu erau specialişti cu pregătireprofesionalăîn acest domeniu.Noi însuşeamaceste cunoştinţedin mers, căutândcu înfrigurare cărţilede specialitatecare nu erau uşorde găsit.Domniei sale ise datorează reprezentareaacvilei încalitate de suportal Stemei istoriceiniţiale. În toatevariantele realizatepână la data respectivăacvila erade culoare galbenăşi amplasată pe unscut de culoare albastrăpentru ca sănu se contopească cu culoarea galbenă a fâşiei dinmijloc, care este de aceeaşi culoare, atunci când vafi imprimată (aplicată) pe Drapel.Sceptrul şi ramura verde de măslin au fost introduseîn Stemă tot la propunerea sa, ca şi culoareamaronie a acvilei. O acvilă de culoare maronie, aşadupă cum se ştie, figurează şi în Stema Mexicului.În ce mă priveşte, am fost solicitat ad-hoc săparticip la concursul pentru elaborarea Stemei Românieişi aceasta s-a constituit pentru mine într-oexperienţă unică. În toamna anului 1991, aflându-măîntr-o deplasare de lucru la Bucureşti, am participatla inaugurarea unei expoziţii de sculptură, desfăşuratăla Cercul militar situat în Calea Victoriei. Erauexpuse lucrările preotului Simion Tatu, senator, carese ocupa şi de artă. La vernisaj am fost invitat de po-Ştiinţă Heraldică şi educaţieetul Radu Cârneci cu care făcusem cunoştinţă maiînainte, la Chişinău. Domnia sa editase la Editura„Hiperion” cartea „Florile răului”, traducerea integralăa poeziei lui Charles Baudelaire, pentru caream elaborat prezentarea grafică.La inaugurarea expoziţiei a participat şi preşedinteleRomâniei din vremea aceea d-l Ion Iliescu.După încheierea părţii oficiale, între participanţis-au înfiripat şi nişte discuţii. Poetul Radu Cârnecim-a prezentat preşedintelui. Am spus că mă aflam laBucureşti, într-o misiune de lucru, legată de un subiectla care s-a referit în timpul întâlnirii sale de laUngheni cu d-l Mircea Snegur, pe atunci preşedinteal Republicii Moldova. În grupul în care discutam,printre alţii se afla şi d-l Oliviu Gherman, preşedinteleCamerei deputaţilor. Era o atmosferă încordată,deoarece se dezlănţuise conflictul de pe Nistru.La noi Stema de Stat era deja elaborată şi adoptată.Aflându-se că sunt autorul acesteia, mi s-a spusca voi fi introdus în echipa ce lucrează la elaborareaStemei României.Am lucrat totdupă concepţia d-nei Maria Dogaru,care este autoareaconcepţiei adoptate.Ar fi fost omare minune să fifost adoptat proiectulpe care l-amrealizat. Aşa s-aîntâmplat în perioadainterbelică,Stema RomânieiMari fiind elaboratăde doi autori,Expoziţia personală jubiliară a lui Gheorghe Vrabie. CentrulExpoziţional “C. Brâncuşi”, 1999. Pe fundal, de la stânga ladreapta: drapelele Clubului tineretului Estudiantina, mun.Chişinău, de Stat, Departamentului Vamal, Liceului “GheorgheAsachi” din capitalădupă concepţiaheraldistului basarabeanPaul Goreşi desenul pictoruluiIozef Sebesteinde Keopecz, unnume de origine austriacă sau maghiară, ca şi StemaRepublicii Moldova prin contribuţia mea şi a d-neiMaria Dogaru din Bucureşti.În lucrarea Domniei Sale, intitulată „Din HeraldicaRomâniei”, referitor la Stema actuală se poateciti următoarele: „Evenimentele din decembrie1989 au dus la îndepărtarea însemnului folosit devechiul regim pentru individualizarea simbolică aţării. Cum se ştie, Stema adoptată în 1946, amendatănesemnificativ în 1952 şi în 1965, era de fapto emblemă concepută pe sistemul recomandat deMoscova, astfel încât să amintească doar frumuseţileşi bogăţiile ţării aşa cum era situaţia şi în celelalteţări socialiste. Cum era firesc imediat după îndepărtarearegimului comunist s-au făcut propuneripentru o nouă Stemă a ţării. Acestea au fost formu-nr.4(11), decembrie 2008 - 101

