combaterea traficului de copii în scopul exploatãrii ... - Salvati Copiii

COMBATEREA TRAFICULUIDE COPII ÎN SCOPUL EXPLOATÃRIISEXUALE| GHID DE FORMARE A PROFESIONIªTILOR

COMBATEREA TRAFICULUI DE COPIIÎN SCOPUL EXPLOATÃRII SEXUALE| GHID DE FORMARE A PROFESIONIªTILORAutori: Muireann O Briain, Anke van den Borne ºi Theo NotenTraducerea: Raluca NicolaeAceastã publicaþie a fost produsã cu sprijinul ECPAT International ºi cu suportul financiar al Comisiei Europene – ProgramulAgis, Fundaþia Oak ºi Fundaþia Bodyshop.2

CUPRINS1. INTRODUCERE ...................................................................................................... 6Cum a început proiectul? .................................................................................................................. 6Obiectivele manualului ...................................................................................................................... 6Cum sã folosim acest manual ............................................................................................................ 72. ABILITÃÞI DE FORMARE ......................................................................................... 9Învãþarea cu ajutorul programului de formare Fiºa 2A .................................................................... 10Ce face ca un formator sã fie competent? Fiºa 2B........................................................................... 11Instrumente ºi tehnici de formare Fiºa 2C....................................................................................... 14Cum sã facem faþã situaþiilor dificile Fiºa 2D.................................................................................... 16Managementul diferenþelor culturale Fiºa 2E................................................................................... 17Exerciþii „energizante“ Fiºa 2F ......................................................................................................... 183. CUM SE REALIZEAZà UN PROGRAM DE FORMARE ............................................ 20Obiectivele cursului ......................................................................................................................... 20Planificarea programului de formare ............................................................................................... 20Adaptarea la grupul þintã ................................................................................................................. 22Condiþii favorabile derulãrii programului de formare ..................................................................... 22Certificate ........................................................................................................................................ 22Analiza nevoilor de formare - listã de verificare Fiºa 3 A ................................................................... 28Programarea timpului Fiºa 3B .......................................................................................................... 244. CURS DE FORMARE – COMBATEREA TRAFICULUI DE COPIIÎN SCOPUL EXPLOATÃRII SEXUALE .................................................................... 25Sesiunea 1. Sã învãþãm împreunã .......................................................................................... 25Fiºa de lucru Sesiunea 1: Test de Cunoºtinþe Generale .................................................................. 27Sesiunea 2. Material de curs - Traficul de copii in scopul exploatarii sexuale ................. 28Sesiunea 3. Ce este un copil? Ce credem despre copii? ....................................................... 34Fiºã de lucru 3: Atitudini faþã de copii ............................................................................................. 35Sesiunea 4. Copiii în risc de a deveni victime ale traficului ºi consecinþe ale traficului .. 36Fiºa de lucru 4A: Victime ale traficului de copii? .............................................................................. 37Fisa de lucru 4B: Chestionar ............................................................................................................ 39Material de curs sesiunea 4: Copiii în risc de a deveni victime ale traficului.Consecinþele traficului ............................................................................................................... 40Sesiunea 5. Contextul legislativ: ce legi existã ºi cum funcþioneazã? ................................. 45Fiºa de lucru 5: Contextul legal ....................................................................................................... 48Material de curs 5: Legislaþia relevantã în combaterea traficului de copiiîn scopul exploatãrii sexuale ..................................................................................................... 503

Sesiunea 6. Mãsuri pentru protecþia copilului: asistenþa pentru copiiivictime ale traficului ......................................................................................................... 56Fiºa de lucru 6A: joc de rol – repatriere ......................................................................................... 57Fiºa de lucru 6B: Scenarii ºi opþiuni ................................................................................................. 58Material de curs 6: Prevederi pentru îngrijirea ºi protecþia copiilor ............................................... 62Sesiunea 7: Investigarea infracþiunilor de trafic ..................................................................... 66Fiºa de lucru 7A: Planificarea unei investigaþii - „Agenþia de plasare a forþei de muncã”................. 67Fiºa de lucru 7B: Planificarea unei investigaþii – “Salonul de masaj” ................................................ 69Material de curs 7: Investigarea infracþiunilor de trafic .................................................................... 71Sesiunea 8. Intervievarea copiilor ............................................................................................ 74Fiºã de lucru 8A. Studiu de caz: Sonia.............................................................................................. 76Fiºã de lucru 8B. Studiu de caz: Mihaela ......................................................................................... 77Material de curs 8A. Obþinerea mãrturiei unui copil-victimã a traficului de fiinþe umane .............. 78Material de curs 8B. Modelul scenariului, o metoda de intervievare a copiilorfolositã de poliþia din Olanda ..................................................................................................... 82Sesiunea 9. Principalele instituþii responsabile ºi rolurile lor .............................................. 85Fiºa de lucru 9A: Principalii instituþii responsabile ºi rolurile lor ..................................................... 87Fiºa de lucru 9B: Sisteme Naþionale de Referire a Cazurilor .......................................................... 90Fiºa de lucru 9C: Fiºa persoanelor de contact ................................................................................ 93Material de curs 9A: Italia: asistenþa victimelor traficului; articolul 18 din decretullegislativ nr. 286/98 .................................................................................................................... 94Material de curs 9B: Sisteme Naþionale de Referire a Cazurilor .................................................... 95Sesiunea 10. Evaluare .................................................................................................................. 96Fiºã de lucru 10 A: Test de conoºtinþe generale ............................................................................. 98Fiºã de lucru 10 B: Chestionar de evaluare a cursului ..................................................................... 995. REFERINÞE ªI RESURSE ...................................................................................... 100Anexã 1 - Datele de contact ale partenerilor programului de formare pe tema traficului de copiiîn Europa .................................................................................................................................. 103Anexã 2 - Parteneri ºi experþi care au contribuit la realizarea materialului4

MULÞUMIRIPartenerilor din proiect:• Children’s Human Rights Centre of Albania (CRCA), membru afiliat ECPAT, Albania• Respect, membru afiliat ECPAT, Austria• Children not for Abuse, membru afiliat ECPAT, Belarus• ECPAT Belgia• Neglected Children Society, membru afiliat ECPAT, Bulgaria• Ecumenical Network for Youth Action (ENYA), membru afiliat ECPAT, Cehia• Red Barnet, membru afiliat ECPAT, Danemarca• Tartu Child Support Center, membru afiliat ECPAT, Estonia• ECPAT Franþa• ECPAT Germania• ECPAT Italia• Centre for the Prevention of Trafficking in Women, Moldova• ECPAT Norvegia• Save the Children Romania (Salvati Copiii), membru afiliat ECPAT, România• Saint-Petersburg NGO for social projects “Stellit”, membru afiliat ECPAT, Federaþia Rusã• Beo Support, membru afiliat ECPAT, Serbia ºi Montenegro• All-Ukrainian Foundation for Children’s Rights, Ucraina• ECPAT UK• Consiliul Þãrilor Baltice• Academia Olandezã de Poliþie• Biroul Procurorului – Olanda• ECPAT International• ECPAT International – Comitetul Consultativ al Copiilor ºi Tinerilor• Grupul Experþilor Europeni în domeniul traficului de persoane• Poliþia Germanã• Biroul Procurorului General – Ucraina• ICMPD• ILO/IPEC• La Strada International• NGO “Alexandra”, Rusia• Terre des Hommes• UnicefMulþumiri speciale:• Gina Badiu• Chris Beddoe• Farrah Bokhari• Katlijn Declercq• Stephanie Delaney• Olga Kolpakova• Mechtild Maurer• Malle Roomeldi• Maya Rusakova• Georgi Vanchev• Astrid Winkler• Lydia Zagorova5

Capitolul 1INTRODUCERECUM A ÎNCEPUT PROIECTUL?Acest manual este rezultatul celei de-a treiaetape a programului de combatere a traficuluide copii în scopul exploatãrii sexuale, creat deECPAT Europe Law Enforcement Group,grupare regionalã din Europa, coordonatã deEcpat Olanda. Ca ºi ONG, ECPAT se concentreazãpe exploatarea sexualã a copiilor. Înacest context al combaterii exploatãrii sexualea copiilor, a fost iniþiat acest program.În primele douã etape ale programului s-aurealizat cercetãri în opt þãri Est Europene ºi alteopt, Vest Europene, cu privire la aspecteletraficului copiilor (profilul copilului victimã atraficului în scopul exploatãrii sexuale,legislaþia naþionalã ºi internaþionalã, prevenireafenomenului, dar ºi asistenþa ºi suportulacordate victimelor). Au fost examinate totalitateastandardelor naþionale ºi internaþionale,precum ºi implementarea lor în domeniulcombaterii traficului de copii.Rezultatele cercetãrii au arãtat cã specialiºtiicare se ocupã de problematica traficului defiinþe umane, (poliþiºti, asistenþi sociali,reprezentanþi ai agenþiilor locale) întâmpinãdificultãþi de identificare a copiilor victime aletraficului în scopul exploatãrii sexuale ºi, deasemenea, nu conºtientizeazã pe deplin nevoiade protecþie si îngrijire specialã pe care aceºtiao necesitã. Mai mult de atât, între instituþiileresponsabile pentru prevenirea ºi combatereafenomenului existã o lipsã de cooperare ºicomunicare, acest lucru înregistrându-se atâtla nivel internaþional, cât ºi naþional ºi chiarlocal. Mulþi profesioniºti responsabili pentruaplicarea legii, cât ºi asistenþii sociali nu înþelegefectele traficului asupra copiilor ºi nu aucunoºtinþe despre cum sã protejeze ºi sãlucreze cu aceastã categorie de copii.Concluzia la care s-a ajuns a fost cã aceºtiprofesioniºti au nevoie de formare în domeniulprevenirii ºi combaterii traficului de copii înscopul exploatãrii sexuale, formare ce trebuiesã se centreze pe abordarea drepturilorcopiilor. Luând în considerare tipicul fenomenuluitraficului de fiinþe umane ºi diversitateaproblemelor cu care se confruntã o victimã, s-aconsiderat necesar implicarea reprezentanþilordiferitelor instituþii cu abilitãþi în protecþiacopilului victimã a traficului ºi totodatã s-aîncercat sã se sublinieze necesitatea ºi importanþacooperãrii interinstituþionale.Acest manual de formare a fost dezvoltat carãspuns la aceste concluzii. În acest sens, aufost realizate parteneriate între þãrile vestice ºiestice în scopul elaborãrii manualului. În cadrulacestui proiect, partenerul Organizaþiei SalvaþiCopiii/Ecpat România a fost Ecpat Franþa.OBIECTIVELE MANUALULUIAcest manual a fost conceput pentru aceiformatori care sunt cooptaþi în activitãþi deformare a grupurilor mixte de profesioniºticare doresc sã acumuleze informaþii despreproblematica traficului de copii ºi care dorescsã cunoascã modalitãþi de protecþie ºi asistenþãa copiilor victime ale traficului în scopulexploatãrii sexuale. Grupul þintã este constituitdin profesioniºti responsabili cu aplicarea legii(poliþiºti), asistenþi sociali ºi reprezentanþi aiagenþiilor cu responsabilitãþi în domeniulprotecþiei copilului.Deºi manualul nu va distinge întotdeauna întreacei copii care au fost victime ale traficului înscopul exploatãrii sexuale ºi alte tipuri devictime ale traficului (exploatate prin muncãetc), se centreazã totuºi pe prima categorie. Incontextul mai larg al fenomenului traficului decopii, manualul de formare cautã sã seconcentreze pe protecþia copiilor care au fostvictime ale traficului în scopul exploatãriisexuale ºi pr protecþia celor care sunt în risc dea deveni victime.6

Manualul oferã informaþii, tehnici ºi instrumentepentru ca un program de formare sã fieeficient. Manualul conþine sugestii despre:• Rolul formatorului;• Înþelegerea grupului þintã;• Cum sã facem faþã unor situaþii dificilepe parcursul programului de formare;• Cum sã folosim în cadrul programului deformare diferite activitãþi de învãþare;• Abilitãþi interculturale;• Alocarea timpului ºi alegerea prioritãþilor;• Cum sã asigurãm condiþii favorabile pentruderularea unui program de formare.Acest manual este un ghid practic ºi nu esteintenþionat sã ofere un program definitiv deformare. Formatorii sunt încurajaþi sã adaptezeinformaþia pentru a corespunde nevoilor deformare a participanþilor la programul deformare ºi la circumstanþele þãrii respectiveunde se deruleazã acesta.CUM SÃ FOLOSIM ACESTMANUAL?La sfârºitul manualului este o listã de resursecare au fost folosite pentru realizarea acestuia.Acestea pot fi folositoare ca material dereferinþã ºi resursã.Capitolele 2 ºi 3 oferã informaþii necesareformatorului înainte de începerea programuluide formare.Capitolul 2 oferã informaþii despre tehnici ºiinstrumente de formare pentru derularea cusuccess a programului de formare. Includesfaturi despre cum sã rezolvãm situaþiiledificile pe parcursul programului de formare.Acest capitol mai conþine informaþii despremodalitãþile de învãþare activã prin intermediuljocurilor de rol, discuþii, studii de caz etc.Capitolul 3 cuprinde informaþii depre cumpoate fi dezvoltat un program de formare,despre selectarea grupului þintã ºi despredurata programului de formare.Capitolul 4 cuprinde 10 sesiuni de formare.Obiectivele fiecãrei sesiuni sunt explicate,precum ºi dificultãþile pe care le poateîntâmpina formatorul de-a lungul unei sesiuni.Formatorii pot adapta aceste sesiuni în funcþiede obiectivele pe care vor sã le atingã, mediulcultural în care programul de formare are loc ºiîn funcþie de nevoile specifice ºi capacitateaparticipanþilor. Pentru fiecare sesiune estesugerat un format, precum ºi exerciþii careîncurajeazã învãþarea activã. Materialele delucru ºi fiºele sunt oferite cu scopul de a facilitamunca formatorului.7

Manual creat de specialiºti, pentru specialiºtiIniþial programul a pornit prin aplicarea unui chestionar tuturor partenerilor implicaþi înproiect pentru a fi evidenþiate nevoile lor cu privire la problematica traficului de fiinþe umane. Înmartie 2005 a avut loc prima întâlnire a specialiºtilor în Tirana, Albania, în cadrul cãreia au fostdiscutate temele ce vor fi abordate în manual. La aceastã întrunire au participat experþi dindomeniul poliþiei, justiþiei, asistenþei sociale, organizaþii internaþionale, alãturi de reprezentanþi aispecialiºtilor ce fãceau parte din acest parteneriat.În octombrie 2005 a fost testatã o primã variantã a acestui manual, în Hissar, Bulgaria de cãtrespecialiºti, incluzând poliþiºti, asistenþi sociali si angajaþi ai agenþiilor locale pentru protecþiacopilului. Partenerii din cadrul proiectului au adãugat comentarii manualului ºi au începuttraducerea ºi adaptarea manualului la contextual naþional.În toate cele zece þãri Estice ºi Central Europene, primul program de formare a avut loc în lunanoiembrie a anului 2005. La sesiunea de formare au participat patru formatori, conducãtori aiºedinþelor de formare ºi aproximativ 20 de participanþi selectaþi din rândul profesioniºtilor îndomeniul juridic, al asistenþei sociale ºi al îngrijirii copilului.Astfel, în urma experienþei acumulate în aceste ºedinþe, au fost aduse îmbunãtãþirimanualului, rezultând astfel o a doua variantã a acestuia. O întâlnire cu scopul evaluãrii ºidiscutãrii rezultatelor s-a organizat în decembrie 2005 în Berlin, Germania.În aprilie 2006, un poliþist si un asistent social din fiecare þarã membrã a parteneriatului auparticipat la programul: „Formare de Formatori”. Sesiunea s-a desfaºurat în Bucureºti, România ºia constituit o nouã experienþã care a contribuit la optimizarea manualului de faþã.În lunile care au urmat, fiecare þarã din cele zece partenere au organizat o formare naþionaãpentru a testa ultima versiune a manualului. Cei care au condus sesiunile de instruire au fost aceiacare se deprinseserã deja cu folosirea acestuia, iar participanþii au fost reprezentanþi ai instituþiilorresponsabile cu aplicarea legilor ºi reprezentanþi ai serviciilor sociale.Rezultatele acestei sesiuni de instruire au fost evaluate în luna septembrie 2006 la o întrunirece a avut loc în Sofia, Bulgaria. Aici au participat experþii care au creat prima versiune, precum ºitoþi ceilalþi specialiºti, formatori ºi participanþi care s-au implicat de-a lungul timpului înperfecþionarea manualului.Experienþele acumulate de-a lungul sesiunilor de instruire naþionale au fost încorporate înaceastã ultimã versiune a manualului. Astfel, acest instrument este produsul unei lungi cercetãri ºiacumulãri de cunoºtinþe la care au luat parte experþi, profesioniºti ºi practicanþi în domeniu.8

Capitolul2ABILITÃÞI DE FORMARECa ºi formator, trebuie sã aveþi un numãr deabilitãþi care vã vor ajuta sã controlaþiprogramul de formare ºi sã vã asiguraþi cãparticipanþii vor asimila informaþii ºi voratinge un nivel de înþelegere.În cadrul fiºei 2A veþi gãsi o descriere adiferitelor modalitãþi prin care un adultasimileazã informaþia ºi-o reaminteºte. Aceastãfiºã vã va ajuta sã structuraþi un program deformare folosind diverse metode de învãþare.În cadrul fiºei 2B, veþi gãsi o listã a calitãþilorunui bun formator. Evident cã fiecarepersoanã are propriile caracteristici ºi propriilecalitãþi, dar acordaþi atenþie acelor calitãþi carevã fac sã fiþi un bun formator, va fi mai uºor sãvã modelaþi atitudinea de-a lungul programuluide formare.Pentru fiecare sesiune, existã un set deinstrumente de formare. Cu toate acestea, unformator ar trebui sã foloseascã ºi instrumenteîn cadrul sesiunilor. Este important sã sefoloseascã un numãr cât mai variat de tehnici,cu accent pe activitãþile practice, pe discuþii ºipe prezentãrile creative, uºor de reamintit. Estede asemenea important sã se foloseascã aceleexerciþii ºi tehnici care sã vã ajute la îndeplinireaobiectivelor progra-mului de formare,chiar dacã nu sunt agreate de dumneavoastrã.În cadrul fiºei 2C veþi gãsi o serie de sugestiireferitoare la tehnicile ºi instrumentele care vorcreºte impactul abilitãþilor de formare.Ca ºi formator, veþi avea în cadrul grupului unparticipant dificil care constituie un pericolpentru stabilitatea întregului grup. Formatorulva trebui sã identifice aceste situaþii ºi fie sã leopreascã, sã le administreze, fie sã le foloseascãîn mod pozitiv pentru binele grupului, ca ºiîntreg. În cadrul fiºei 2D veþi gãsi exempledespre participanþi dificili sau situaþii dificile ºicum sã administraþi situaþia.Aprecierea distanþelor culturale existente întreoameni este foarte importantã când discutãmdespre traficul de fiinþe umane. Cultura a fostdescrisã ca fiind “un sistem de credinþe ºi valoriîmpãrtãºite de un grup de persoane”. Culturainfluenþeazã felul în care ne raportãm lasemenii noºtrii ºi cum rezolvãm situaþiiproblematice. Copiii victime ale traficuluiprovin din medii ºi culturi diferite de cele aleparticipanþilor la programul de formare.Ca ºi formator, trebuie sã fiþi conºtient dementalitatea participanþilor când vorbim de“prostituþie”, “copil”, “victimã” etc. Este posibilsã fie dificil pentru profesioniºtii adulþi, deexemplu, sã perceapã o fatã în vârstã de 16 sau 17ani ca fiind un “copil”. Pentru a atinge un nivelbun de comunicare în cadrul sesiunii depregãtire, un formator va trebui sã determineparticipanþii sã-ºi identifice mentalitãþile ºi sã lemodifice. Dar în acelaºi timp, formatorul vatrebui sã empatizeze cu participanþii ºi sã leînþeleagã propria perspectivã, valorile ºiatitudinile. Oamenii vãd lumea prin intermediulpropriilor “ochelari culturali”. Veþi gãsi suport peaceastã temã în cadrul fiºei 2E.Este foarte important sã se creeze o atmosferãplacutã. Adulþii care participã la un programde formare pot fi fie nervoºi sau nesiguri pe ei.Un rezultat bun va depinde foarte mult depropria atitudine, de sensibilitatea dumneavoastrãfaþã de persoanele care participã la cursºi de alegerea unor metode care sã creeze oatmosferã de învãþare pozitivã.De-a lungul unei sesiuni de formare, exerciþiilescurte pot îmbunãtãþi atmosfera ºi pot ridicanivelul de energie al participanþilor. Mai multesugestii gãsiþi în fiºa 2F. Le puteþi utiliza pentrua-i face pe participanþi sã se simtã confortabilsã lucreze împreunã, pentru a ridica nivelul deenergie sau pentru a-i ajuta sã-ºi concentrezeatenþia. Tineþi minte cã aceste exerciþii trebuiesã fie simple ºi realizate rapid.Este important ca participanþii sã nu aibã ladispoziþie foarte mult timp pentru a se gândi laaceste exerciþii ºi sã acþioneze spontan. NUutilizaþi exerciþii pe care nu le stãpâniþi foartebine! Va lua mai mult timp pentru a oferiexplicaþii ºi s-ar putea sã nu fie corespunzãtoarepentru unii participanþi. De asemenea,asiguraþi-vã cã aþi parcurs exerciþiul chiardumneavoastrã.9

