2 - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademosştiinţă. În cele din urmă, noi am procedat exact invers.Noi nu numai că am majorat în mod serios, de câtevaori, cheltuielile pentru ştiinţă, noi am schimbat în modradical climatul inovaţional din ţară, întrunind pentruprima dată într-un singur cod de legi stimulentele pentrudezvoltarea ştiinţei, inovării, protecţiei proprietăţiiintelectuale şi dezvoltării parcurilor şi incubatoarelortehnologice. Ştiu că acest Cod cu privire la ştiinţă şiinovare face parte din setul de materiale pe care îl autoţi delegaţii la conferinţă. Ne putem convinge uşor că,după structura eforturilor întreprinse, reforma promovatăs-a dovedit a fi, de fapt, un adevărat proiect investiţional.Un proiect care, şi vreau să subliniez acest lucru,a sporit brusc nivelul de autoapreciere al comunităţiiştiinţifice, exigenţa ei faţă de sine, responsabilitateaei. Or, actuala Academie de Ştiinţe a Moldovei nu estedoar o instituţie transparentă şi absolut independentă,care include structuri de cercetare şi de inovare cu diferitetipuri de proprietate şi care este dirijată de Asambleeasa. Academia de Ştiinţe a Moldovei este, totodată,consultant al Guvernului, încheie cu acesta contracte departeneriat, cu alte cuvinte, este un coparticipant la conducereaţării.Reforma ştiinţei continuă. Dar deja astăzi este clarcă următoarea prioritate pe termen lung devine educaţia.În plus, voi menţiona din capul locului că învăţământulîn Moldova va fi, în următorul deceniu, principala prioritatea dezvoltării. Noi am finalizat lucrul asupra Coduluiînvăţământului. Acest nou document va genera,bineînţeles, discuţii aprinse în societate la noi, în Moldova,şi peste hotarele ei. La drept vorbind, pe aceastaşi contăm. Altfel, desigur, nici că se poate. Prea multesfere vizează acest nou proiect de lege care întruneşte însine reglementarea tuturor treptelor învăţământului – dela cea preşcolară la cea postuniversitară. Ne dăm bineseama că învăţământul, în orice ţară, este în felul lui unelement conservativ al sistemului social. Dar, în cazulnostru, a menţine conservatismul ar însemna nu păstrareaataşamentului faţă de unele tradiţii aprobate de timp,ci supunerea riscului a însuşi viitorului societăţii noastre.De aceea, o bună parte a codului este orientată spreadaptarea întregului sistem al învăţământului nostru lacunoscutele standarde de la Bologna. Pe de altă parte,există probleme specifice ale dezvoltării învăţământuluiîn Moldova. Este vorba de nivelul remunerării munciiprofesorilor din şcoala medie. Nivelul de astăzi al salariilorîn sistemul învăţământului secundar rămâne cumult în urmă, chiar şi faţă de indicii salariului mediupe economie. Şi pentru noi este absolut clar faptul că,având asemenea indici ai nivelului de retribuire a pedagogilor,vom rămâne, în curând, nu numai fără pedagogicalificaţi, dar în genere fără învăţământ secundar.Această situaţie nu poate fi redresată prin evoluţie,adică prin majorarea eşalonată a salariilor. În noul codnoi declarăm deschis că, începând cu anul 2009, salariulmediu al pedagogilor trebuie să fie egal cu salariulmediu pe economie. Aceasta înseamnă o majorare a retribuţieipedagogilor de aproape două ori cu garantareamenţinerii creşterii salariului în viitor. Sperăm că o asemeneaabordare selectivă, o asemenea atitudine exclusivistăfaţă de nivelul de remunerare a profesorilor dinşcoli va găsi înţelegere la toate categoriile de bugetari,că această măsură de durată va trezi un sentiment desolidaritate din partea întregii societăţi. Toţi trebuie săconştientizăm că, atâta timp cât profesia de învăţător nuva deveni una atrăgătoare din punct de vedere economicpentru cei mai buni din cei mai buni profesionişti, noinu vom avea învăţământ – nici superior, nici secundar.Încă un element foarte important al noului cod.El, de asemenea, ţine de concepţia investiţiilor sociale.Constituţia moldovenească proclamă că învăţământulpublic în ţara noastră este gratuit. În realitate, acestprincipiu, de bine de rău, funcţionează doar în sistemulînvăţământului secundar. În sistemul învăţământuluisuperior de stat s-a încetăţenit, însă, o practică absolutvicioasă. Ea se datorează faptului că aproape jumătatedin studenţii universităţilor din Moldova îşi fac studiileîn bază de contract. Acest principiu nu poate fi pus laîndoială în cazul universităţilor private. În cazul învăţământuluide stat, vedem că el a dus la crearea în ţară aunui sistem absolut iraţional. În goană după contracte,universităţile dublează specializările care se bucură depopularitate. Ca urmare statul lansează pe piaţă mii deoameni, a căror specializare nu corespunde solicitărilorpieţei muncii şi necesităţilor sociale. Corpul didacticdegradează, nivelul standardelor educaţionale scade necontenit.Se majorează şi cheltuielile statului, dar eficienţaşi volumul lor, calculate pe student, se prezintă cafiind deosebit de modeste. Cu alte cuvinte, are loc devalorizareaînvăţământului superior, diploma de studii nuîi spune eventualului angajator nimic despre calităţileprofesionale ale absolventului unei universităţi.Probabil că, în această situaţie, ar trebui să concentrămcheltuielile în sfera învăţământului asupraanumitor priorităţi, de importanţă majoră pe termenlung, care ar garanta reproducerea competenţei profesionalea societăţii, înalte standarde educaţionale, unînalt nivel de asigurare tehnico-materială a procesuluieducaţional. Anume această abordare nu numai că neva permite să diminuăm în mod considerabil problemape care o reprezintă relaţiile contractuale echivocedintre student şi instituţia de învăţământ superior, darşi să optimizăm numărul studenţilor în universităţi, sămajorăm bursele de câteva ori, să asigurăm studenţiicu condiţii moderne de cazare în cămine şi, principalul,să sporim considerabil exigenţele faţă de calitateapregătirii lor profesionale.Noi intenţionăm să realizăm aceste transformări.Pentru că fără aceste măsuri decisive, toate vorbeledespre transferul de tehnologii, despre edificarea înMoldova a unei economii bazate pe cunoştinţe, despreo societate democratică dezvoltată şi competentă vorrămâne doar vorbe.Discurs rostit în cadrul Conferinţei InternaţionalePolitici în domeniul ştiinţei şi educaţiei.Chişinău, 19 septembrie 200810 - nr. 4(11), decembrie 2008