<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Despre atmosfera în care s-au <strong>de</strong>sfăşurat <strong>de</strong>zbaterileşi rezultatele acestora cei interesaţi pot afla dinlucrarea dr.Silviu Andrieş-Tabac întitulată „HeraldicaTeritorială a Basarabiei şi Transnistriei”, elaboratăpe bază documentară, procese verbale, stenograme,etc., apărută la Editura „Muzeum” din Chişinăuîn a. 1998.La începutul şedinţei istoricul Ion Ţurcanu,<strong>de</strong>putat care <strong>de</strong>ţinea şi funcţia <strong>de</strong> secretar al SovietuluiSuprem, a prezentat raportul anunţând, printrealtele, că şi-a încheiat activitatea Comisia pentruexaminarea proiectelor <strong>de</strong> Stemă şi pregătirea documentelornecesare (e vorba <strong>de</strong> juriu, probabil). Darîntrucât lucrul s-a făcut <strong>de</strong> către specialişti heraldiştişi pictori, la care mai târziu a a<strong>de</strong>rat şi un grup <strong>de</strong> istoricicare au ajuns la concluzia că au <strong>de</strong>ja o variantăacceptabilă şi pornind <strong>de</strong> la aceste consi<strong>de</strong>rente, aacceptat propunerea preşedintelui să prezinte aceastăStemă. „Apoi a caracterizat proiectul... stăruindasupra acvilei şi crucii, din cauza noutăţii primuluisimbol şi neobişnuinţei celui <strong>de</strong>-al doilea în mediulateiştilor militanţi...” (Op.citată)După prezentarea raportului, cel mai activ s-auimplicat în discuţii <strong>de</strong>putaţii rusofoni, interfrontiştiicare, sub diferite pretexte, încercau să împiediceaprobarea proiectului, cei mai insistenţi fiindP.Şornicov şi O.Ojoga.Poetul Grigore Vieru, care se afla sus la balconuldin partea dreaptă, faţă <strong>de</strong> scenă, a strigat: „Vorsă ne fure istoria!”„Primul care a susţinut proiectul propus în aceastăavalanşă <strong>de</strong> atacuri mascate ale rusofonilor a fost<strong>de</strong>putatul C.Tănase(...) care a spus că „Ar trebui săadoptăm această Stemă” (op.citată) În continuares-au pronunţat în susţinerea proiectului <strong>de</strong>putaţiiP.Soltan şi Gh.Ghimpu.La rugămintea unui grup <strong>de</strong> <strong>de</strong>putaţi din parteacărora i s-a adresat d-na Na<strong>de</strong>jda Brânzan zicândui:”-Omule, fă ceva!” a luat cuvântul <strong>de</strong>putatul PetruLucinschi, <strong>de</strong>ţinând pe atunci şi funcţia <strong>de</strong> prim secretaral CC al PCM.Intervenţia sa a avut o importanţă <strong>de</strong>osebită.Poate că şi fără în<strong>de</strong>mnul său proiectul ar fi fost votat,dar, în mod sigur, nu cu o majoritate covârşitoare<strong>de</strong> voturi după cum s-a întâmplat. Probabil doardatorită a ceea ce se numeşte disciplina <strong>de</strong> partidcomuniştii, la în<strong>de</strong>mnul conducătorului lor, au votato Stemă <strong>de</strong> Stat în ansamblul căreia figurează şiun simbol creştin - Crucea...Mai reproducem un fragment din lucrarea luiSilviu Andrieş-Tabac: „...Anume cuvântarea d-luiLucinschi a <strong>de</strong>terminat majoritatea <strong>de</strong>putaţilor careşovăiau să voteze proiectul Vrabie-Dogaru. Rolulei istoric important ne obligă s-o reproducem integral:„Stimaţi <strong>de</strong>putaţi, spiritele noastre aşa s-au politizatcă în fiecare pas căutăm