Fiºa 2AÎNVÃÞAREA CU AJUTORULPROGRAMULUI DE FORMAREO persoanã adultã primeºte informaþii prin3 canale senzoriale:• vedere• auz• miºcareCu toate acestea, unul dintre acestea estedominant. Aspectul dominant defineºte modulîn care o persoanã învaþã cel mai bineinformaþii noi. Dar acest aspect nu esteîntotdeauna la fel pentru toate situaþiile. Opersoanã poate prefera un anumit stil deînvãþare sau o combinaþie de stiluri de învãþarepentru o altã sarcinã.În cadrul programului de formare, va trebui sãutilizãm toate aceste 3 aspecte, astfel încât toatepersoanele prezente sã înveþe.Învãþarea vizualãÎnvãþarea vizualã poate fi spaþialã saulingvisticã. Persoanele care invaþã mai bineprin intermediul vizual-lingvistic, vor reþinemai bine informaþiile prin intermediul citituluiºi scrisului. κi reamintesc ce a fost scris, chiardacã nu au citit decât o datã. Le place sã scrie ºiacordã atenþie prezentãrilor.Pentru a facilita învãþarea acestora:• Folosiþi fiºe de lucru;• Daþi sarcini scrise;• Folosiþi prezentãri scrise.Persoanele care învaþã mai bine spaþio-vizualau dificultãþi cu limbajul scris ºi reþin mai multdin demonstraþii, materiale video, hãrþi ºi altemateriale vizuale. Aceste persoane vizualizeazãrapid feþe ºi locuri cu ajutorul imaginilor.Pentru a facilita învãþarea acestora:• Folosiþi hãrþi, grafice, ilustraþii;• Includeþi agende, fiºe de lucru pentru aciti ºi pentru a lua notiþe;• Suplimentaþi informaþia cu ilustraþii;• Folosiþi diagrame ºi explicaþi-le.Învãþarea auditivãPentru persoanele care învaþã mai bine astfel,ar trebui sã:• Începeþi materialele noi cu prezentãriscurte a ceea ce urmeazã ºi concluzionaþicu un rezumat a ceea ce a fost prezentat(“Spune-le ce urmeazã sã-i înveþi, învaþã-iºi spune-le ce i-ai învãþat”).• Includeþi activitãþi auditive, cum ar fibrainstorming, grupurile “buzz” etc.• Oferiþi timp suficient pentru activitãþilede explicare. Aceasta permite realizareaconexiunilor între ce au învãþatparticipanþii ºi despre modul de aplicareîn practicã.• Solicitaþi participanþii sã punã întrebãri,sã verbalizeze.• Dezvoltaþi un dialog între participanþi ºidumneavoastrã, ca ºi formator.Învãþarea prin miºcareAcele persoane care învaþã cel mai bine prinmiºcare tind sã-ºi piardã concentrarea cândstimularea externã este prea scãzutã. Cândcitesc, le place sã scaneze materialul la început(pentru a-ºi face o privire de ansamblu) ºi apoise concentreazã pe detalii. Le place sã foloseascãculori ºi sã deseneze diagrame, imagini.Pentru persoanele care învaþã mai bine astfel,ar trebui sã:• Folosiþi activitãþi care presupun miºcareaparticipanþilor;• Folosiþi culori pentru a accentua anumiteelemente cheie;• Oferiþi pauze;• Oferiþi culori, markere;• Puneþi participanþii sã scrie informaþiadin caiet pe foaia de flipchartPentru a forma adulþii, este importantsã vã reamintiþi cã:• Adulþii învaþã din experienþã.Aºadar, tot ceea ce este nou în învãþarea lor sebazeazã pe ceea ce ei ºtiu deja. Cei careparticipã la aceste sesiuni de instruire auprobabil o experienþã bogatã, abilitãþi ºi ideideja formate. Ei trebuie încurajaþi pe câtposibil sã dea exemple ºi sã împãrtãºeascã din„lecþiile învãþate” în urma unor experienþeanterioare. Sã nu porniþi niciodatã de la ideea

cã participanþii nu ºtiu nimic despre subiectulrespectiv.• Adulþii învaþã cel mai bine de la alþi adulþi.Participanþii vor primi ºi vor respecta informaþiape care o primesc de la colegii profesioniºti.• Adulþii învaþã cel mai bine prin intermediuldiscuþiilor.Încercaþi sã discutaþi cât de mult posibil pentrucã astfel le permiteþi adulþilor sã fie în acelaºitimp ºi studenþi ºi profesori. Discursurile ºiluarea notiþelor sunt mai puþin eficiente.• Adulþii învaþã cel mai bine de la cei devârstã apropiatã ºi care au o formareprofesionalã similarã.Încurajaþi sã comunice ºi sã-ºi împãrtãºeascãgândurile între ei.• Adulþii învaþã ceea ce vor sã înveþe, ceeace îi intereseazã ºi ceea ce cred ei cã le vafi de folos în viaþã.Materialele de curs trebuie sã fie relevante. Esteposibil sã doriþi sã adaptaþi materialele oferiteîn acest manual, potrivit experienþei ºicunoºtinþelor pe care le au participanþii.• Pe mãsurã ce înainteazã în vârstã, putereade observaþie ºi de judecatã a adulþilordevine mai puternicã.Aceastã abilitate de a observa, gândi ºi analizaface ca, în procesul de învãþare adultã, toþiparticipanþii sã fie ºi profesori ºi studenþi înacelaºi timp.11

Fiºa 2BCE FACE CA UN FORMATORSà FIE COMPETENT?Câteva calitãþi ale unui bun formator, cum ar fisensibilitatea ºi seriozitatea, depind depersonalitatea formatorului. Cu toate acestea,experienþa poate îmbunãtãþi abilitãþile unuiformator.Un bun formator are:Sensibilitate faþã de sentimentele altora: Unbun formator va ajuta la crearea ºi dezvoltareaunui mediu de încredere ºi deschidere undetoatã lumea se simte în siguranþã sã vorbeascãdeschis ºi unde diferenþele de opinie suntrespectate. Majoritatea persoanelor nu îºi vorexprima disconfortul, sentimentele desupãrare, în schimb vor deveni retrase ºi nuvor mai participa la discuþii. Aceastãsensibilitate faþã de sentimentele persoanelor ºia modului în care ºtiu sã rãspundã la ele este oabilitate importantã în cadrul unui program deformare.Sensibilitatea faþã de sentimentele grupului caîntreg: În orice grup, întregul este mai eficientdecît o parte a lui. “Chimia” grupului reflectãsentimentele împãrtãºite. Un grup poate fisupãrat, nerãbdãtor, entuziast, suspicios sauchiar frivol. Stabilirea unei colaborãri dinamiceeste esenþialã pentru un mediu de învãþarepropice.Sensibilitatea faþã de statusul ºi capacitateaparticipanþilor. În cadrul unui grup cu reprezentanþide la diferite instituþii va variaeducaþia ºi experienþa. Un bun formator va fisensibil la modul în care participantul sepercepe pe sine în relaþie cu ceilalþi din grup.Poate lua timp pentru crearea unei relaþii deîncredere între ei ºi a unui mediu în carefiecare se simte confortabil în prezenþa celuilat.Abilitatea de a asculta: Prin ascultarea explicitãa cuvintelor, dar ºi a tonului folosit, unformator va fi capabil sã îºi dea seama desprecum se simt persoanele din grup. Esteimportant sã ne asigurãm ca toþi s-au simþitincluºi ºi au participat la activitãþi.Abilitatea de a atrage atenþia participanþilor:Limbajul trupului, tonul vocii, modul în carene îmbrãcãm poate afecta modul în care participanþiireacþioneazã în prezenþa formatorului.Un formator care pare încrezãtor va daparticipanþilor sentimentul cã sunt în prezenþaunei persoane capabile ºi cã vor învãþa cevaimportant. Un formator care îºi va folosimâinile pentru a exprima mai bine ce doreºtesã transmitã, va da sentimentul participanþilorcã sunt incluºi. Un bun formator va vorbi clarºi se va îmbrãca corespunzãtor.Abilitatea de a extrage informaþii de la participanþi:Implicarea participanþilor în cadrul activitãþilorasigurã învãþarea între participanþi ºi înacelaºi timp vor avea sentimentul deapartenenþã la grup.Tact: Câteodatã formatorul va trebui sã spunãlucruri mai puþin plãcute pentru binelegrupului ca întreg. Abilitatea de a face acestlucru cu grijã ºi cu precauþie este foarteimportantã. Mai departe, anumite subiecteabordate pe parcursul programului de formarepot evoca sentimente puternice sau dureroasepentru participanþi. Un formator trebuie sãdea dovadã de tact, dar în acelaºi timp ºi defermitate pentru a face faþã respectivelorsituaþii emoþionale.Onestitate: Un formator ar trebui sã fie corectcu participanþii în ceea ce priveºte limitelepropriilor cunoºtinþe. În loc sã justifice cã ºtierãspunsul la o întrebare dificilã, ar trebui sãverifice facã unul din participanþi cunoaºterãspunsul la întrebare sau sã se informeze ºi sãrãspundã cu urmãtoarea ocazie la întrebare.Angajament: Procesul de învãþare bazat pecolaborare poate pãrea frustrant ºi ineficientcîteodatã. Poate fi tentant pentru un formatorsã adopte rolul tradiþional al profesorului ºi sãfie tentat sã conducã activitatea decât sãfaciliteze. Un bun formator va fi conºtient devaloarea învãþãrii bazatã pe colaborare ºi vastabili o relaþie de cooperare cu participanþii încadrul cãreia responsabilitatea învãþãrii vaaparþine întregului grup.Simþul timpului: Un formator va trebui sã dezvolteun simþ pentru administrarea timpului încadrul sesiunilor de formare. Formatorul va ºticând sã închidã o discuþie, când sã schimbesubiectul, când sã opreascã un participant care12

a vorbit prea mult, când sã permitã continuareadiscuþiei dupã terminarea perioadei detimp alocate ºi când sã lase sã se instalezetãcerea. Alocarea corespunzãtoare a perioadeide timp este de asemenea importantã pentruoferirea structurii procesului de învãþare.Aceasta presupune oferirea de limite de timppentru prezentãri, pãstrarea timpului alocat înagendã, începerea ºi terminarea sesiunii întimp.Flexibilitate: Un formator va trebui sã planificesesiunile, dar sã fie pregãtit sã schimbesesiunile pentru a rãspunde nevoilorparticipanþilor ºi pentru a face ca experienþa deînvãþare sã fie una de succes. Pot apãreaoportunitãþi în care talentul ºi experienþa celorprezenþi sã fie folositoare. Flexibilitatea în aamâna pauzele sau a le oferi mai devremepoate preveni instalarea plictiseliiparticipanþilor sau instalarea unor situaþii încare aceºtia îºi pierd concentrarea.Simþul umorului: Abilitatea formatorului de ase amuza ºi de a împãrtãºi acest lucru grupuluicreºte nivelul de învãþare pentru participanþi.Crearea unei atmosfere prietenoase ºicãlduroase va creºte gradul de confort alparticipanþilor ºi va permite facilitareaprocesului de învãþare.Abilitãþi organizatorice: Un formator trebuie sãse asigure cã toate aspectele administrativesunt realizate, cum ar fi formarea materialelor,aranjarea sãlii, oferirea de informaþii organizatoriceparticipanþilor. O bunã organizare vaoferi participanþilor încredere ºi în acelaºi timpse va constitui într-o lecþie importantã desprecum se organizeazã un eveniment.Un formator NU este• Persoana responsabilã pentru tot: Întregulgrup este responsabil pentru procesul deînvãþare. Rolul formatorului este de afacilita sesiunile de training. De exemplu,grupul poate fi responsabilizat prinparticiparea la definitivarea agendei.• Un lector: Un formator învaþã ºi el cuceilalþi participanþi; formatorul exploreazãalãturi de participanþi subiectele abordateºi contribuie cu experienþele personale.• Expert: Deºi formatorul va pregãti sesiunile,s-ar putea sã nu cunoascã anumitesubiecte la fel de bine în comparaþie cuceilalþi participanþi.• Centrul atenþiei: Un formator bun va vorbimai puþin decât participanþii. În schimb,formatorul va atrage participanþii în cadruldiscuþiilor.• Arbitru: În cadrul unui proces de învãþarebazatã pe colaborare, nimeni nu determinãce opinii sunt corecte sau mai valide, deºis-ar putea ca anumite inadvertenþe sãnecesite clarificare.• Servitor: În vreme ce formatorul îºi asumãresponsabilitatea coordonãrii sesiunilor, artrebui sã nu-ºi asume în totalitateresponsabilitatea altor sarcini asociate cuprogramul de formare.Atitudine pozitivã faþã de participanþi:Participanþii vor reacþiona bine când opinia ºicontribuþia lor va fi tratatã cu respect. Un bunformator va gãsi o modalitate pozitivã de arelaþiona cu participanþii, chiar dacã va corectaun participant sau chiar dacã nu va fi de acordcu aceºtia.13

Fiºa 2CINSTRUMENTE ªI TEHNICIDE FORMAREUrmeazã câteva exemple de tehnici de formare:• Sesiuni de brainstorming: aceasta este unadintre cele mai eficiente tehnici generatoarede idei. Se caracterizeazã prin discuþiirapide pe o anumitã temã. Fiecarepersoanã este liberã sã formuleze orice ideesau soluþie fãrã a fi criticatã în nici un fel deceilalþi participanþi, acest lucru petrecânduseîntr-o perioadã de timp bine delimitatã.Se pune accent pe cantitatea de idei ºi nupe calitatea lor, la sfârºit rezultând abordãridin cele mai diferite. Pe parcursul enunþãriiideii, notaþi-le pe o foaie de flipchart,folosind prescurtãri, cuvinte cheie. Esteimportant sã le notaþi pe toate pentru ca lasfârºit sã le puteþi dezbate împreunã, fãrãriscul de a omite vreuna.• Grupul nominal: poate fi folosit ca alternativãla brainstorming. Oferã posibilitateagenerãrii de idei, dar ºi alegerea unuianumit curs al acþiunii. O situaþieproblematicã este prezentatã grupului ºiparticipanþii sunt încurajaþi sã ofere câtmai multe soluþii posibile, care vor finotate pe o foaie de flipchart. Dupã ce s-aobþinut o listã completã a ideilor, acesteavor fi discutate una câte una. Este un modeficient de abordare ce permite fiecãruiparticipant sã înþeleagã mai bine problema.De asemenea, la sfârºit, participanþii pot sãvoteze soluþia preferatã, aducând argumentepro ºi contra pentru fiecare alegere.• Dialogul: Formatorul prezintã o anumitãproblemã ºi-i invitã pe participanþi sã ocomenteze. În acest fel se asigurã ovarietate de contribuþii, creând premiseleînvãþãrii reciproce. De asemenea,formatorul are posibilitatea sã corecteze ºisã explice imediat întregului grup anumiteaspecte care nu au fost înþelese corect.• Grupuri de lucru: Se împart participanþii îngrupuri mici (3-5 persoane) cãrora li se dão anumitã problemã de rezolvat ºi se alocão perioadã de timp pentru rezolvare.Fiecare grup trebuie sã desemneze un lidercare sã prezinte ideea grupului din careface parte. La sfârºit, dacã majoritateagrupurilor au adoptat aceeaºi strategie, secer expuneri doar celor care au procedatdiferit. Este o tehnicã eficientã pentru cãparticipanþii pot sã-ºi exprime propriileidei ºi, de asemenea, sã le cunoascã ºi pe alecelorlalþi.• Discuþii panel: Dacã participanþii laprogramul de formare au expertizã pe oanumitã temã dezbãtutã, o discuþie paneleste un mod bun de a împãrtãºi experienþaîn cadrul grupului. O discuþie panel estedesfãºuratã în cadrul unui grup format din2 sau 3 persoane care au experienþãcomunã ºi cunoºtinþe în legãturã cu unsubiect relevant. Acestea sunt solicitate sãfacã o scurtã prezentare grupului, urmatãde o sesiune de întrebãri ºi rãspunsuri încadrul cãreia se clarificã informaþia oferitã.• Jocul de rol, teatru: Formatorul îi va explicacât mai bine fiecãruia în parte care esterolul sãu în mica scenetã. Este un modeficient prin care un anumit individ înþelegece simte o altã persoanã. Teatrul ºi joculde rol pot fi extrem de distractive ºi potavea cele mai bune rezultate, însã este binesã se evite îndepãrtarea de la scopul pentrucare a fost aplicatã tehnica. De asemenea,trebuie sã se ia în considerare ºi dorinþaindivizilor de a juca anumite roluri.• Energizanþi: Acestea sunt mici jocuri curolul de a ajuta la cunoaºterea membrilorgrupului, crearea confortului ºi solidaritãþiiîntre ei. Sunt binevenite ºi pentru adestinde atmosfera în timpul unei ºedinþeîncordate. Vor fi prezentate anumiteexerciþii de acest fel. Alegeþi-l pe acela carese potriveºte grupului ºi contextului. Estebine ca scopul jocului sã vã fie binecunoscut înainte de a-l aplica, pentru a ºtidacã se încadreazã momentului ºi nevoilorsesiunii.• Activitãþi practice: reconstrucþia unei hãrþidin bucãþi de puzzle, lipirea unor afiºe cuinformaþii pe un perete, etc. Acestea pot firealizate extrem de uºor ºi oferã participantilorºansa de a se miºca, ºi de a o îmbina cuactivitatea intelectualã. Existã ºi posibilitateade a se practica diviziunea în grupurimici pentru a realiza o astfel de sarcinã,prin repartizarea pe anumite criterii.14