ceva politic. Vreo6-7 luni merge discuţia în jurul acestei probleme,acestei Steme. Stema care a fost prezentată <strong>de</strong> cătrepictorul Vrabie nu prea a fost primită <strong>de</strong> noi, erafoarte încărcată. În primul rând este ştiinţa heraldică,trebuie <strong>de</strong> uitat din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al istoriei, altradiţiilor, trebuie să fim mai aproape <strong>de</strong> tradiţii caresunt în istoria poporului nostru. Elementele acesteasunt prezente. Vizual Stema este frumoasă. Eu aşruga ca noi să nu politizăm până la extrem discuţiaaceasta. Ar trebui să ne gândim cum să explicămnoi Stema pe care o confirmăm astăzi din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re al acelor momente, pe care trebuie să le înţeleagăoamenii. Noi trebuie să venim în susţinereaacestei steme. (În continuare vorbitorul a trecut lalimba rusă - n.aut.). Vreau să chem toţi <strong>de</strong>putaţii la oatitudine extrem <strong>de</strong> corectă unii faţă <strong>de</strong> alţii. Înţelegcă se vor isca întrebări, la care noi trebuie să răspun<strong>de</strong>m,să dăm explicaţii. Vă în<strong>de</strong>mn pe toţi să nu politizămatât această chestiune, ca să nu ajungem la ociocnire, sau la manifestări <strong>de</strong> ură, neîncre<strong>de</strong>re. Estetreaba acestui popor cu tradiţiile lui, ce Stemă să-şistabilească. Sunt observaţii, dar eu aş susţine aceastăStemă. Vă chem şi pe Dumneavoastră la aceasta.”(A.P.R.M., mapa 018-1,2,3 XI-1990-Sesiunea V. 3noiembrie p.62)După aceasta chestiunea a fost supusă votului.Din 257 <strong>de</strong> <strong>de</strong>putaţi care s-au înregistrat au votat„pentru” 243, „împotriva” 2 şi s-au „abţinut” 8.Stema a fost adoptată şi Preşedintele Sovietului Supreml-a felicitat pe autor.”Confruntând cifrele (numărul celor care au votatpro, contra şi celor care s-au abţinut cu numărulcelor ce s-au înregistrat) nu se găsesc patru voturi”Vreun cititor atent s-ar putea să-şi fi pus întrebarea:„Dar un<strong>de</strong> au dispărut ele?”După cum afirmă Isaia Cârmu, patru <strong>de</strong>putaţi auvotat pentru proiectul pe care-l prezentase chiar el,cu toate că lucrarea nu era expusă în sală. Nu e uşorsă înţelegi comportamentul acestora. Se ştie că învarianta respectivă elementul principal era tot capul<strong>de</strong> bovi<strong>de</strong>u, iar unii <strong>de</strong>putaţi rusofoni afirmau:„Такой символ вам больше подходит!”, <strong>de</strong> parcăaceastă Stemă, dacă ar fi fost adoptată, nu i-ar fi reprezentatşi pe ei.În echipa pentru elaborarea Stemei RomânieiStudiind lucrările <strong>de</strong> artă heraldică naţională, sepoate observa că există lucrări reuşite sub aspectulexpresiei artistice, unele pot fi consi<strong>de</strong>rate a<strong>de</strong>văratecapodopere ale genului. Există însă şi lucrăriconcepute eronat sub aspect teoretic, dar şi realizate<strong>de</strong>fectuos sub aspect compoziţional, proporţional şial modalităţilor expresiei plastice.Majoritatea <strong>de</strong>ficienţelor ţin <strong>de</strong> istoria noastrăzbuciumată, haosul manifestându-se şi în acest domeniu,<strong>de</strong> poziţia geografică cu influenţe străine,artificiale, <strong>de</strong> pregătirea profesională insuficientă aspecialiştilor, inclusiv ai celora din domeniul artelorplastice.100 - nr. 4(11), <strong>de</strong>cembrie 2008

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!