Desenul: Fie ca sarcinã individualã, fie caactivitate de grup, poate ajuta la vizualizareaºi înþelegerea mai bunã a problemei.Spre exemplu, participanþii pot fi rugaþi safacã un desen cu tema: „copilul – victimã atraficului de fiinþe umane”. Aceastã sarcinãva ajuta participanþii sã se gândeascã ladiferite aspecte ale problemei. Dupã cedesenele au fost încheiate, se discutãasemãnãrile ºi diferenþele de abordare aledesenelor, precum ºi motivele pentru careau fost realizate în modul respectiv.• Reflecþia: Petreceþi câteva minute reflectândla ceea ce s-a întâmplat pânã în acelmoment al sesiunii ºi întrebaþi participanþiice pãrere au. Ajutã la menþinerea obiectivelorgrupului ºi ale întregului curs deinstruire, dar în acelaºi timp formatorulverificã dacã totul merge conform planului.▪ Modul tradiþional: Dacã existã un nivelridicat de informaþii de împãrtãºit, cel maieficient ar fi ca acest lucru sã se realizezeprim intermediul metodei tradiþionale. Darpentru a pãstra atenþia grupului, esteimportant ca formatorul sã fie activ, sãseascã flipchartul, prezentãrile powerpoint.Chiar dacã este folositã o metodã de învãþaretradiþionalã, întreruperea expunerii arajuta la activarea discuþiilor în grupul delucru.• Metoda cercurilor concentrice: Oferã avantajulacoperirii unei largi problematici întruntimp foarte scurt. Împãrþiþi participanþiiîn douã grupe (câte cinci în fiecare grup) ºiplasaþi în douã cercuri: unul interior ºialtul exterior, aºezându-i faþã în faþã.Fiecãrui participant din cercul interioroferiþi-i câte o temã de discuþie, iar celordin cercul exterior o singurã problematicã.Cercul exterior discuta tema cu unreprezentat din cel interior pentru câtevaminute, ºi apoi se deplaseazã la o altãpersoanã din cercul interior. Rolurile sepot schimba numai dupã ce s-a realizat oturã completã, putând fi introduse noiteme ºi problematici. Cu toate acestea, esteo tehnicã recomandatã celor care auaplicat-o deja sau au încredere cã o potfolosi optim.Acestea sunt instrumente care pot fifolosite pe parcursul programului deformare• Studiile de caz: Fiind relatãri ale unorrealitãþi deja existente, studiile de caz ajutãla o implicare mai mare a indiviziilor înrezolvarea cazului, cu strategii realiste. Deasemenea, ele pot crea un nivel de empatiemai ridicat între participanþi ºi victimaprezentatã. Deºi manualul oferã câtevastudii de caz deja realizate, este binevenitun studiu de caz nou pe care l-aþi cunoscutîn diferite conjuncturi sau chiar participanþiipot fi o sursã de astfel de informaþiidin propria lor experienþã.• Metode vizuale ºi audio-vizuale: Dacã veþifolosi materiale vizuale, ele trebuie sã fiesimple. Acestea trebuie sã vinã însusþinerea spuselor dvs. ºi nu sã sesubstituie lor; trebuie sã fie relevante ºiuºor de explicat, uºor de înþeles ºi dememorat. Asiguraþi-vã cã instrumenteleajutãtoare audio-vizuale sunt relevante ºicã vor adãuga valoare temei în discuþie (nule folosiþi doar de dragul de a le folosi); sãle aveþi pregãtite la momentul oportun.• Prezentãri în Power-Point: Prin prezentãriale conceptelor cheie ºi a unor propoziþiiînsoþite de imagini sugestive pot fi maiuºor transmise ideile. Cu toate acestea,existã dezavantajul cã necesitã un timp deelaborare anterior sesiunii, ºi de asemeneadevine inaccesibilã celor care nu ºtiu sãfoloseascã software-ul necesar.• Materiale de curs: Acestea pot oferi omulþime de informaþii însã este necesar sãvinã la timpul oportun în cadrul ºedinþelor.Fie le acordaþi participanþilor timp sã leciteascã în timpul cursului, sau le lãsaþi catemã pentru sesiunea urmãtoare. Pentru adetermina gradul de însuºire al informaþiilor,este bine sã aplicaþi un exerciþiucare sã testeze acest lucru.15

Fiºa 2DCUM Sà FACEM FAÞÃSITUAÞIILOR DIFICILE• „Asta niciodatã nu o sã funcþioneze” Priviþiaceastã afirmaþie ca o invitaþie de a gãsi osoluþie mai bunã ºi nu ca un obstacol.Încercaþi sã întrebaþi persoana ce strategiegãseºte ea la aceastã problemã. Ascultaþiproblema exprimatã ºi încercaþi sã o rezolvaþi,dar nu lãsaþi sesiunea sã se transformeîn una de exprimare a nemulþumirilor.• Conflictul între douã persoane – Fiþiconºtienþi de aceastã problemã, însã nuinterveniþi prematur pentru cã aþi puteapierde suportul grupului. Dacã totuºi esteabsolut necesarã intervenþia, încercaþi sãevidenþiaþi moduri de soluþionare ºiîncercaþi sã atrageþi tot grupul în discuþie.Este importantã de-personalizarea problemeiºi sã determinaþi pãrþile conflictului sãlase de-o parte pentru moment resentimentele.Puteþi reveni la soluþionareaconflictului dupã ce atmosfera s-a mairelaxat.• „Mai bine tac dacã nu sunt obligat sã zicceva” – Persoana care adoptã aceastãstrategie poate fi timidã sau are o anumitãreþinere ºi anxietate de a vorbi în faþacelorlalþi. Poate totuºi sã fie maicomunicativã când se aplicã sarcini îngrup. De aceea, este bine sã existe ovarietate de tehnici aplicate. Ca mediator,este important sã puneþi preþ pe opiniafiecarui indvid. Întrebaþi persoana timidãdespre opinia ei cu privire la subiectuldezbãtut. Fiind vorba despre o opiniepersonalã, atunci nu poate fi vorba de cevagreºit. Fiþi atent sã remarcaþi ºi încurajaþiorice contribuþie pe care o aduce.• „Eu ºtiu totul despre asta”- Aceastãpersoanã poate fi cu adevãrat extrem depriceputã pe acel domeniu, ºi deci o sursãextrem de importantã de informaþii pentruceilalþi participanþi. Invitaþi persoana sãfacã o scurtã descriere a problemei încauzã, însã mental stabiliþi niºte limite alediscursului ºi folosiþi limbajul corpuluipentru a-i da de înþeles persoanei cã estecazul sã încheie expunerea.• „Îmi place sã mã aud” – Aceastã persoanava dori sã domine discuþia ºi în acest caz vatrebui sã interveniþi într-un mod constructiv.Încercaþi sã atrageþi în discuþie ºi alþiparticipanþi, menþionându-le numele. Încele mai multe cazuri, grupul va luainiþiativã ºi îi va spune persoanei prea„vorbãreþe” sã se opreascã.• „Da, da...Am mai auzit asta!” – Nu deveniþinervos sau defensiv! Încercaþi sã faceþipersoana sã gândeascã pozitiv, sã exprimeceea ce a acumulat în experienþeleanterioare de învãþare.„Eu nu o sã particip la tot programul”Grupului îi va fi extrem de dificil sã sesolidarizeze ºi sã creeze o relaþie deîncredere dacã va ºti cã o persoanã esteacolo doar pentru o perioadã scurtã detimp. Fiþi strict ºi insistaþi ca persoanele sãse retragã împreunã la sfârºitul programuluide formare.• „Nu! Nu sunt de acord!”- O persoanã caretot timpul este în dezacord cu cele spuse ºiridicã tot felul de obiecþii va induce oatmosferã negativã grupului. O tehnicãeficientã este sã pãºiþi în afara grupuluirespectiv. Pãºind în exteriorul teritoriuluigrupului, persoana va trebui sã se adresezeîn exterior, ºi astfel energiile negative nuvor ajunge sã afecteze întregul grup. Vãputeþi întoarce în interiorul grupului dupãce aþi rezolvat problema.• „Vreau sã vorbim despre altã problemã maiimportantã” – Dacã o problemã se cere a fidiscutatã, însã nu este timp sã fie abordatãîn acea ºedinþã, amânaþi-o pentru maitârziu. Scrieþi pe o foaie de hârtie uncuvânt-cheie care sã vã aminteascã sã oabordaþi ºi puneþi-o la vedere întreguluigrup. Explicaþi-le acestora cã va fi reluatãîn alt moment. Dupã ce aþi discutat ºiaceastã problemã, îndepãrtaþi hârtia.16

Fiºa 2EMANAGEMENTUL DIFERENÞELORCULTURALECultura poate fi definitã ca un set de credinþe,valori, idei care aparþin unui anumit grup.Uneori anumite aspecte exterioare (vestimentaþia,modul în care arãtãm) ne trãdeazãapartenenþa la o anumitã culturã, însã cele maimulte trãsãturi sunt ascunse, prezentându-senumai în atitudini ºi aserþiuni pe care le avemdespre lume.Noþiunea de culturã se complicã ºi mai multatunci când ne gândim cã nu facem partenumai dintr-un singur grup, ci din mai multeîn acelaºi timp. Spre exemplu, grupul din zonaîn care locuim, grupul de munca, grupulreligios etc.Metoforic, putem defini cultura ca fiind acea„pereche de ochelari” prin care vedem lumea,cu diferenþa cã, dacã într-adevãr am purtaochelari, am fi constienþi de ei. Însã cultura decele mai multe ori, deºi este o parte din noi ºine influenþeazã în mod radical gândurile ºicomportamentul, nu este conºtientizatã deindivizi.În mod normal, cultura nu ar fi unimpediment în viaþa de zi cu zi pentru cã îngeneral ne alãturãm persoanelor similare, careîmpãrtãºesc o culturã similarã. În schimb,activitatea în domeniul traficului de fiinþeumane ne obligã sã interacþionãm cu oamenicare pot avea cu totul alte credinþe ºi valori. Înaceastã categorie putem include atât specialiºti,dar ºi copii din alte þãri. Dacã trebuie sã lucrãmcu un copil care trebuie repatriat, cu siguranþãvom avea de-a face ºi cu o familie dintr-o altãþarã, care împãrtaºeºte o altã culturã.Atunci când instruim persoane care lucreazãcu copiii traficaþi, este important sã-i ajutãmpe cei care vor lucra la cazuri de acest fel sãreflecteze asupra credinþelor ºi valorilor lor ºimodului în care acestea le pot afecta activitatea(fie pozitiv, fie negativ). Formatorii, la rândullor vor trebui sã analizeze propria lor culturã ºimodul în care afecteazã rolul lor de instruire.Pentru a putea lucra cu diferenþele de culturã ºiopinie este nevoie de o abilitate specialãîntrucât multe idei ºi valori sunt bine ascunse,fãcând parte din ceea ce suntem noi, ºi cu toateacestea este crucial ca formatorul sã fie în staresã lucreze cu stereotipuri ºi prejudecaþi ºi înacelaºi timp sã nu judece persoana. Întrebãrilecare nu constituie o ameninþare ºi aratã cuadevãrat dorinþa de a înþelege ºi nu de a judecapot fi: De unde crezi cã provine aceastã idee?, Ceidei diferite crezi cã au cei din jurul tãu?John Burnham, un terapeut de familie ºi înacelaºi timp asistent social din Marea Britanie,a realizat o listã cu principiile care trebuieurmãrite atunci când avem de-a face cudiferenþe culturale. Câteva dintre ele suntprezentate pentru a veni în sprijinulformatorilor atunci când vor ajuta participanþiisesiunilor sã-ºi înþeleagã propria cultura ºimodul în care va interacþiona cu meseria lor.• Cultura nu trebuie folositã niciodatã cajustificare pentru un abuz: Deºi existã omultitudine de moduri de a trãi viaþa, egaledin punct de vedere al validitãþii, esteimportant sã le distingem pe cele care suntabuzive. O capcanã pentru specialiºti esteaceea de a pleca de la premisa cã un anumitcomportament este de origine culturalã ºiastfel poate fi acceptat. În toate cazuriletrebuie luat în considerare în primul rândefectul pe care acel comportament îl areasupra copilului.• Diferenþele de putere ºi discriminareatrebuie recunoscute: Idei preconcepute,dominante despre etnie ºi culturã existã întoate societãþile. Este important totuºi sãvedem cât de mult putem sã le minimizãmefectele. În unele cazuri, o soluþie ar fi caspecialistul sã fie de aceeaºi etnie sau rasãcu clientul sãu, deºi de cele mai multe oripractica demostreazã cã acest lucru esteimposibil. Un dezavantaj ar mai fi ºi faptulcã beneficiarul se poate simþi frustrat de opersoanã din aceeaºi culturã, trãind custresul cã anumite informaþii pot ajunge laþara sa de origine.• Lucrul într-un mediu deschis ºi transparent:Este o condiþie necesarã pentru ca specialiºtiisã-ºi exploreze ideile. Pãrerile ºi valoriletrebuie împãrtãºite colegilor ºi uneoriclienþilor pentru a fi discutate ºi analizate.17

• Cultura ºi etnicitatea sunt întotdeaunaimportante, dar nu mereu evidente: Chiar ºiatunci când specialistul ºi clientul par laprima vedere sã împãrtãºeascã aceeaºi culturã,este bine ca acest lucru sã fie verificat.• Indivizii diferiþi de specialist nu sunt toþi lafel: Specialiºtii ºi lucrãtorii în domeniutrebuie sã se fereascã de prezumþia cã toþiclienþii sunt la fel dacã provin din aceeaºiþarã, familie sau subculturã.• Mai bine neºtiutor decât prea deºtept: Deºide cele mai multe ori exista teama de a îiinsulta pe celalþi prin ignoranþã, este maibine sã întrebi decât sã ignori anumitelucruri importante. O întrebare ca: „Poþi sãmã ajuþi sã înþeleg de ce acest lucru esteimportant pentru tine?” poate ajuta lacrearea unei atmosfere pozitive între ceicare provin din medii culturale diferite,fiind o încercare de a ajuta ºi nu a judeca.• Sensibilitate, nu superficialitate: Trebuiereþinut scopul principal al activitãþii:protecþia copilului, ºi nu trebuie alterat dedorinþa de a fi sensibil la cultura tuturorcelorlalþi.Fiºa 2FEXERCIÞII „ENERGIZANTE”Distanþa nu conteazã:Puneþi o întrebare ºi cereþi celor care sunt deacord sã se ridice în picioare. Iatã câtevaexemple:° Este alcoolul o problemã în lume? (Dacãsunteþi de acord, ridicaþi-vã în picioare)° Este alcoolul o problemã în þara noastrã?(Dacã sunteþi de acord, ridicaþi-vã înpicioare)° Este alcoolul o problemã în acest oraº?(Dacã sunteþi de acord, ridicaþi-vã înpicioare)° Este alcoolul o problemã în aceastãcamerã? (Dacã sunteþi de acord, ridicaþivãîn picioare)Acest exerciþiu ajutã participanþii sã facãconexiunile între problemele de la nivelulîntregului glob cu cele locale.Douã lucruri adevãrate, o minciunã: Împãrþiþiparticipanþii în grupuri de 3 sau 5 persoane.Fiecare membru al grupului trebuie sã le spunãcelorlalþi doi, douã propoziþii adevãrate despreel ºi una falsã, sarcina celorlalþi fiind sãdescopere care este cea falsã. Apoi, grupul vadelega cel mai bun „mincinos” sã încerce sã„pãcãleascã” ºi celelalte grupuri. Acest exerciþiuare rolul de a determina conºtientizarea faptuluicã este foarte greu sã cunoºti o persoanãnumai dupã cum aratã sau ceea ce spune.Jocul numelor:Este o metodã aplicatã în cazul grupurilor noi,pentru ca membrii sã se cunoascã între ei.Astfel, se formeazã grupuri de maxim 10persoane. Prima persoanã iºi va spune numeleºi un cuvânt care sã înceapã cu aceeaºi iniþialã,ca ºi numele sãu. Puteþi sã specificaþi o temãpentru cuvântul adiþional, spre exemplu: fructeºi legume. A doua persoanã va trebui sã repetenumele persoanei anterioare ºi cuvântul ei ºisã-ºi spunã propriul nume ºi un cuvântadiþional cu iniþiala numelui sãu, ºi aºa maideparte pânã când toþi membrii grupului aurostit propriul nume ºi al tuturor celorlalþi.Spre exemplu, dacã numele primei persoaneeste Maria, ºi a doua persoanã este Claudiu,Ioana va spune: „Mãr - Maria”, Claudiu vaspune: „Mãr – Maria, Cãpºunã - Claudiu”.18

Acest exerciþiu ajutã membrii grupului sãreþinã numele celorlalþi, ºi creazã o atmosferãrelaxantã. Cu toate acestea, jocul nu poate fipracticat foarte bine în grupuri mult prea mari.Jocul miºcãrilorO persoanã va face o anumitã miºcare (spreexemplu, ridicatul mâinii). Persoana care ourmeazã va imita miºcarea ºi va face ºi ea unanouã. O treia persoanã va imita primele douãmiºcãri ºi va face ºi ea la rândul ei o alta, ºi aºamai departe.Cu þara-n frunteFiecare va avea pe frunte lipitã o hârtie pe careva fi notat numele unei þãri, persoananecunoscând conþinutul hârtiei. Participanþiitrebuie sã îºi punã întrebãri unii altora, la caresã se raspundã cu „da” sau „nu”, încercând sãghiceascã ce þarã au scrisã pe bileþelul dinfrunte. Astfel participanþii ajung sã se cunoascãîntre ei ºi sã se simtã confortabil unii înprezenþa celorlalþi.Jocul de-a baba oarbaParticipanþii sunt divizaþi în perechi. Unuldintre membrii va fi legat la ochi, ºi celãlalt vatrebui sã-l ghideze într-un tur în jurul camerei,evitând obstacolele (scaune, ceilalti participanþi,tabla etc.) Dupã 5 minute rolurile întrecei doi se schimbã. Dupã încheierea exerciþiului,începeþi o discuþie despre cum s-au simþit încadrul acestei experienþe ºi cum s-ar puteasimþi victimele traficului de fiinþe umane însituaþia dependenþei. Jocul creazã sentimentulde încredere între participanþi ºi induce problematicapersoanei într-o situaþie vulnerabilã.Hârtia de flipchartDaþi fiecãrui participant o foaie de flipchart ºispuneþi-i sã o rupã în trei bucãþi. Pe fiecarebucatã va trebui sã deseneze sau sã scrie cevacu o anumitã tema predefinitã: calitãþile mele,defectele mele, hobbiuri, unde îmi doresc sã fiuîn urmãtorii 10 ani etc. Este un joc prin careindivizii ajung sã cunoascã tipul depersonalitate a celuilalt ºi calitãþile de care dãdovadã.InterviuriFiecare îºi gãseºte o pereche ºi, împreunã, îºipun câteva întrebãri unul altuia. Apoi fiecarepartener îl prezintã pe celãlalt în faþa întreguluigrup. Câteva întrebãri orientative ar putea fi:° La ce te gândeºti când auzi sintagma „undrept al omului”?° Ce animal te reprezintã cel mai bine?° Ce eveniment petrecut în viaþa ta þi-a afectatcel mai tare viziunea despre lume?° Ce te-a adus aici?° Ce-þi place cel mai mult la slujba pe care oai?În aceeaºi barcãExplicaþi-le participanþilor cã trebuie sãlocalizeze persoane cu care au ceva în comun.Apoi numiþi câteva categorii (de ex., ceinãscuþi în aceeaºi decadã sau lunã; cei care auacelaºi numãr de copii sau acelaºi numãr defraþi; cei care vorbesc acasã aceeaºi limbã saucare stãpânesc aceleaºi limbi strãine).ªi eu la fel!Unul din participanþi îºi spune numele ºi sedescrie pe sine. În momentul în care un altparticipant sesizeazã cã are ceva în comun cuacesta, îl întrerupe, spunându-ºi numele (deex., „Mã numesc ................ ºi am ºi eu douãsurori”), apoi începe sã se descrie pe sine pânãîn momentul în care un alt particpant gãseºte otrãsãturã comunã ºi îl întrerupe la rândul sãu.Continuaþi pânã când fiecare participant a fostprezentat.Bulgãrele de zãpadãEste un joc care determinã rãspunsurispontane. Poate fi folosit pentru evaluãrirapide sau pentru generare de idei. Faceþi ungheomtoc de hârtie. Spuneþi-vã opinia cuprivire la o anumitã temã ºi apoi aruncaþimingea din hârtie la un participant. Dupã ce elºi-a spus pãrerea, o va arunca mai departe laaltcineva.ATENÞIE : Aceste exerciþii au caracter purorientativ. Dacã vã decideþi sã folosiþi unuldin ele fiþi atent sã corespundã nevoilorparticipanþilor ºi ale cursului. Unor participanþile pot displace anumite activitãþi ºi potinduce o undã negativã grupului mai degrabãdecât una pozitivã orientatã spre învãþare.19

3CapitolulCUM SE REALIZEAZà UNPROGRAM DE FORMAREOBIECTIVELE CURSULUISesiunile din cadrul capitolului 4 din acestmanual oferã un suport de curs pentruprofesioniºtii responsabili cu aplicarea legii,pentru personalul de îngrijire ºi furnizorilor deservicii sociale. Scopul este acela de aîmbunãtãþi capacitatea lor de a combatetraficul de copii. Aceasta înseamnã nu doar sãînveþe cum sã recunoascã o potenþialã victimãsau chiar o victimã, ci ºi sã ºtie sã acþionezecorespunzãtor în cadrul muncii pe care odesfãºoarã cu victimele.Este important ca pe durata programului deformare sã se pãstreze atenþia asupra„copilului” ºi sã se punã accent pe principiul„interesului superior” al acestuia, ca ºiprioritate a profesioniºtilor atunci cândlucreazã cu copiii, deoarece participanþii pot fiadevãraþi profesioniºti în munca lor, în acelaºitimp se poate sã nu fie perfect conºtienþi denevoile speciale ºi de drepturile copiilor.Un alt aspect important al programului deformare este legat de varietatea profesiilorcelor care participã la program. Traficul defiinþe umane poate fi eficient combãtut doarprin intermediul unei abordãrimultidisciplinare. Atunci când copiii suntvictime ale traficului, ºi în special în cazul încare sunt victime ale traficului în scopulexploatãrii sexuale, reþeaua de profesioniºticare intervine este mai amplã ºi sunt solicitateabilitãþi speciale.În situaþiile în care nu este posibil sã se lucrezecu un grup mixt de profesioniºti, importanþalucrului în echipã interinstituþionalã ar trebuievidenþiatã în cadrul programului de formare.La sfârºitul programului de formare, formatorular vrea ca participanþii sã aibã cunoºtinþedespre:• Ce înseamnã traficul de fiinþe umane ºitraficul de copii ?• Sã înþeleagã cum copiii pot deveni victimeale traficului;• Pericolele la care sunt expuºi copiii victimeale traficului;• Responsabilitatea lor, ca ºi profesioniºti, sãprotejeze copiii, victime ºi sã respectedrepturile acestora;• Standardele minime pentru oferireaserviciilor de protecþie ºi asistenþã pentrucopii, victime ale traficului;• Aria de expertizã a altor profesioniºtiimplicaþi în protecþia copilului victimã atraficului;• Importanþa cooperãrii inter-instituþionale.Planificarea programului de formareO analizã a nevoilor participanþilor vã va ajutaîn elaborarea, structurarea celui mai adecvatprogram de formare. Veþi gãsi o listã deverificare în cadrul fiºei 3A. Înainte deînceperea cursului, asiguraþi-vã cã aþi discutatcu organizatorii programului de formare ºi aþiclarificat prioritãþile, cã aþi aflat mai multedespre participanþii de la curs ºi despreaºteptãrile lor.Având în vedere cã programul este planificatpentru participanþi cu pregãtiri diferite, artrebui sã existe ºi 2 formatori: unul cu formareîn domeniul aplicãrii legii ºi unul cu formaresocialã. Cei doi formatori ar trebui sãpregãteascã cursul împreunã ºi sã clarifice rolulpe care îl vor avea în cadrul fiecãrei sesiuni.Când unul din formatori preia conducereasesiunii, celãlalt poate acþiona ca ºi suport. Obunã cooperare între formatori va demonstraparticipanþilor valoarea lucrului în echipã ºi aschimbului de abilitãþi ºi cunoºtinþe.Dacã solicitaþi sprijinul unui expert pentruderularea unei sesiuni de formare, esteimportant sã vã asiguraþi cã vã cunoaºteaºteptãrile ºi de asemenea cã respectaþi timpulpe care îl au la dispoziþie.20

Dacã la programul de formare o persoanãtânãrã este prezentã, poate fi o resursã valoroasã,în special pentru sesiunea 8 – Intervievareacopiilor. Persoanele tinere au o înþelegere maibunã despre cum este sã fii copil ºi pottransmite din aceastã înþelegere participanþilor.De asemenea, prezenþa unei persoane tinere caºi formator este folositoare pentru a insuflaparticipanþilor respect faþã de tineri.Pentru structurarea cursului în sine, aveþi laîndemânã un instrument de bazã în cadrulcelor 10 sesiuni de formare conþinute de manual.Sesiunile de formare sunt elaborate cu scopulde a ajuta participanþii sã:• Coopereze pe durata programului deformare;• Înveþe despre fenomenul traficului de fiinþeumane;• Înþeleagã consecinþele fenomenului asupraunui copil;• Sã ºtie sã identifice copii aflaþi în risc saucare sunt deja victime;• Sã cunoascã legile referitoare la traficul decopii ºi exploatarea sexualã a copiilor;• Sã cunoascã mãsurile de protecþie ºiasistenþã pentru copiii victime aletraficului;• Sã aibã cunoºtinþe despre modul deinvestigare a infracþiunii de trafic ºi cum artrebui protejaþi copiii pe parcursulderulãrii investigaþiei;• Sã aibã cunoºtinþe despre cum ar trebuiderulat un interviu cu un copil victimã atraficului;• Sã ºtie care sunt principalele instituþii curesponsabilitãþi în combaterea traficului decopii ºi cum acestea pot coopera pentru oprotecþie eficientã a copiilor.Programul de formare pe care îl structuraþitrebuie:• Sã corespundã nevoilor participanþilor;• Sã corespundã perioadei de timp pe careo aveþi la dispoziþie;• Sã menþinã atenþia participanþilor;• Sã utilizeze resursele existente.De aceea, va trebui sã realizaþi un plan care valua în considerare timpul pe care îl aveþi ladispoziþie, conþinutul cursului ºi metodele pecare le veþi utiliza. Existã o structurã pentru unastfel de plan în fiºa informativã 3B. Planulelaborat va fi punctul de referinþã pentrudurata programului de formare. Va trebui sãfie verificat în fiecare zi a cursului în caz cã vorfi necesare schimbãri. Planul va constitui bazade plecare pentru programul de formare pecare îl veþi discuta ºi agrea cu participanþiichiar din prima sesiune.Asiguraþi-vã cã în plan aveþi alocat suficienttimp pentru fiecare activitate. Identificaþimomentele de pauzã, prânz. Amintiþi-vã cãoamenii ar dori sã fie timp alocat pentrudiscuþii ºi pentru compararea experienþelor.Timpul ideal de alocat pentru acest curs deformare este de 3 zile. Dacã aveþi la dispoziþiemai puþin timp, va trebui sã vã alegeþiprioritãþile ºi sesiunile relevante ale cursuluisau sã reduceþi activitãþile din cadrul unorsesiuni.Faceþi apel la experienþã când alegeþi modul încare veþi utiliza materialul din ghidul deformare astfel încât sã corespundã nevoilorparticipanþilor. Gândiþi-vã la modul în carederulaþi o sesiune ºi alegeþi acele metode caresunt eficiente în cadrul grupului.La final existã o sesiune de evaluare, astfel încâtparticipanþii vor putea transmite feed-back-ullor, iar formatorul va putea sã aprecieze dacãprogramul de formare a fost unul de succes saudimpotrivã.Pentru fiecare sesiune existã sugestii despreformatul de work-shop, materiale informativece oferã informaþii necesare ºi importante,precum ºi fiºe de lucru pentru derulareaexerciþiilor. Este sugerat un timp de lucru ºisunt listate materialele de bazã necesarederulãrii sesiunii de lucru.21

Adaptarea la grupul þintã• Cunoaºteþi-vã audienþa. Aceasta înseamnãsã aflaþi cât mai multe înainte de derulareaprogramului, cât mai multe despreparticipanþi, inclusiv poziþia în cadrulinstituþiei, vârstã, gen, atitudini, culturã,experienþã, educaþie, personalitate, religie.Aceasta vã va permite sã apreciaþidiferenþele de abilitãþi ºi experienþã ºi sã lefolosiþi expertiza pe parcursul programuluide formare. De asemenea, vã va permite sãidentificaþi nevoile comune de cunoaºtere.• Atitudinea este foarte importantã. Dacãpregãtiþi un grup de persoane “ostile” laideea de protecþie a copilului ºi drepturi alecopilului, atunci va trebui sã planificaþisesiuni în cadrul cãrora sã încercaþi sãridicaþi nivelul de înþelegere referitor laacestea ºi sã încercaþi sã înlãturaþi acestebariere. De exemplu, dezvoltarea graduluide empatie faþã de copiii vulnerabili vaîmbunãtãþi practica în relaþie cu aceºticopii decât creºterea nivelului de cunoaºterea standardelor legale internaþionale.• Atitudinea poate fi o problemã ºi întreprofesioniºti. Selectaþi acele activitãþi caresã creascã nivelul de apreciere reciprocã aabilitãþilor ºi reponsabilitãþilor.• Fiþi sensibil la ierarhia localã. Dacã aveþiparticipanþi din cadrul aceleiaºi organizaþii,dar cu poziþii diferite ºi nivele diferite deautoritate, aveþi grijã sã folosiþi activitãþicare sã nu le submineze autoritatea.Condiþii favorabile derulãriiprogramului de formareAcordaþi atenþie urmãtoarelor aspecte:• Locul de derulare a cursului trebuie sã fieiluminat ºi spaþios, cu o temperaturãconfortabilã.• Scaunele trebuie aranjate în cerc astfelîncât participanþii sã se vadã reciproc.• Asiguraþi-vã cã echipamentul estedisponibil ºi funcþional.• Asiguraþi-vã cã aveþi suficientã hârtie,materiale informative pentru participanþi.• Asiguraþi-vã cã existã un loc uºor accesibilunde sã pãstraþi materialele folosite peparcursul programului de formare.• Verificaþi ca locul în care vor avea locpauzele de cafea ºi de masã este accesibil ºiapropiat.• Asiguraþi-vã cã participanþii vor avea ladispoziþie suficient spaþiu ºi echipamentulnecesar pentru activitãþile pe care le-aþiplãnuit. (de ex, s-ar putea sã aibã nevoie demese pe care sã scrie, de spaþiu pentrujocurile de rol etc).Toate acestea ar trebui comunicate organizatorilorînainte de derularea programului.Numãrul maxim de persoane care participã laformare este de 20. În cadrul unui grup maimare va fi dificil de asigurat participareatuturor.CertificateÎn funcþie de circumstanþe, s-ar putea sã fieimportant sã oferiþi certificate de participareastfel încât cursanþii sã aibã un document cecertificã pregãtirea în domeniu.22

Fiºa 3AAnaliza nevoilor de formare - listã de verificareElement Criteriu Verificare1. Determinaþi necesitateacursului1.1 Identificarea ºi consultarea cu reprezentanþiiinstituþiilor pentru a stabili scopul programului deformare ºi condiþiile de derulare1.2 Evidenþiaþi scopul cursului în concordanþã cu cel alreprezentanþilor instituþiilor responsabile1.3 Identificarea cursurilor existente ºi a altorcontribuþii ce pot fi relevante2. Identificaþi profilulparticipanþilor2.1 Identificarea potenþialilor participanþi2.2 Identificaþi dificultãþile legate de limba folositã peparcursul programului3. Dezvoltaþi structuracursului3.1 Sunt identificate principalele teme ale cursului3.2 Stabiliþi relaþia existentã între temele alese ºirezultatele dorite3.3 Identificaþi condiþiile esenþiale pentru derulareacursului ºi a temelor acestuia4. Determinaþi condiþiilede formare ºi evaluare5. Definiþi conþinutulprogramului de formare4.1 Identificaþi cerinþele formatorilor4.2 Identificaþi resursele necesare derulãriiprogramului de învãþare, materiale, echipament,resurse umane.5.1 Marcaþi elementele cheie ale procesului de învãþare5.2 Identificaþi nivelul de pregãtire5.3 Identificaþi metodele de evaluare6. Dezvoltaþi metode demonitorizare a cursului7. Identificaþi modalitãþide continuare a cursului6.1 Elaboraþi mecanisme de monitorizare a cursului depregãtire în strânsã colaborare cu alþi formatori ºi cucei care organizeazã cursul6.2 Evaluarea trebuie realizatã pe baza unor indicatorirelavanþi care sã mãsoare eficient performanþa7.1 Identificaþi modalitãþi de continuare a cursului23

Fiºa 3BProgramarea timpuluiTimp Conþinut Metode Cine? ObservaþiiTimpul alocat Precizarea pãrþii dinprogram ce urmeazãa fi realizatãCe tip de activitãþiveþi realizaNumele persoaneicare este responsabilãpentru îndeplinireaunei activitãþiLucruri importante decare trebuie sã vãreamintiþiExemplu:14.00– 15.00Sesiunea 1Introducerea,explicaþii, timpulavut la dispoziþieNotarea pe foaiede flipchart,brainstormingToþi formatoriiFormatorul xFormatorul X ºi ZCulori?Markere?Materialeinformative?24

CURS DE FORMARE –COMBATEREA TRAFICULUI DE COPIIÎN SCOPUL EXPLOATÃRII SEXUALESesiunea 1Sà ÎNVÃÞÃM ÎMPREUNÃOBIECTIVAceastã sesiune este derulatã cu scopul de acrea o atmosferã pozitivã pentru derulareaprocesului de învãþare.INSTRUCÞIUNI PENTRU FORMATORParticipanþii provin dintr-o diversitate deprofesii ºi competenþe profesionale ºi de aceeaeste important sã se simtã confortabilîmpreunã. Este prima oarã când participanþiiintrã în contact, iar formatorul trebuie sã seasigure cã aceºtia se simt confortabil ºi însiguranþã, cã opiniile ºi calitãþile lor sunttratate cu respect ºi cã experienþa de învãþareeste reciprocã. Aceastã sesiune este realizatã cuscopul creãrii unei atmosfere de încredere întreparticipanþi.Oferiþi o perioadã destinatã introducerilor ºiîncurajaþi participanþii sã se prezinte, astfelîncât toþi cei prezenþi sã ºtie cine participã ºi ceexperienþã profesionalã au. Oferiþi badge-uricu numele participanþilor ºi rugaþi sã lefoloseascã.Oferiþi o explicaþie clarã ºi precisã aobiectivelor programului de formare, durata,precum ºi constrângerile tehnice ºi fizice (ex.timpul prânzului, cazare, etc). Alegereaprogramului ar trebui sã fie deschisã discuþiilorºi dacã este necesar sã se producã schimbãripropuse de grup, în funcþie de timpul alocat,de diferite nevoi ºi de aºteptãrile participanþilor.Participanþii vor dori sã ºtie cât timpa fost alocat programului, astfel încât sã îºianticipeze propriile nevoi, de ex, legate demedicaþie sau apeluri telefonice.Este important ca împreunã cu participanþii sãstabiliþi reguli de bazã care se vor aplica pedurata perioadei cursului. În acest fel,participanþii vor înþelege aºteptãrile ºi îºi vorrespecta parteneriatele comune. Nerespectareaperioadelor de timp alocate sesiunilor, deexemplu, poate fi ceva ce deranjeazãparticipanþii, de aceea este recomandat sã sestabileascã o regulã legatã de participarea lasesiuni ºi a respectãrii timpului alocat pauzelorde cafea.Este important sã cunoaºteþi aºteptãrileparticipanþilor înainte de începerea cursului.Acest lucru vã va oferi posibilitatea de a evaluamai târziu dacã aceste aºteptãri au fostîndeplinite. Vezi seisunea 10 (Evaluarea) undeaveþi oportunitatea de a primi feed-back de laparticipanþi ºi sã verificaþi dacã aºteptãrile lordin sesiunea 1 au fost îndeplinite.Formatorul va trebui sã verifice nivelul decunoºtinþe al participanþilor pentru a derulasesiunile la un nivel corespunzãtor care sãpunã în evidenþã ºi expertiza ºi experienþaparticipanþilor.Este important ca în cadul unei sesiuni deformare cu participanþi de la diferite instituþiisã se creeze situaþii în care participanþii sã seconfrunte cu propriile atitudini vis-a-vis deceilalþi, iar barierele dintre ei sã fie înlãturate.Deseori profesioniºtii au suspiciuni în legãturãcu alþi profesioniºti sau au o imagine stereotipãdespre aceºtia. Aceste atitudini pot afectamodul în care aceºti profesioniºti lucreazãîmpreunã. Prin confruntarea propriiloratitudini, puteþi ajuta participanþii sã vadãpersoana din spatele profesiei. Un exerciþiuopþional este oferit.25

Formatul workhopuluia. Formatorii se prezintã.b. Solicitaþi participanþii sã se prezinte ºi sãdescrie munca pe care o desfãºoarã. Fiecaretrebuie sã identifice în prezentarea sa unadin abilitãþile speciale pe care le posedã ºicare ar putea fi de folos în combatereatraficului de copii (cum ar fi: empatie faþãde copiii abuzaþi, aptitudini în analizacriminalisticã, cunoaºterea unei alte limbietc.). (Fiecare are dreptul sã formuleze treipropoziþii). De asemenea, fiecareparticipant este invitat sã numeascã unmotiv pentru care participã la aceastãformare. (O singurã propoziþie.)c. Alternativã: realizaþi un icebreaker/jocenergizant în cadrul cãruia participanþii sã-ºi foloseascã numeled. Aveþi o discuþie despre regulile de bazã ºisolicitaþi participanþii sã discute despreacele reguli care îi vor face sã lucreze maibine împreunã, de ex: confidenþialitate(atât între ei, cât ºi vis-a-vis de manageriilor), închiderea telefoanelor mobile etc.Scrieþi regulile pe o coalã de flipchart ºiplasaþi-le într-un loc de unde pot fi vãzutepe parcursul cursului.e. Solicitaþi participanþii sã scrie pe o foaie dehârtie aºteptãrile pe care le au de la curs. Cese aºteaptã sã înveþe ? Aºteptãrile pot fiscrise pe post-it-uri ºi lipite pe o hârtie deflipchart. Alternativã: desenaþi un copac ºilipiþi post-it-urile pe crengile copacului.f. Înmânaþi participanþilor testul decunoºtinþe de bazã (fiºa de lucru 1) ºisolicitaþi-le sã completeze coloanele în conformitatecu opiniile personale. Colectaþifiºele pentru evaluarea de final. (Alternativputeþi sã transmiteþi participanþilor fiºaînainte de derularea cursului ºi sã oobþineþi înapoi când începe cursul. În acestfel, puteþi sã structuraþi cursul pe bazaacestor informaþii).g. Prezentaþi programul ales ºi explicaþi ce vastudia grupul pe perioada cursului.Explicaþi obiectivele programului.Discutaþi programul cu participanþii ºiasiguraþi-vã cã toatã lumea îl agreeazã.h. Alternativã: Solicitaþi participanþii sã îºiimagineze o linie care traverseazã sala ºi peo scalã de la 0 la 10 sã se plaseze pe linieconform cunoºtinþelor pe care le deþin îndomeniul traficului de copii.i. Alternativã: Folosiþi testul de cunoºtinþe(fiºa de lucru 1) ca bazã pentru unchestionar cu întrebãri de genul: Cumdefiniþi traficul de copii? Care este primullucru pe care îl faceþi când identificaþi uncopil victimã a traficului? etcj. Optional: purtaþi o discuþie despreatitudinile dintre poliþie, servicii sociale ºide îngrijire. Începeþi exerciþiul prinformarea de perechi de profesioniºti cuexperienþe profesionale diferite. Solicitaþilesã spunã cuvinte precum: poliþist,asistent social, victimã a traficului, copil,abuz sexual, delicvent, etc. Dupã 5 minute,regrupaþi-i ºi solicitaþi-le sã împãrtãºeascãrezultatele exerciþiului. Oferiþi timp pentrudiscuþii astfel încât participanþii sãîmpãrtãºeascã atitudinile pe care le-au avutvis-a-vis de perechea sa.Resurse/materiale necesare: Ocoalã mare de hârtie, post-it-uri,copii ale fiºei de lucru 1, badgeuri,markere, un loc pentru aagãþa foile pe perete,instrumente de scris, lipici.Timpestimat:între45 minuteºi 1 orã26

Fiºa de lucru Sesiunea 1Test de Cunoºtinþe GeneraleA Ce este “traficul de copii”? Rãspuns:BEvaluaþi cunºtinþele în funcþie de urmãtoarele:Consecinþe ale exploatãrii sexuale ºi ale traficului decopii – cine sunt victimele ºi care sunt efectele?FoarteslabeSlabe Bune FoartebuneC Contextul legislativ – ce legi avem ºi cumfuncþioneazã ele în ceea ce priveºte:abuzul sexual, exploatarea sexualã, prostituþia,traficul de minori, protecþia copiluluiDEFGIdentificarea copiilor victime ale traficuluiAsistenþã socialã ºi mãsuri de protecþie ºi îngirijire acopilului victimã a traficului?Investigarea infracþiunilor de trafic – cum se obþinmãrturiile, protejând în acelaºi timp victimele?Intervievarea copiilor?H Cunoºtinþe despre drepturile copiilor victime aletraficului?27

2SesiuneaTRAFICUL DE COPIIOBIECTIVScopul acestei sesiuni este de a oferiparticipanþilor o înþelegere asupra subiectului– traficul de fiinþe umane ºi în mod special atraficului de copii în scopul exploatãrii sexualeºi de a–i ajuta sã plaseze aceastã problemã încontextul real din þara lor ºi a practicii lorprofesionale.INSTRUCÞIUNI PENTRU FORMATORFiecare participant primeºte un exemplar dinMaterialul de curs 1 ce conþine informaþii debazã despre trafic. Materialul este destul deamplu, deci puteþi alege între a-l prezentaparticipanþilor înainte de începerea sesiunii, fiesã pregãtiþi un rezumat la începutul sesiuniiîntr-o prezentare PowerPoint.Familiarizaþi-vã cu conþinutul materialuluiînainte de a începe sesiunea; trebuie sã aveþiîncredere în ceea ce prezentaþi.Asiguraþi-vã cã participanþii au asimilat informaþia.Puteþi face acest lucru prin solicitareafeed-back-ului. Asiguraþi-vã în special cãdefiniþia traficului de fiinþe umane ºi atraficului de copii a fost înþeleasã.Trebuie sã aveþi o discuþie despre fenomenultraficului de copii în þarã. Este important sãdeterminaþi participanþii sã vorbeascã ºi sãgândeascã despre problematica traficului decopii ºi cum le afecteazã þara. Pentru facilitareamuncii dumneavoastrã, este bine sã aveþi dejaîntrebãri scrise pe flipchart sau în cadrulmaterialelor înmânate participanþilor.Dacã existã contradicþii legate de concluziileparticipanþilor, este indicat sã continuaþidiscuþia pentru a clarifica.Ca ºi variantã pentru întrebãri, puteþi utilizaextrase din filme, videoclipuri, articole din ziarpe tematica traficului ºi sã solicitaþi participanþiisã discute conþinutul acestora. Un film cepoate fi folosit este Lilya4Ever. Verificaþi listade resurse din cadrul manualului pentru maimulte sugestii.FORMATUL WORKSHOPULUIa. Fiecare participant primeºte un exemplardin Fiºa 2, având la dispoziþie 15 minutepentru a citi.b. O altã variantã ar fi ca formatorul sãciteascã materialul, explicând conþinutulacestuia cu ajutorul unei prezentãri înPowerPoint.c. Participanþii au ocazia sã punã întrebãricu privire la informaþiile oferite sau sãdiscute despre subiectele prezentate.d. În grup lãrgit, participanþilor li se cere sãîºi exprime pãrerile cu privire laurmãtoarele aspecte:- Ce credeþi despre definiþia traficuluide copii din cadrul materialului delucru?- Care este diferenþa esenþialã întretraficul de adulþi ºi traficul de copii?- Consideraþi consimþãmântul copiluluirelevant pentru traficul de fiinþeumane?- Care sunt factorii ce determinã uncopil sã pãrãseascã þara sau zona încare trãieºte pentru alte oraºe?- Care sunt motivele pentru care copiiiajung victime ale traficului în alteþãri?- Ce determinã vulnerabilitatea la trafica copiilor?- Care sunt acei copii în risc de adeveni victime ale traficului?- Cãtre ce destinaþii vor fi ei traficaþi?(în interiorul sau în afara þãriinoastre?)- La ce tipuri de exploatare riscã sã fiesupuºi copiii? Existã pattern-uri alefenomenului în þara dumneavoastrã?- Consideraþi cã traficul de copii înscopul exploatãrii sexuale constituieun risc pentru þara voastrã?- Este o problemã sau nu ca prietenulunei adolescente sã o implice înpracticarea prostituþiei? De ce? De cenu?- Copiii au mai multe drepturi decâtadulþii? De ce ?28

e. Alternativã: Folosiþi extrase din filme sauvideoclipuri pe problematica traficului decopii ºi solicitaþi participanþii sã îºiexprime pãrerea în legãturã cu conþinutulacestora.f. Alternativã: Folosiþi articole din presã petematica traficului de copii ºi solicitaþiparticipanþii sã îºi exprime pãrerea înlegãtura cu conþinutul acestora. În cadrulexerciþiilor de mai sus, asiguraþi-vã cãfiecare participant ºi-a exprimat opinia.Scrieþi pe o hârtie de flipchart ideilecheie. Discutaþi ºi clarificaþicontradicþiile.g. Alternativã: Împãrþiþi participanþii îngrupe ºi daþi-le câte o foaie de flipchart.Solicitaþi grupul sã deseneze pe hârtiefactorii determinanþi ai traficului, dar ºifactorii de protecþie.Resurse/materiale necesare:Copii ale materialului de curs 2,markere, rezumat al materialuluiprezentat ºi întrebãri, proiector,prezentarea PowerPoint,materiale vizuale, copii articoledin presa scrisã, foi de hârtieTimpestimat:60 minute29

Material de curs 2TRAFICUL DE COPII |IN SCOPUL EXPLOATARIISEXUALEDefiniþia traficului de fiinþe umaneConform art. 3 din Protocolul privind prevenirea,reprimarea ºi pedepsirea traficului depersoane, în special al femeilor si copiilor,adiþional la Convenþia Naþiunilor Unite împotrivacriminalitãþii transnaþionale organizate ºiconform art. 4 din Convenþia ConsiliuluiEuropei privind lupta împotriva traficului defiinþe umane 2005:(a) recrutarea, transportul, transferul, adãpostireasau primirea de persoane, prin ameninþarede recurgere sau prin recurgere la forþã ori la alteforme de constrângere, prin rãpire, fraudã,înºelãciune, abuz de autoritate sau de o situaþiede vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptareade plãþi ori avantaje pentru a obþineconsimþãmântul unei persoane având autoritateasupra alteia în scopul exploatãrii. Exploatareaconþine, cel puþin, exploatarea prin prostituareaunei alte persoane sau alte forme de exploataresexualã, munca sau serviciile forþate, sclavia saupracticile analoage sclaviei, folosirea sauprelevarea de organe;(b) consimþãmântul unei victime a traficului depersoane pentru exploatarea amintitã, astfel cumeste enunþatã la lit. a) din prezentul articol, esteindiferent atunci când unul din oricare dintremijloacele enunþate la lit. a) a fost folosit;Definiþia traficului de copiiArticolul continuã:(c) recrutarea, transportarea, transferul,adãpostirea sau primirea unui copil în scopulexploatãrii este consideratã trafic de persoane,chiar dacã aceºtia nu fac apel la nici unul dintremijloacele menþionate la lit. a) din prezentularticol;d) termenul copil indicã orice persoanã cu vârstamai micã de 18 ani.Ce este traficul de fiinþe umane?Traficul de fiinþe umane este o infracþiunegravã cãreia multe dintre guvernele lumii ºimulþi dintre actorii implicaþi încearcã sã-igãseascã o rezolvare. Traficul este diferit demigraþia individualã sau de trecerea ilegalã afrontierelor de cãtre emigranþi, pentru cãintenþia este ca persoana traficatã sã fieexploatatã de cãtre cei implicaþi în strãmutareavictimei de la o locaþie la alta. A fi exploatatpresupune ca cineva, o altã persoanã decâtvictima, sã profite de situaþia creatã. Înanumite jurisdicþii, exploatarea în sine a uneipersoane, este suficientã pentru a fi consideratun caz de trafic. Totuºi, în practicã este dificilde distins între migraþia ilegalã ºi trafic,deoarece o persoanã poate începe o cãlãtorie caºi migrant ºi poate sfârºi prin a deveni victimãa traficului. Infractorii câºtigã sume mari debani din aceastã infracþiune, în timp cevictimele suferã abuzuri îngrozitoare, inclusivmoartea sau îmbolnãvirea.Alte persoane - femei ºi bãrbaþi intermediari,inclusiv rude, pot câºtiga sume de bani, dar nuîn mod necesar la fel de mari ca ºi traficantul.Fiinþele umane pot fi traficate, fie în interiorulgraniþelor þãrii, fie în afara lor. Însã este posibilca traficul în interiorul þãrii sã nu fierecunoscut drept infracþiune de cãtre anumitelegislaþii naþionale. Exploatarea se poate facepentru industria sexului, dar ºi pentru trafic dedroguri, arme, pentru cerºit ºi hoþie, pentruprelevarea de organe, pentru adopþii ilegale,pentru munca la negru de ex., în agriculturã,dar chiar ºi în sectorul angajãrii legale înmuncã.Exploatarea sexualã a copiilor este frecventrezultatul sau stã la originea unei operaþiuni detrafic. O astfel de exploatare este ºi abuzulsexual asupra unui copil, comis de cãtre adultsau de un alt copil, remunerarea cu bani saualte bunuri a copilului sau a unei terþepersoane. Copilul este tratat ca obiect sexual ºica obiect de comercializat. Copilul poate fifolosit în prostituþie sau în pornografie.Exploatarea sexualã a copiilor constituie oformã de coerciþie sau violenþã asupracopilului, fiind o formã de muncã forþatã ºitotodatã formã de sclavie contemporanã.30

Cooperarea internaþionalãEste un fapt recunoscut cã, deºi trãim în epocamodernã a comunicaþiilor sofisticate, nici unguvern nu este capabil sã rezolve, de unulsingur, problema traficului de fiinþe umane. Caurmare a unor acorduri internaþionale,guvernele fac eforturi de armonizare alegislaþiilor interne ºi a mecanismelor internede aplicare a legii, dar ºi în sensul lãrgiriicolaborãrii internaþionale pentru a arestatraficanþii de fiinþe umane ºi a salva victimeleacestora. Sarcina nu este una uºoarã. Þãrile ausisteme legislative diferite, diverse structuripoliþieneºti, diverse nivele de resurse, ºivorbesc limbi diferite. Toate guverneleîncearcã sã deconspire reþelele criminale carese întind dincolo de graniþele unei þãri ºi caredispun de resurse vaste, având în vedere cãtraficul de fiinþe umane este o infracþiuneaducãtoare de mari profituri.Cererea ºi ofertaTraficanþii de fiinþe umane opereazã în acelecircumstanþe în care existã un numãr mare deoameni care sunt disperaþi sã îºi facã o viaþãmai bunã din cauza sãrãciei sau din alte motivepersonale ºi în condiþiile în care existã cererepentru forþa lor de muncã sau pentru serviciilelor prestate într-o altã locaþie. Mare parte dinaceastã „cerere” este pentru servicii sexuale.Însã nu întotdeauna victima este conºtientã cãva fi exploatatã pentru a furniza serviciisexuale; cel mai adesea victimele cred cã vormerge sã presteze o muncã respectabilã ºi vorafla adevãrata naturã a muncii lor numai dupãce ajung la locul respectiv. Uneori locul demuncã în sine nu presupune oferirea unorservicii sexuale, dar mai târziu, victima va fitotuºi abuzatã sexual pentru cã se aflã subcontrolul total al unei alte persoane ºi nu estecapabilã sã ia liber decizii. Aºadar, exploatareapoate începe cu exploatarea unei persoane prinmuncã, dar va sfârºi ºi prin exploatarea eisexualã.Copiii în postura de victimeUn numãr semnificativ de fiinþe umanetraficate au vârste sub 18 ani, cu alte cuvinte,sunt copii. ”Copilul” este definit în legislaþiainternaþionalã ca fiind orice persoanã cu vârstasub 18 ani. Acolo unde victimele traficului defiinþe umane sunt copii, problema devine ºimai dificil de combãtut pentru cã aceºtia aunevoi speciale ºi sunt o provocare cãreia ceiresponsabili cu aplicarea legii precum ºiagenþiile de protecþia copilului îi fac mai greufaþã în þãrile în care minori sunt gãsiþi înpostura de victime ale traficului. Mai mult,potrivit legislaþiei internaþionale, statele au faþãde copiii victime ale traficului niºte obligaþiimult mai dificil de îndeplinit decât sunt celereferitoare la adulþi.Copiii cad victime traficanþilor din aceleaºimotive pentru care o fac ºi adulþii. Însãcopiilor le lipseºte înþelepciunea ºi experienþade viaþã pe care o au adulþii ºi sunt, aºadar,mult mai vulnerabili.Nu existã un „tipar” al copilului victimã, darsunt o mulþime de factori care îi fac pe copii sãdevinã vulnerabili. Unul din scenariile tipiceeste acela în care copilul acceptã sã meargãîntr-un alt loc, fãrã a fi conºtient de exploatareala care urmeazã sã fie supus. Copiii sunt tentaþide ºansa care li se oferã de a câºtiga bani ºi credîn poveºtile care li se spun; mulþi dintre tineriicare cad victimã traficanþilor cred cã vor avea oslujbã adevãratã într-un hotel, bar sau o casãparticularã. Unii cred cã se vor cãsãtori.Probabil cã sunt nefericiþi cu situaþia de acasãºi vor sã evadeze; mulþi dintre ei nu au avutsucces la ºcoalã ºi se vãd fãrã nici un viitor înmediul din care provin. Uneori, ei fac partedintr-o minoritate care este discriminatã înþara lor ºi vor sã fugã de sãrãcie. Alteori, suntpur ºi simplu rãpiþi de traficanþi ºi vânduþi maideparte.Copiii pot deveni la orice vârstã victime aleunei operaþiuni de trafic, în funcþie de formade exploatare la care vor fi supuºi. Uneoricopiii mai mari sunt chiar conºtienþi cã vor fifolosiþi pentru a oferi servicii sexuale unoradulþi, dar nu au nici cea mai micã idee desprenivelul de abuz la care vor fi supuºi sau despresuferinþele psihice ºi fizice pe care le vorîndura. Copiii de vârste mai mici sunt adeseatraficaþi pentru a cerºi sau fura sau pentru a fiexploataþi pe piaþa muncii.Tinerii care nu vor decât sã scape de situaþia deacasã nu se gândesc la problemele pe care lepot avea ºi nici nu au experienþã suficientãpentru a conºtientiza pericolele la care seexpun. Copiii victime nu au pe nimeni care sã-iprotejeze, aºa cã sunt foarte uºor de manipulat.Traficanþii înþeleg aceastã vulnerabilitate ºisunt gata sã o exploateze în folosul lor. În31

identificarea copiilor victime ale traficului defiinþe umane, factorul comun este dat deexploatarea finalã la care sunt cu toþii supuºi.Fie cã ei câºtigã bani pentru profitul unei altepersoane, fie cã o scuteºte pe aceea persoanã dealte cheltuieli bãneºti, copilul este folosit dealtcineva. Având în vedere cã în instanþã,acceptul dat de un copil este irelevant, dacãacesta este folosit pentru profitul unei altepersoane ºi atunci acel copil va fi declarat ovictimã a traficului de fiinþe umane.Mecanisme de controlCele mai obiºnuite modalitãþi prin caretraficanþii deþin controlul total asupra copiilorºi tinerilor sunt:- confiscarea actelor lor de identitate;- ameninþarea cu deferirea cãtre autoritãþi;- violenþã ºi ameninþarea cu violenþa;- ameninþãri cu violenþa la adresa membrilorfamiliei copilului;- izolarea socialã;- izolarea copilului într-o încãpere încuiatãsau alte modalitãþi de limitare a libertãþii;- pretenþia cã acesta are o datorie bãneascãfaþã de traficant;- lipsirea de bani.Schemele de traficareÎn procesul de traficare existã trei faze; faza derecrutare, faza de tranzit ºi faza de destinaþie,dar toate trei se pot suprapune la un momentdat. Existã victime care sunt traficate de maimulte ori.La fel ca ºi în cazul adulþilor, traficanþii punmâna pe copii ºi tineri prin diverse moduri.Este o infracþiune complexã, care nu esteîntotdeauna uºor de identificat sau uºor derecunoscut ca fiind o infracþiune pedepsitã delege. Spre exemplu, un tânãr/o tânãrã poaterãspunde unui anunþ de angajare într-un hotelsau bar, dar va sfârºi prin a se prostitua într-oastfel de locaþie. La fel, li se poate promite cãvor lucra ca ºi manechin ºi, de fapt, vor sfârºiîn industria pornograficã. O tânãrã se poateîndrãgosti de un bãrbat care îi promite cã o iacu el într-o þarã strãinã unde se vor cãsãtori,dar de fapt intenþia lui este de a o vinde unorprieteni pentru sex. Unui bãieþel i se poateoferi ºansa de a merge în strãinãtate pentru aprimi o educaþie, dar de fapt, se trezeºte înstradã la cerºit sau la furat.În ceea ce priveºte traficanþii, aceºtia pot sã facãparte dintr-o reþea criminalã bine organizatãsau pot fi indivizi care participã doar într-unasau mai multe etape ale operaþiunilor de trafic,cum ar fi fabricarea unor documente false,transportarea sau oferirea unui „adãpostsigur”. Cel mai adesea, aceºti criminali suntextrem de periculoºi, dispuºi sã comitã crimeviolente pentru a evita sã fie prinºi.Contextul internaþional în careguvernele încearcã sã combatã traficulde fiinþe umaneÎn anul 2000, statele membre ONU au adoptatun tratat internaþional. Este vorba despreConvenþia Naþiunilor Unite împotriva CriminalitãþiiTransnaþionale Organizate Protocolulprivind prevenirea, reprimarea si pedepsireatraficului de persoane, în special al femeilor sicopiilor este un act adiþional al Convenþiei.În cadrul acestui Protocol, statele au convenitsã combatã traficul de fiinþe umane ºi respectivcrima organizatã, sã protejeze ºi sã ofereasistenþã victimelor, precum ºi sã coopereze încontextul combaterii crimei organizate.Statele europene au mers chiar mai departe. Încadrul statelor membre în Consiliul Europei,între care se numãrã ºi România seimplementeazã în acest moment Convenþia cuprivire la Acþiunea împotriva Traficului deFiinþe Umane. Acest acord vine încomplementarea Tratatului Naþiunilor Unite,dar are o aplicabilitate mai largã în sensul cãnu se limiteazã doar la existenþa unui elementde crimã organizatã în cadrul unei operaþiunide trafic, ci considerã cã orice formã de traficde fiinþe umane este o violare a drepturilorumane ºi deci o infracþiune care aduce atingeredemnitãþii ºi integritãþii fiinþei umane. Caurmare, statele europene au convenit sã:• Combatã toate formele de trafic, intern sauinternaþional, indiferent dacã existã sau nuun element de crimã organizatã;• Extindã protecþia cãtre toate victimele,indiferent cã sunt bãrbaþi, femei sau copii;• Protejeze victimele oricãrei forme deexploatare (exploatare sexualã, muncãforþatã, sau prestarea unor servicii forþat,etc.);32

• Accepte cã victima este copil, atunci cândvârsta acesteia este incertã, dar existãmotive pentru a se considera cã este copil.Analizând standardele aoptate la nivel internaþionalse desprinde ideea cã, pentru a consideraadulþii ca fiind victime ale traficului de fiinþeumane, trebuie sã existe un element de forþare,coerciþie sau o amãgire care face ca migrarealor sã se transforme într-o operaþiune de trafic.Cu alte cuvinte, trebuie sã existe acel ceva carenu le permite sã îºi dea un „consimþãmânt” realfaþã de ceea ce li se întâmplã. Însã în ceea cepriveºte copiii, existã prevederi foarte speciale.Potrivit acordurilor internaþionale, în cazul încare victima este un copil, problema„consimþãmântului” nu are nici un fel derelevanþã. Nu este nevoie ca un copil sã fieforþat, ameninþat sau amãgit pentru a migra.Este suficient ca un copil sã fie exploatat înorice mod pentru ca acesta sã fie considerat ovictimã a traficului de fiinþe umane.Alte instrumente cu aplicabilitateîn cazul copiilorÎn afara tratatelor internaþionale care auprevederi specifice de combatere a traficului defiinþe umane, copiii mai beneficiazã ºi de alteprevederi stipulate în cadrul altor instrumenteinternaþionale. Cel mai important dintreacestea este Convenþia Naþiunilor Unite cuprivire la Drepturile Copiilor (CDC). În cadrulacestei Convenþii, toate þãrile lumii (cuexcepþia Statelor Unite ºi a Somaliei) auconvenit sã protejeze copiii împotriva oricãrorforme de exploatare sexualã sau abuz sexual ºisã previnã rãpirea, vânzarea sau traficareacopiilor în orice scop. Prin Protocolul opþionalCDC se stabilesc cerinþele minime pentru calegislaþiile naþionale sã protejeze copiii de a fivânduþi, implicaþi în prostituþie sau pornografie.Þãrile care au ratificat deja CDC sunt acumpreocupate ca legislaþiile lor naþionale sã seconformeze cerinþelor stipulate în acestProtocol, astfel încât, copiii aflaþi în jurisdicþialor sã poatã fi protejaþi adecvat împotrivatraficului ºi exploatãrii.Interesul superior al copiluluiStandardele internaþionale de legislaþie admitcã, în cazul copiilor victime, este nevoie demãsuri speciale de protecþie, având în vederecã ei se aflã încã într-o fazã de dezvoltare atâtfizicã, cât ºi emoþionalã. Însã copiii nu suntdoar „obiectul” acestor mãsuri speciale deprotecþie. Potrivit legislaþiei internaþionale cuprivire la drepturile omului, ºi în special celorstipulate în Convenþia cu privire la DrepturileCopiilor, copiii sunt recunoscuþi ca fiind persoanecare deþin anumite drepturi inalienabileºi care sunt numai ale lor. Existenþa unorposibile contradicþii între ceea ce li se ceretutorilor legali pentru a proteja copiii ºi ceea ceun copil are dreptul sã aleagã singur în bazadrepturilor sale, este rezolvatã de jurisprudenþaactualã prin sintagma „interesul superior” alcopilului. Ceea ce înseamnã cã, în orice deciziereferitoare la un copil va prima interesulsuperior al acestuia. Astfel, situaþia va fi privitãprin ochii ºi din perspectiva copilului, cãutându-sea se lua în considerare opiniile acestuia ºicu obiectivul de a se asigura respectareadreturilor copilului. Aºadar, orice decizie careîl priveºte direct pe copil trebuie sã se ghidezedupã ceea ce este, în mod obiectiv, mai binepentru el, þinând cont de vârsta ºi gradul dematuritate al copilului.33

3SesiuneaCE ESTE UN COPIL?CE CREDEM DESPRE COPII?ObiectivObiectivul acestei sesiuni este de a asigura oînþelegere clarã a conceptului de “copil” încontextul traficului de fiinþe umane. Obiectivulsecundar al acestei sesiuni este de a-i confruntape participanþi cu propriile atitudini negativefaþã de copiii vulnerabili.Instrucþiuni pentru FormatorFormatul de workshop sugereazã sã începeþi cuun exerciþiu de brainstorming pe definireanoþiunii de “copil”. Aveþi la dispoziþie o listã cuîntrebãrile pe care le puteþi utiliza pentru adetermina o discuþie despre semnificaþia legalãa termenului de “copil” cu referire la definiþiadin Convenþia Naþiunilor Unite cu privire laDrepturile Copilului. Este important sã-ideterminaþi pe participanþi sã realizeze cã întimp ce termenul de “copil“ poate sã aibã osemnificaþie în mediul social ºi familial, înacelaºi timp poate avea ºi o seminificaþie legalãcare se aplicã în practica profesionalã.Vreþi ca participanþii sã aprecieze cã oricepersoanã cu vârsta mai micã de 18 ani estecopil cu drepturi legale la protecþie în faþatraficului ºi exploatãrii.A doua parte a sesiunii se referã la atitudinilefaþã de copii. Mulþi profesioniºti au o atitudinenegativã faþã de copil, despre imaginea ºicomportamentul acestuia sau idealizeazãnoþiunea de copil victimã a traficului (mitulvictimei “ideale”). Vreþi ca participanþii sãconºtientizeze cã un copil a fost implicat întrafic sau exploatat este victimã ºi nu esterãspunzãtor pentru ceea ce s-a întâmplat.Fiºele de lucru din cadrul sesiunii conþinafirmaþii ale copiilor care vor ajuta ladezvãluirea atitudinilor participanþilor. Puteþiadãuga pe listã afirmaþiile proprii; s-ar putea sãexiste prejudecãþi specifice locale pe care a-þidori sã le dezvãluiþi ºi discutaþi.Capacitatea de a conduce grupul ºi sensibilitateasunt necesare pentru derularea acesteisesiuni. Reamintiþi-vã cã unii participanþi potproveni din familii cu probleme sociale saupoate au avut experienþe neplãcute ca ºi copii.Câþiva pot fi rezistenþi la ideea cã un copilpoate avea drepturi. Dacã aveþi de-a face cuatitudini negative, încercaþi sã conduceþidiscuþia spre cauzele problemei care fac viaþaunui copil dificilã. Discuþia în aceastã sesiunepoate porni ºi de la alte probleme sociale, cumar fi cãsãtoria copiilor, prostituþia, criminalitatea.Încercaþi sã atrageþi atenþia participanþilorcãtre datoria pe care o are statul de aproteja copiii împotriva oricãrei forme deexploatare, inclusiv exploatarea sexualã.Format workshopuluia. Activitate de brainstorming pe noþiunea de“copil”. Participanþii sunt solicitaþi sã deapropria definiþie. Scrieþi definiþiile pe ohârtie de flipchart. Referiþi-vã la fiºa delucru 2 ºi la definiþia traficului de copii.b. Participanþilor li se cere sã rãspundã laurmãtoarele întrebãri:- Prin ce este un copil diferit de un adult?- Când devine un copil adult?- Dacã un copil de 13 ani are relaþiisexuale, mai este el copil?- Dacã un copil de 15 ani a abandonatºcoala ºi munceºte, mai este el copil?- Dacã un copil de 16 ani comite oinfracþiune gravã ºi intrã laînchisoare, mai este el copil?- Dacã o fatã de 16 ani se cãsãtoreºte,mai este ea un copil?- Dacã o fatã de 15 ani dã naºtere unuicopil, mai este ea copil?- Dacã un bãiat de 16 ani se înroleazã înpoliþie sau armatã, mai este el copil?c. Oferiþi participanþilor fiºa de lucru 3. Daþilela dispoziþie câteva minute pentru a citiafirmaþiile din fiºã. Când au terminat,fiecare întrebare este supusã la vot încadrul grupului.d. Sub îndrumarea formatorului, participanþiipetrec apoi câteva minute discutând despreopþiunile exprimate de fiecare, identificândatitudinile negative faþã de copiii victimeale traficului sau faþã de cei aflaþi în situaþiide risc.Resurse/Materiale necesare:Copii ale fiºei de lucru 3,materiale cu definiþia„copilului” din CDC ºi definiþia„traficului de copii” dinmaterialul de curs 2, foi deflipchart, markereTimpanticipat:1 orã34

Fiºã de lucru 3ATITUDINI FAÞà DE COPIIIdei despre copii1. Copiii ar trebui sã creascã sub îngrijirea familiei lor.2. Copiii nu ar trebui sã fie o povarã pentru familiile lor ºi artrebui sã se descurce singuri cât mai devreme posibil.3. Copiii nu mint niciodatã în ceea ce priveºte abuzul.4. Copiii au obiceiul sã mintã tot timpul.5. Copiii trebuie sã facã întotdeauna ceea ce le spun pãrinþii.6. Copiii care fug de acasã trebuie imediat trimiºi înapoi.7 Copiii care fug de acasã nu au simþul responsabilitãþii.8. Copiii care se hotãrãsc sã-ºi pãrãseascã casa, meritã sãpãþeascã ce pãþesc.9. Copiii care trãiesc în stradã îºi doresc sã ducã o astfel deviaþã. Îi face sã se simtã independenþi.10. Copiii care consumã droguri sunt singurii vinovaþipentru asta.11. Copiii sunt gata sã aibã activitate sexualã încã de la ovârstã fragedã.12.Atâta timp cât tânãrul îºi dã consimþãmântul pentru aface sex, nu mai conteazã ce face cu propriul trup.13.Copiilor le place sã experimenteze sexul ºi drogurile; nule produc nici un rãu.14. Copiii care cerºesc sunt enervanþi. Poliþia ar trebui sã-i iadin stradã.15. Copiii care îºi vând trupurile sunt ei înºiºi vinovaþipentru faptul cã sunt abuzaþi.16. Copiii implicaþi în prostituþie ar trebui închiºi.17. ...18. ....19. ...Sunt deacordNu suntde acordNici unanici alta

4SesiuneaCOPIII ÎN RISC DE A DEVENIVICTIME ALE TRAFICULUI ªICONSECINÞE ALE TRAFICULUIObiectivObiectivul acestei sesiuni este de a oferi participanþilorposibilitatea sã identifice copiii care suntvulnerabili la trafic sau care au fost victime aletraficului prin descrierea profilului a acestorcopii. Sesiunea are drept obiectiv ºi înþelegereaconsecinþelor traficului asupra copiilor.Instrucþiuni pentru FormatorMaterialul de curs 4 conþine indicatori dintr-oþarã de origine ºi o þarã de destinaþie care pot fifolosiþi ca ºi suport în identificarea potenþialilorcopii victime ale traficului. Materialulde curs 4 conþine ºi un profil al copilului aflatîn risc de a deveni victimã a traficului. În final,existã o descriere a efectelor traficului ºiexploatãrii asupra copiilor, în special pentrucei care au fost victime ale traficului în scopulexploatãrii sexuale.Fiºele de lucru din aceastã sesiune cuprind unnumãr de studii de caz, dar poate doriþi sãutilizaþi alte studii de caz din presa scrisã.Participanþii pot avea la rândul lor cazuri carereflectã Indicatorii sau Profilul de Risc dincadrul fiºelor de lucru.În prima parte a sesiunii, participanþii suntsolicitaþi sã listeze acele caracteristici care le-arpermite sã identifice acei copii care au fostvictime ale traficului sau sunt în risc.În a doua parte a sesiunii, vor analizaconsecinþele traficului. Se intenþioneazã cafacând legãtura între exerciþii ºi materialeleinformative, realitatea vieþii acestor copii sãdevinã mai clarã.Formatul workshopuluia. Oferiþi participanþilor materialul de curs 4pentru a-l citi. Alternativ, prezentaþi materialulde curs în PowerPoint.b. Oferiþi participanþilor fiºa de lucru 4.Împãrþiþi participanþii în grupuri mai miciºi rugaþi sã conecteze indicatorii ºi profilulde risc din materialul de curs 4 la cauzeledin fiºa de lucru 4 ºi sã rãspundã lachestionar. Purtaþi o discuþie generalãdespre rezultatele grupurilor de lucru.c. Alternativ, în cadrul grupului, pe o foaie deflipchart, listaþi factorii care determinãcopiii din cadrul studiilor de caz sã devinãvictime ale traficului.d. Alternativ: Împãrþiþi grupul în grupuri maimici. Oferiþi-le câte o foaie de flipchart ºiun studiu de caz din materialul de curs 4.Solicitaþi-le sã listeze lista cu factorii carecresc vulnerabilitatea la trafic a copiluluidin studiul de caz: sociali, economici ºipersonali. Fiecare grup va raporta grupuluireunit concluziile la care a ajuns.e. Împãrþiþi grupul în grupuri mai mici.Oferiþi-le câte o foaie de flipchart ºi unstudiu de caz din materialul de curs 4 ºisolicitaþi-le sã descrie viitorul copilului dinstudiul de caz pentru urmãtorii 10 ani.Fiecare grup va descrie situaþia copiluluiluând în considerare urmãtoarele aspecte:social, economic ºi personal. Fiecare grupva prezenta “istoria supravieþuirii” copilului.f. Alternativ: În grupul lãrgit, formatorul lecere participanþilor sã se gândeascã laexemple de copii pe care i-au întâlnit peparcursul muncii lor ºi sã spunã dacã,potrivit criteriilor prezentate în fiºa delucru, aceºti copii erau sau nu vulnerabili laexploatare. Un participant care se oferãvoluntar va prezenta un exemplu dinpractica sa ºi pe mãsurã ce prezintã,formatorul va lista indicatorii pe o foaie deflipchart.g. Alternativã: Împãrþiþi grupul în grupe maimici ºi oferiþi-le o foaie de flipchart. Rugaþiparticipanþii sã deseneze imaginea unuicopil victimã a traficului. Expuneþiimaginile ºi solicitaþi grupurile sã explicedesenele realizate.Resurse/materiale necesare:Copii ale materialului de curs 4,copii ale fiºelor de lucru 4,markere, rezumat al materialuluiprezentat ºi întrebãri, proiector,prezentarea PowerPoint,materiale vizuale, foi de hârtieTimpestimat:2 ore36

Fiºa de lucru 4AVictime ale traficului de copii?Cazul 1: PaulPaul are 12 ani. Trãieºte împreunã cu familiasa într-un sat de munte. Într-o zi, unchiul sãude la oraº vine în vizitã ºi se oferã sã îl ia pePaul cu el la oraº. El afirmã cã bãiatul poate sãlucreze pentru el la magazinul sãu de pieseauto. Pãrinþii lui Paul sunt de acord. Unchiulspune cã îi va plãti bãiatului niºte bani înfiecare sãptãmânã, iar Paul va putea sã trimitãceva din aceºti bani pãrinþilor. Unchiul are ºi eltrei copii, doi bãieþi ºi o fatã. Ei merg la ºcoalãaºa cã nu îl pot ajuta cu magazinul.Cazul 2: MariaMaria are 16 ani. Viseazã sã se cãsãtoreascã cuun strãin ºi sã plece de acasã ºi din oraºul eipentru cã tatãl este beþiv, iar mama este veºnicnemulþumitã. O prietenã îi spune despre unanunþ din ziar în care o agenþie matrimonialãse oferã sã trimitã agenþiilor matrimoniale dinstrãinãtate fotografii ale tinerelor fete. Mariamerge la sediul acestei agenþii. Acolo i se ceresã se dezbrace pentru a fi fotografiatã doar înlenjerie intimã. Mai sunt ºi alte fete acolo. Li separe ciudat ce li se cere, dar se conformeazã.Cazul 3 IuliaIulia are 15 ani. Nu îi place ºcoala. Dar nici sãstea acasã nu îi place pentru cã pãrinþii suntmereu aspri cu ea ºi o pun sã munceascã încasã ºi sã aibã grijã de fraþii mai mici. Într-unclub de noapte întâlneºte un tânãr care îi spunecã el lucreazã în strãinãtate ºi câºtigã ogrãmadã de bani. O invitã pe Iulia la cinã înoraº ºi, pentru urmãtoarele câteva zile, sepoartã foarte frumos cu ea. Apoi îi spune Iulieicã trebuie sã se întoarcã în þara în caremunceºte ºi îi cere sã vinã cu el. Îi mai spuneIuliei cã o iubeºte. Iulia nu le spune nimicpãrinþilor. Îl lasã pe tânãr sã îi facã rost dedocumente ºi urmeazã instrucþiunile lui de amerge într-un oraº de lângã graniþã unde îl vaaºtepta într-un apartament. În apartament seaflã o femeie care o urcã pe Iulia într-un taxi ºio trimite peste graniþã. ªoferul taxiului îi iaIuliei paºaportul ºi nu i-l mai dã înapoi. Oduce la un alt apartament, într-un oraº depeste graniþã. Nu e nici urmã de iubitul ei.Cazul 4: CristiCristi are 14 ani. A fugit de acasã pentru cãtatãl lui a pãrãsit familia, iar mama ºi-a fãcutun nou iubit care îl bãtea. Cristi cerºea pestrãzile unui mare oraº în momentul în care unbãrbat ºi o femeie au venit la el ºi s-au oferit sãîl ia cu ei în Italia pentru a-i gãsi de lucru. Elacceptã sã meargã cu ei pentru cã oricum simtecã în þara lui nu îl reþine nimic ºi nici nu vreasã se mai întoarcã acasã. Bãrbatul ºi femeia îifac rost de acte false care aratã cã are 18 ani.Este transportat cu autocarul într-un oraº dinItalia unde va face parte dintr-o bandã deinfractori care sparg maºini ºi alte proprietãþi.Atunci când protesteazã, este bãtut. I se spunesã urmeze instrucþiunile bandei, sau va fi ucis.Cazul 5: AndreeaAndreea are 17 ani ºi este foarte frumoasã. Sedescurcã bine la ºcoalã dar i se pare cã viaþa eieste plictisitoare. κi doreºte un mediu mai plinde aventurã. Într-o zi, rãspunde unui anunþdin ziarul local în care se oferã o slujbã camodel în Suedia. Cel care se ocupã de recrutareîi spune cã este posibil sã i se cearã sãînsoþeascã clienþii seara ºi cã, de asemenea,trebuie sã întreþinã relaþii sexuale cu clienþii,dar numai dacã doreºte acest lucru ºi dacã vreasã câºtige bani în plus. Andreea a avut dejarelaþii sexuale cu un bãiat de la ºcoalã aºa cã areimpresia cã va fi în stare sã ducã o viaþã în careva trebui sã se vândã pentru sex. Merge debunã voie în Suedia împreunã cu recrutorul ºicu alte douã fete. Acolo sunt cazate într-unapartament de unde nu li se dã voie sã iasã.Sunt forþate sã ofere servicii sexuale 12 ore pezi, în fiecare zi. Una dintre fete încearcã sãevadeze, dar un prieten al recrutorului oprinde ºi o bate atât de rãu încât nu mai poatemerge o sãptãmânã. Andreea se teme cã acelaºilucru i se poate întâmpla ºi ei.Cazul 6: SoniaSonia are 14 ani. De la 6 ani a crescut într-uncentru de plasament pentru cã mama ei ºi-aabandonat familia, iar tatãl nu se puteadescurca de unul singur. La porþile centruluide plasament întâlneºte un bãrbat care se oferãsã o ia cu el peste graniþã ºi sã-i dea de lucru labucãtãria unui hotel. Traverseazã graniþaprintr-un loc unde nu existã control defrontierã ºi o duce într-un oraº unde o vinde laun bordel. Proprietarul bordelului îi spuneSoniei cã a plãtit o mulþime de bani pentru ea,aºa cã trebuie sã-i câºtige înapoi înainte de a

putea pleca de acolo. Sonia protesteazã, dar elo violeazã. Când rãmâne însãrcinatã,proprietarul bordelului o forþeazã sã avortezeºi o anunþã cã trebuie sã îi dea înapoi ºi baniiplãtiþi pentru aceastã operaþie. Sonia aresentimentul cã nu va putea evada niciodatã,dar nu ºtie ce sã facã.Cazul 7: NataliaNatalia este o fatã de 8 ani. Locuieºte într-uncentru de plasament. Este o fetiþã foartedrãguþã ºi ascultãtoare. O femeie care trãieºteîn vecinãtate o întâlneºte pe Natalia pe stradãîn fiecare zi ºi vorbeºte cu ea. Într-o zi, femeiaîºi dã seama cã Natalia a dispãrut. Merge lacentrul de plasament ºi întreabã de fetiþãdeoarece este îngrijoratã. Directorul centruluide plasament este rezervat în a oferi rãspunsul.El îi spune femeii cã Natalia a plecat sãlocuiascã cu mama ei. Dar femeia ºtie cã acestlucru nu este adevãrat pentru cã mamaNataliei murise într-un accident de maºinã. Pede altã parte, centrul de plasament estecontrolat de stat, aºa cã femeia crede cã nimicnu poate fi în neregulã. Regretã doar cã nu o vamai vedea pe Natalia.Caz 8: Caz din propria experienþã ……………Caz 9: Caz din propria experienþã ……………38

Fiºa de lucru 4BCHESTIONARPuteþi spune dacã fiecare dintre aceºti copii- Riscã sã fie traficaþi? Sau au fost traficaþi?- Nu riscã ºi nici nu au fost traficaþiListaþi argumentele pentru rãspunsul ales de dvs., folosind indicatorii din materialul de curs 4CAZ TRAFICAT? ARGUMENTE1. Paul Riscã / a fost traficat?Nu riscã / nu a fost traficat2. Maria Riscã / a fost traficat?Nu riscã / nu a fost traficat3. Iulia Riscã / a fost traficat?Nu riscã / nu a fost traficat4. Cristi Riscã / a fost traficat?Nu riscã / nu a fost traficat5. Andreea Riscã / a fost traficat?Nu riscã / nu a fost traficat6. Sonia Riscã / a fost traficat?Nu riscã / nu a fost traficat7. Natalia Riscã / a fost traficat?Nu riscã / nu a fost traficat39

MATERIAL DE CURS SESIUNEA 4COPIII ÎN RISC DE A DEVENIVICTIME ALE TRAFICULUICONSECINÞELE TRAFICULUIIndicatori pentru recunoaºtereacopilului victimã a traficuluiCopiii traficaþi pot fi identificaþi, fie în þara încare au fost traficaþi, fie dupã ce se întorc înþara de orgine. Atât în þãrile de origine, cât ºi încele de destinaþie au fost creaþi indicatori caresã ajute asistenþii sociali ºi responsabilii cuaplicarea legii sã recunoascã copiii victime aletraficului.Indicatori dintr-o þarã de destinaþie:În cadrul Biroului Procurorului General dinOlanda au fost dezvoltaþi indicatori deidentificare a unei victime a traficului, încontextul în care, în Olanda, prostituþia estelegalizatã pentru persoanele care au peste 18ani. În cazul în care o persoanã tânãrã, fie deorigine olandezã, fie de origine strãinã, subvârsta de 18 ani, este implicatã în prostituþie,atunci apare suspiciunea cã aceastã persoanãpoate fi victima unei operaþiuni de trafic.Indicatorii pentru astfel de cazuri de suspiciunesunt:1. altã persoanã decât tânãrul/tânãra în cauzã,a fãcut aranjamentele de cãlãtorie ºi celepentru vizã;2. tânãrul/tânãra nu se aflã în posesia propriilordocumente de identitate ºi de cãlãtorie;3. sunt folosite documente false, iar acesteaau fost furnizate de cãtre o altã persoanã;4. trecerea ilegalã a frontierei poate semnalaexistenþa unei operaþiuni de trafic;5. tânãrul/tânãra se teme sã nu fie expulzat/ã;6. tânãrul/tânãra nu are acces la servicii deîngrijire medicalã;7. tânãrului/tinerei i se impune câºtigareaunei sume minime de bani în fiecare zi;8. tânãrul/tânãra are de plãtit o datorie enormã,probabil pentru costurile implicate decãlãtorie, înainte de a-ºi putea recâºtigacontrolul asupra propriilor câºtiguribãneºti;9. mare parte din aceste câºtiguri merg cãtre oaltã persoanã;10. tânãrul/tânãra primeºte o sumã mai micãde bani decât ar primi o persoanã deorigine olandezã pentru aceleaºi servicii;11. un anumit procent din câºtigurile tânãrului/tinereieste plãtit de exploatator uneialte persoane;12. tânãrul/tânãra are o libertate de miºcarelimitatã;13. rudele din þara de origine sunt ºantajate sauameninþate;14. familia tânãrului/tinerei se aflã în circumstanþeeconomice sãrace în þara de origineºi depinde de câºtigurile acestuia/acesteia;15. tânãrul/tânãra trebuie sã lucreze foartemulte ore ºi în condiþii proaste;16. tânãrul/tânãra a fost abuzat/ã sau lucreazãsub ameninþarea cu violenþa;17. locaþia unde munceºte tânãrul/tânãravariazã;18. persoana care deþine controlul asupra tânãrului/tinereia aplicat pentru vizã în numelemultor altor persoane sau acþioneazã cagirant pentru cei care aplicã pentru vizã;19. persoana care gireazã pentru vizã a maiacþionat ºi în alte cazuri de persoane carenu s-au mai întors în þara de originie laexpirarea perioadei de vizã;20. tânãrul/tânãra rãmâne peste noapte la loculde muncã;21. existã o legãturã între tânãr/tânãrã ºi persoanecare au un cazier juridic relevant;22. tânãrul/tânãra nu are un loc al sãu unde sãlocuiascã;23. tânãrul/tânãra nu cunoaºte adresa de lalocul de muncã;24. tânãrul/tânãra nu vorbeºte nici una dinlimbile vorbite în Olanda ºi provine dintroþarã recunoscutã pentru traficul de fiinþeumane;25. tânãrul/tânãra prezintã indicii specificesub-culturale care aratã dependenþa de unprotector;26. o combinaþie între o þarã de origine care nueste membrã a UE, cãsãtorie ºi la scurttimp dupã aceea, angajarea în prostituþie.Indicatori dintr-o þarã de origine:În Moldova, prin intermediul unor iniþiativede pregãtire a specialiºtilor desfãºurate subegida Pactului de Stabilitate, au fost dezvoltaþiindicatorii generali pentru identificarea victimelortraficului. Aceºti indicatori nu au oaplicabilitate particularã la copii, dar includ:1. persoane care apeleazã la organizaþiile careoferã servicii specifice de asistenþã socialã;40

2. persoane care se întorc acasã, dupã ce aufost descoperite într-o þarã strãinã întimpul unor razii ale poliþiei prin bordelurisau alte localuri folosite pentru prostituþie,inclusiv baruri, hoteluri, apartamente ºicase particulare;3. persoane care au fost deportate dintr-o altãþarã din pricina nerespectãrii condiþiilor devizã;4. persoane care se plâng de rele tratamente laforþele de poliþie dintr-o altã þarã.Cei care fac identificarea copiilor victime aletraficului sau în risc de a deveni victime aletraficului nu sunt întotdeauna specialiºtiresponsabili cu aplicarea legii. Profesorii,asistenþii sociali stradali, asistenþii sociali,pãrinþii sau chiar clienþii pot avea un rolimportant în planul de “evadare” a copiluluisau în protejarea acestuia.Indicatori pentru copiii aflaþi în risc dea deveni victime ale traficuluiUrmãtorii indicatori, în orice combinaþie,determinã creºterea vulnerabilitãþii copiilor latraficul de fiinþe umane.1. Factori familiali:- nivel scãzut de educaþie în familie;- abuz sexual în cadrul familiei;- lipsa unui sprijin din partea familiei înceea ce priveºte sistemul educaþional –abandonuri ºcolare;- istorie de abuz de substanþe/adicþii/alcoolism în cadrul familiei;- istoria unui abuz în cadrul familiei;- lipsa comunicãrii între pãrinþi ºi copii;- familii monoparentale sau familii în cares-a produs divorþul;- absenþa grijii pãrinteºti – copii orfani saucopii instituþionalizaþi.2. Factori sociali ºi economici:- acces limitat sau lipsa accesului la sistemulde educaþie;- lipsa oportunitãþilor de angajare/nivelcrescut de ºomaj/nesiguranþa locului demuncã/munca necalificatã este prostplãtitã;- nivel ridicat de migrare ciclicã (muncãsezonierã);- poveºti locale de succes obþinut caurmare a migraþiei;- lipsa de informaþii privind oportunitateade migrare;- lipsa informaþiilor cu privire la drepturileangajaþilor;- lipsa informaþiilor despre þãrile strãine(mirajul occidentului);- lipsa unui mediu prietenos pentru copiiºi lipsa de oportunitãþi pentru copii ºiadolescenþi;- lipsa oportunitãþilor pentru fete ºi copiiaparþinând grupurilor minoritare;- lipsa unui sistem eficient de protecþie acopilului;- impactul mediei asupra relaþiilor sexualedeteminând o atitudine negativã ºidistorsionatã;- copiii sunt percepuþi ca ºi marfã în cadrulcomunitãþii lor;- fetele sunt percepute ca ºi proprietate acomunitãþii lor;- norme culturale în cadrul anumitorcomunitãþi în care se aºteaptã ca minoriisã creascã mai devreme (cãsnicii timpurii,munca copilului etc.);- sãrãcie ºi sãrãcie extremã.Copii în circumstanþe dificile cum sunt:a. copii care consumã droguri sau alcool;b. copii cu statut de refugiaþi din cauzarãzboaielor;c. copii care aparþin unor grupuri minoritare;d. copii care sunt dezavantajaþi de normeleculturale (de ex, cãsãtorie timpurie);e. copii implicaþi în infracþiuni de furt ºicerºetorie;f. copii care se vând deja pe ei înºiºi pentrusex în cadrul propriilor comunitãþi;g. copii care sunt deja implicaþi în trafic;Consecinþele traficuluiCopiii ºi tinerii care au fost victime aletraficului de fiinþe umane au suferit abuzurifizice ºi/sau sexuale, cel mai adesea de o naturãextremã, cum ar fi violul ºi totura. Ei trec prinaceste suferinþe la o vârstã fragedã când artrebui în mod normal sã fie niºte tineriîncrezãtori, sãnãtoºi ºi plini de viaþã.Consecinþele sunt devastatoare ºi îi vor afectaîn toate aspectele vieþii lor.Pe parcursul copilãriei, dezvoltarea are loc înplan fizic, social ºi psihologic. Când trauma seproduce în aceastã perioadã de dezvoltare,consecinþele sunt devastatoare ºi afecteazãtoate aspectele vieþii. Copiii îºi pot pierdeindependenþa ºi capacitatea de a avea o viaþã deadult corespunzãtoare. Pot suferi efectenegative pe termen lung atât asupra stãrii de41

sãnãtate, cât ºi a speranþei de viaþã. Pot fistigmatizaþi atât în familie, cât ºi în comunitateºi pot fi implicaþi în activitãþi criminale.Sunt cazuri în care copiii (foste victime aletraficului) pot fi implicaþi în recrutarea altorcopii pentru exploatare sau îºi pot dezvoltapropriul sistem de exploatare a copiilor, astfelperpetuând ciclul abuzurilor.Deseori copiii experimenteazã un sistemcomplex de simptome, legat de experienþatraumaticã. Pentru unii copii, efectele suntvizibile; alþii în schimb îºi suprimãsentimentele ºi simptomele ºi poate dura pânãcând acestea îºi fac simþitã prezenþa; lucru ce seîntâmplã mai ales în cazul simptomelorpsihologice. Sunt copii care îºi reprimã sau uitãexperienþa traumaticã, dar memoria acesteiapoate reveni mai târziu.Toþi copiii care au fost victime ale exploatãriisexuale vor suferi de pe urma consecinþelor fiziceºi psihice. Atunci când copiii au fost victime alesclaviei ºi nu au avut o formã de control asuprapropriei vieþi pe durata exploatãrii, vor sufericonsecinþe similare torturii. De obicei, cu câtexploatarea dureazã mai mult, cu atâtproblemele de sãnãtate sunt mai grave. Suntcopii care vor suferi pe termen lung consecinþeale exploatãrii, mai ales în cazurile în carecontacteazã HIV.Consecinþe asupra sãnãtãþii fizice• Victimele contacteazã diverse boli, inclusivboli venerice ºi SIDA;• Victimele pot suferi o paletã largã de simptomecum ar fi: dureri de cap, ameþeli, dureride inimã ºi probleme respiratorii, dureristomacale ºi abdominale, boli de piele;• Fetele rãmân însãrcinate;• Fetele pot suferi complicaþii în urmasarcinii ºi sunt forþate sã facã avorturi;• Victimele suferã frecvent mutilãri fizice,inclusiv bãtãi, înfometare;• Victimele suferã în urma rãnilor, zgârieturisau rãni ale organelor sexuale.Consecinþe asupra sãnãtãþii mentale ºiemoþionale▪ Depresie;▪ Sentimente de pierdere a speranþei;▪ Sentimente de vinovãþie ºi ruºine;▪ Gânduri suicidale;▪ Epuizare ºi probleme de somn (lipsasomnului sau insomnii);▪ Flashback-uri, coºmaruri, atacuri depanicã, iritabilitate ºi ale simptome destress;▪ Disociere sau retragere emoþionalã;▪ Imposibilitatea de a se concentra/abilitatelimitatã de a se organiza ºi structura;▪ Lipsa încrederii în sine;▪ Imagine de sine scãzutã, sentimente de urãfaþã de sine;▪ Anxietate;▪ Pierderea noþiunii de timp;▪ Sentimente confuze despre dragoste ºi sex;▪ Cãderi nervoase, câteodatã cu efectepermanente;▪ Furie.Consecinþe asupra comportamentului• Victimele îºi pierd încrederea în adulþi;• Victimele capãtã un comportament antisocial;• Victimele au dificultãþi în a relaþiona cuceilalþi, inclusiv cu familia sau cu colegii demuncã;• Victimele devin deseori dependente dedrog ºi alcool;• Suprimarea furiei poate determina o exagerarea acesteia împotriva altora ºi împotrivasa (automutilare);• Victimele pot deveni agresive ºi nervoasefaþã de cei din jurul lor;• Victimele pot dezvolta relaþii dedependenþã faþã de abuzatorii lor;• Victimelor le este teamã cã nu vor mai ficapabile sã ducã o viaþã normalã;• Victimelor le este teamã cã membrii dinfamilia ºi comunitatea lor vor afla ce li s-aîntâmplat ºi de aceea le este fricã sã seîntoarcã acasã;• Victimele dezvoltã tulburãri ale instinctuluialimentar (nu se hrãnesc sau devinbulimice);• Victimele devin hiperactive;• Victimele au un comportament sexualprovocator/poartã îmbrãcãminteprovocatoare;• Victimele încep sã fure;• Le place sã aibã bani ºi sã-i cheltuiascã;• Victimele încep sã aibã un comportamentabuziv, mint ºi înºalã;• Victimele fug din mediul protectiv;• Victimele se simt lipsite de putere sau simtnevoia de a controla situaþia aºa cum vorele;42

În timp ce unii copii sunt rezilienþi, cu ocapacitate mare de a se reface în urmaabuzului, dacã primesc grija ºi suportul de careau nevoie, în schimb pentru alþi copii, stresulextrem ºi trauma exploatãrii sexuale sau a altorforme de abuz poate determina un efectnedorit pe termen lung denumit Sindromul deStress Posttraumatic (SSPT). SSPT poate fidificil de diagnosticat ºi tratat ºi se caracterizeazãprin urmãtoarele simptome:• retrãirea evenimentului traumatic prin vise,coºmaruri, flashbackuri sau gânduriintruzive;• evitarea reamintirii evenimentelor;• simptome persistente de excitare mare cumar fi tulburãrile de somn, comportamentagresiv ºi concentrare scãzutã a atenþiei;SSPT afecteazã memoria în moduri diferite.Copiii care suferã de SSPT ar putea sã aibãdificultãþi în a reproduce ce s-a întâmplat.Lipsa de cooperare, ostilitatea, abilitatea de a-þireaminti evenimente în detaliu sunt posibil sãaibã loc ca ºi rezultat al traumei.Copiii retraficaþiChiar dacã au fost scoºi din situaþia de trafic,copiii pot redeveni victime. Ca ºi rezultat alstimei de sine scãzute, copiii victime aletraficului sunt vulnerabili la situaþii exploatative.O parte a victimelor, chiar dacã nu mai suntsub influenþa traficanþilor, continuã sã practiceprostituþia. Acest lucru se întâmplã dinmultiple cauze. Sentimente de pierdere asperanþei le pot da impresia cã practicareaprostituþiei este singurul mod în care potsupravieþui.Victimele traficului de fiinþe umane pot continuapracticarea prostituþiei ºi datoritã lipsei suportuluisocial ºi psihologic necesar procesului dereintegrare. Din practicarea prostituþiei secâºtigã bani rapid ºi facil ºi de aceea poate fidificil sã se identifice un loc de muncã bineplãtit, aceasta ºi datoritã lipsei de educaþie.În acelaºi timp, practicarea prostituþiei poate sãdea victimei impresia cã are un control asuprapropriei vieþi (a munci pentru tine înseamnãcã poþi decide ce sã faci cu banii câºtigaþi).Victimele pot continua practicarea prostituþieideoarece fie s-au obiºnuit sã aibã contactesexuale, fie pentru cã se percep într-o poziþiede putere faþã de clienþi, lucru ce le ajutã sã-ºirecapete stima de sine.43

Atitudini tipice printre copiii care au fost victime ale traficului în scopul exploatãrii sexuale:FeteBãieþiFricã Graviditate Fricã Sã nu devinã/sã nu fiehomosexualiSentimente DepersonalizareAlþi oameni le percep ca fiind decondamnateLipsa demnitãþiiSentimente A avea o relaþie cu un pedofileste mai bine decât cu unhomosexualProstituþia este acceptabilãdacã eºti sãracPrezentDorinþeConsiderã prostituþia ca fiind “doar omeserie”Au nevoie/vor baniiNu le place singurãtateaAu fantezii despre “dragosteaadevãratã” ºi relaþii de lungã duratã(“care sã le salveze”)Prezent Considerã prostituþia ca fiind“doar o meserie”Au nevoie/vor baniiNu le place singurãtateaLe place/se bucurã de muncãDorinþe Vor sã scape de aceastãsituaþie/au fantezii desprerelaþiiModalitãþi tipice de a face faþã situaþiei de exploatare:• Abuz de substanþe• Materialism (achiziþionare de alimente, îmbrãcãminte etc)• Raþionalizarea situaþiei (“noi suntem profesioniºti”)• Stoicism (pretind cã exploatarea sexualã nu i-a afectat)44

Sesiunea 5CONTEXTUL LEGISLATIV:CE LEGI EXISTêI CUM FUNCÞIONEAZÃ?OBIECTIVEAceastã sesiune are scopul de a familiarizaparticipanþii cu legile care se aplicã în Româniaºi ce legi sunt relevante în combatereatraficului de copii ºi a exploatãrii sexuale acopiilor. De vreme ce sistemul legal de protecþiea copilului s-ar putea sã nu funcþionezecorespunzãtor, participanþii sunt încurajaþi încadrul acestei sesiuni sã aplice pozitiv legileexistente ºi sã identifice lacunele existente.INSTRUCÞIUNI PENTRU FORMATORCompletaþi o fiºã cu informaþiile relevantedespre legislaþia naþionalã. Dacã este posibil,trimiteþi fiºa participanþilor înainte deînceperea programului de formare ºi solicitaþiparticipanþii sã îl parcurgã. Probabil cã acesteinformaþii sunt cunoscute participanþilor, dareste indicat sã-i sprijiniþi în a-ºi reîmprospãtamemoria.Pe durata programului de formare, ar trebui sãle reamintiþi participanþilor care suntinstrumentele internaþionale care au fostratificate de România, cu accent pe articolelerelevante pentru traficul de copii ºi traficul defiinþe umane. Dacã acest lucru este posibil,faceþi copii ale articolelor relevante din CDC ºialte instrumente, cu referinþe corespunzãtoare,astfel încât participanþii sã realizezeconexiunea între legislaþia naþionalã ºiinstrumentele internaþionale disponibile.Dupã ce informaþia referitoare la legislaþie afost transmisã, participanþii în cadrulgrupurilor de lucru pot discuta informaþiilelegislative puse la dispoziþie. Participanþii artrebui sã fie capabili sã rãspundã la întrebãriledin fiºa de lucru 5. Aveþi la dispoziþie ºi fiºa delucru fãrã rãspunsuri, participanþii avândsarcina de a o completa. Alocaþi suficient timppentru ca participanþii sã completeze rãspunsulla aceste întrebãri.O discuþie pe tema legislaþiei naþionale, ar fimult mai eficientã ca ºi întindere în timp, darparticipanþii vor învãþa mai mult dacã discutãpe tema legislaþiei. Va trebui sã decideþi cemetodã este mai eficientã ºi în funcþie deperioada de timp pe care o aveþi la dispoziþie.E indicat sã aveþi la dispoziþie rãspunsurilecorecte la întrebãrile din fiºa de lucru pentru ale oferi participanþilor mai târziu. Este indicatsã aveþi o discuþie generalã în jurul a câtorvaproblematici legate de traficul de fiinþe umanecare vor ajuta participanþii sã se gândeascã cumlegile ºi procedurile legale pot fi puse înpracticã.Ar trebui sã aveþi pregãtite ºi alte sugestiipentru a determina participanþii sã segândeascã ºi la alte aspecte cuprinse înlegislaþie. Aveþi grijã sã vã concentraþi pe legileºi procedurile aplicabile în experienþaprofesionalã a participanþilor.Provocaþi-i sã se gândeascã la responsabilitatealor faþã de copii din punctul de vedere alaplicabilitãþii legii naþionale ºi standardelorinternaþionale.O altã sugestie ar fi sã concentraþi discuþia peun caz real din presã, punând accent pe legilece au fost aplicate, standardele internaþionalerelevante ºi pe ce putea fi fãcut diferit etc.FORMATUL WORKSHOPULUIa. Oferiþi participanþilor materialul de curs 5 cuinformaþii despre legislaþia naþionalã ºi daþi ladispoziþie câteva minute pentru a le citi.Alternativ, oferiþi materialul de curs 5înainte de începerea sesiunii.b. Împãrþiþi participanþii în grupuri de 4 - 6persoane pentru a discuta ºi a completa fiºade lucru 5 ºi pentru a cãdea de acordasupra rãspunsurilor.c. Alternativ: Solicitaþi participanþii sã ofererãspunsuri la întrebãrile din fiºa de lucru 5.Enumeraþi întrebãrile ºi verificaþi cinecunoaºte rãspunsul.45

d. Oferiþi fiºa de lucru 5 cu rãspunsurile corecteinserate. Oferiþi feed-back grupului.Discutaþi diferenþele de opinie.e. Grupele se reunesc ºi, folosind informaþiileadunate pe Fiºele lor de lucru, vor discutaurmãtoarele întrebãri:- Legile pe care le avem în prezent suntadecvate pentru a proteja copiiiîmpotriva folosirii lor în prostituþie,pornografia ºi împotriva traficului?- Procedurile pe care le avem suntadecvate pentru a proteja copiii potrivitcadrului legislativ?- Avem mãsuri speciale de protecþie acopiilor victime ale traficului?- Care sunt lacunele majore ale legislaþieiºi ale procedurilor actuale?- Sunt legile ºi procedurile aferentecorect implementate de cãtre organeleresponsabile cu aplicarea legii? Dacãnu, care sunt obstacolele care împiedicãimplementarea legislaþiei existente?- Avem noi, ca ºi profesioniºti în domeniulprotecþiei copilului, mijloacelenecesare prin care sã putem îmbunãtãþisituaþia în munca noastrã de zi cu zi?Concluziile rezultate în urma acesteidiscuþii trebuie scrise pe flipchart.f. Alternativ: Utilizaþi un studiu de caz realdespre copii victime ale traficului ºirãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:▪ Ce legi au fost aplicate?▪ Ce standarde internaþionale suntrelevante?▪ Sunt lacune în legislaþie care au fostevidenþiate în timpul instrumentãriicazului? Care sunt acestea?Resurse/materiale necesare: Copiiale materialului de curs 5, copii alefiºei de lucru 5, copii ale fiºei delucru 5 cu rãspunsurile corecteinserate, extrase din legiinternaþionale, studiu de caz,markere, foi de hârtieTimpestimat:2 ore46

FIªA DE LUCRU 5CONTEXTUL LEGALMaterialul de curs 5 conþine informaþii despre legislaþia care se aplicã în România în strânsã legãturãcu vârsta majoratului, implicarea copiilor în prostituþie, în pornografie, traficul de copii, migraþia,exploatarea copilului ºi mecanisme de protecþie a copilului. Utilizaþi materialul de curs ca bazã delucru, completaþi rãspunsurile la întrebãrile de mai jos.PROBLEMÃCopil:(orice fiinþã umanã cu vârsta sub 18 ani, esteconsideratã copil, cu excepþia cazurilor în carelegea prevede împlinirea majoratului maidevreme. Sursa: CDC).RÃSPUNSÎn þara noastrã, cine este considerat a fi un copil?Cui îi revine responsabilitatea de a avea grijã deun copil? (numiþi persoanele care au drepturilegale asupra copiilor)La ce vârstã se poate cãsãtori o persoanã tânãrã?La ce vârstã poate consimþi o tânãrã persoanã laîntreþinerea unor relaþii sexuale cu o altãpersoanã?La ce vârstã se poate angaja în muncã plãtitã otânãrã persoanã?Prostituþia infantilã:(Folosirea unui copil în activitãþi sexuale înschimbul unei sume de bani sau din oricare alteconsiderente. Sursa: Protocolul Opþional al CDC)În þara noastrã este prostituþia legalizatã?Dacã nu este legalizatã, care sunt pedepselepentru prostituþie?Care sunt pedepsele pentru proxenetism?În cazul în care prostituþia este legalizatã, existãrestricþii cu privire la unde se pot vinde astfel deservicii sexuale?Dacã tinerii sub 18 ani se prostitueazã, pot fi eiurmãriþi penal pentru comiterea acesteiinfracþiuni?Cine altcineva mai poate fi urmãrit penal atuncicând un copil se prostitueazã/este folosit înprostituþie? (client, pãrinte, proxenet?)47

PROBLEMÃPornografia infantilã:(Orice reprezentare a unui copil angajat înactivitãþi sexuale explicite, reale sau simulate sauorice reprezentare a pãrþilor sexuale ale unui copilîn special în scopuri sexuale. Sursa: ProtocolulOpþional al CDC)RÃSPUNSExistã în legislaþia noastrã o definiþie a pornografieiinfantile?În þara noastrã este ilegalã producerea de pornografieinfantilã?Este distribuþia de pornografie infantilã ilegalã?Posesia de pornografie infantilã este ilegalã?Descãrcarea de pornografie infantilã de peinternet este ilegalã?Care sunt pedepsele pentru- Producþia de pornografie infantilã?- Distribuþia de pornografie infantilã?- Posesia de pornografie infantilã?Traficul de copii:- recrutarea, transportarea, transferarea, adãpostireasau primirea unui copil cu scopul de fiexploatat se va considera „trafic de fiinþe umane”(Sursa: Convenþia Consiliului Europei cu privirela Acþiunea împotriva Traficului de Fiinþe Umane).În þara noastrã traficul de copii constituie oinfracþiune?Face legislaþia noastrã vreo diferenþã între traficulde adulþi ºi cel de copii? Dacã da, care suntdiferenþele?Care sunt pedepsele pentru trafic de copii?Dacã un copil este traficat dintr-o parte a þãriiîntr-o alta, constituie acest lucru o infracþiune înþara noastrã?Migraþia copiilor:La ce vârstã poate un copil sã pãrãseascã þaraneînsoþit?Sub aceastã limitã de vârstã, care sunt regulile carereglementeazã ieºirea unui copil din þara noastrã?Ce fel de documente trebuie sã prezinte copiii laieºirea din þarã?48

PROBLEMÃPot copiii sã intre în þara noastrã neînsoþiþi?RÃSPUNSCe documentaþie trebuie sã prezinte copiii laintrarea în þara noastrã?În cazul în care un adult însoþeºte copilul careintrã în þarã, este el obligat sã facã dovadalegãturii pe care o are cu copilul respectiv? Cedocumente sunt necesare?Mecanisme de protecþia copilului:Avem în þara noastrã un mecanism special derecunoaºtere a drepturilor umane ale copiilor?(Ex. Avocatul Poporului pentru copii)Dacã da, atunci care este acest mecanism?Ce poate face acest mecanism pentru copiiivulnerabili?Exploatarea copiilor:Ce prevede legislaþia noastrã cu privire la abuzulsexual de copii?Ce pedeapsa va primi o persoanã care abuzeazãsexual de un copil?Face legea vreo diferenþã între persoana careabuzeazã sexual de un copil pentru profit ºi ceacare abuzeazã sexual de un copil pentru propriasatisfacþie sexualã?Ce categorii de vârstã sunt menþionate?Proceduri ºi protecþia copilului:Existã mãsuri de protecþia martorilor copii încadrul procedurilor penale pe care le avem?Dacã da, care sunt acestea?Existã mãsuri de protecþie pentru copiii care aufost traficaþi?Dacã da, care sunt acestea?49

MATERIAL DE CURS 5LEGISLAÞIA RELEVANTÃÎN COMBATEREA TRAFICULUI DECOPII ÎN SCOPUL EXPLOATÃRIISEXUALEReglementareConvenþia ONU cu privire la drepturilecopilului ratificatã prin Legea 18/1990- Legea 272/2004 privind promovarea ºiprotecþia drepturilor copilului;- Legea 678/2001 privind prevenirea ºicombaterea traficului de persoane;- Legea nr. 248/2005 privind regimul libereicirculaþii a cetãþenilor români în strãinãtate;- Ordonanþa 105/2001 privind frontiera destat a României;- Ordonanþa de Urgenþã 194/2002 privindregimul juridic al strãinilor;- Hotãrârea 1504/2004 privind aprobareaPlanului Naþional de Acþiune pentruprevenirea ºi combaterea abuzului sexualasupra copilului ºi a exploatãrii sexuale aacestora în scopuri comerciale (2004-2007);- Hotãrâre nr. 1443/2004 privind metodologiade repatriere a copiilor românineînsoþiþi ºi asigurarea mãsurilor deprotecþie specialã în favoarea acestora;- Hotãrâre nr. 1295/2004 privind aprobareaPlanului naþional de acþiune pentru prevenireaºi combaterea traficului de copii.Definiþia legalã a copilului. Limite de vârstã.Principalul document care garanteazãdrepturile copilului este Convenþia ONU cuprivire la Drepturile Copilului. România aratificat aceastã Convenþie prin Legea18/1990 ºi s-a angajat sã elaboreze ºi celelalteinstrumente legislative pentru punerea înaplicare a drepturilor copilului.Definiþia copilului, prevãzutã în art. 1 dinConvenþia ONU cu privire la DrepturileCopilului se regãseºte într-o formulare identicãîn art. 4. litera a din Legea 272/2004 cu privirela protecþia ºi promovarea drepturilor copilului,care prevede cã ”prin copil se înþelegepersoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani ºinu are capacitate deplinã de exerciþiu”.Capacitatea deplinã de exerciþiu. Vârsta majoratuluiprevãzutã de legislaþia României este 18ani, atât pentru fete, cât ºi pentru bãieþi, odatãcu împlinirea cãreia este recunoscutã persoaneifizice capacitatea deplinã de exerciþiu.Capacitatea restrânsã de exerciþiu. Decretulnr. 31/1954 conferã copilului care a împlinit 14ani o capacitate juridicã de exerciþiu restrânsã,constând în încheierea de cãtre acesta a unoracte juridice “cu încuviinþarea prealabilã apãrinþilor sau a tutorelui” (art. 9). Copilul de14 ani poate adresa o plângere cãtre autoritãþireferitoare la violarea domiciliului, deschidereacorespondenþei, percheziþie, interceptareaconvorbirilor telefonice, arestare. Pentru copiiicare nu au împlinit aceastã vârstã, plângerea vafi introdusã de cãtre pãrinþi sau tutori. Copilulare dreptul sã depunã singur plângeri referitoarela încãlcarea drepturilor sale fundamentale.Angajarea în muncã Art. 49 alin.4 din ConstituþiaRomâniei stipuleazã cã, sub vârsta de 15ani, copiii nu pot fi încadraþi în muncã.Începând cu vârsta de 15 ani ºi pânã la 16 ani,legea recunoaºte copilului o capacitate de muncãparþialã cu consecinþa capacitãþii restrânse de ase angaja în muncã, respectiv cu acordulpãrinþilor sau al tutorelui, ºi numai pentruactivitãþi potrivite cu dezvoltarea fizicã, cuaptitudinile ºi cu cunoºtinþele proprii. Avizulmedicului este o condiþie necesarã ºi prealabilã.Copilul care a împlinit vârsta de 16 ani poateîncheia un contract de muncã fãrãîncuviinþarea pãrinþilor sau a tutorelui. În acestcaz, copilul îºi va exercita singur drepturile ºiobligaþiile reieºite din contractul de muncã ºiva putea dispune de sumele de bani pe care leadobândit prin munca sa.Legislaþia în vigoare conþine dispoziþii princare se urmãreºte protecþia specialã a copiilorîn raporturile de muncã (numãr de ore,concediu de odihnã etc.), precum ºi mãsurilecare se pot lua în cazul încãlcãrii acestorprevederi (inclusiv de naturã penalã).Vârsta maritalã Codul Familiei prevede urmatoarelevârste la care se poate încheia cãsãtoria:bãrbatul ºi femeia se pot cãsãtori numai dacãau împlinit vârsta de 18 ani.Încuviinþarea actului sexual. Prevederile legislaþieiîn vigoare stipuleazã expres faptul cã sepedepseºte actul sexual cu persoane ce nu au50

împlinit vârsta de 15 ani. Se pedepseºte actulsexual, de orice naturã, cu o persoanã de sexdiferit sau de acelaºi sex, care nu a împlinitvârsta de 18 ani ºi a fost determinat deoferirea sau darea de bani ori alte foloase decãtre faptuitor, direct sau indirect (art.198din Codul Penal modificat de Ordonanþa nr.143/2002,). Este interzisã producerea demateriale pornografice cu persoane care nuau împlinit 18 ani.Rãspunderea penalã. Copilul care nu aîmplinit vârsta de 14 ani nu rãspunde penal.Copilul care are vârsta cuprinsã între 14 ºi 16ani rãspunde penal numai dacã se dovedeºtecã a sãvârºit fapta cu discernãmânt (art. 99Cod Penal), în timp ce copilul care a împlinitdeja vârsta de 16 ani rãspunde penal. Faþã decopilul care rãspunde penal se poate lua omãsurã educativã (mustrarea, libertateasupravegheatã de cãtre pãrinþi sau tutore,internarea într-un centru de reeducare sauinternarea într-un institut medical-educativ)ori i se poate aplica o pedeapsã (închisoare,ale cãrei limite se reduc la jumãtate, sauamendã penalã).Traficul de minori1. Definirea noþiunii de trafic de persoane –Legea 678/2001Reglementãrile conþinute în Legea nr.678/2001 definesc în mod exhaustiv noþiunilede trafic de persoane, trafic de minori ºi deexploatare a persoanei.Astfel, în art. 12 se precizeazã: constituieinfracþiunea de trafic de persoane recrutareatransportarea, transferarea, cazarea sauprimirea unei persoane, prin ameninþare,violenþã sau prin alte forme de constrângere,prin rãpire, fraudã ori înºelãciune, abuz deautoritate sau profitând de imposibilitateaacelei persoane de a se apãra sau de a-ºiexprima voinþa, ori prin oferirea, darea,acceptarea sau primirea de bani ori de altefoloase pentru obþinerea consimþãmântuluipersoanei care are autoritate asupra alteipersoane, în scopul exploatãrii aceleipersoane. Pedeapsa este închisoare de la 3 la12 ani ºi interzicerea unor drepturi. Însituaþiile în care traficarea s-a sãvârºit de douãsau mai multe persoane împreunã, ori s-acauzat victimei o vãtãmare corporalã gravã,pedeapsa cu închisoarea va fi de la 5 la 15 ani.Dacã fapta a avut ca urmare moartea sausinuciderea victimei, pedeapsa va fiînchisoarea de la 15 la 25 de ani.În art. 14 din Legea nr. 678/2001 se stipuleazão cauzã de agravare a rãspunderii pentrusãvârºirea infracþiunii de trafic de persoane însensul cã atunci când fapta a fost sãvârºitã de opersoanã ce face parte dintr-un grup organizatsau care a produs pentru sine ori pentru altul,beneficii materiale importante, pedeapsaaplicatã va putea fi sporitã cu 3 ani.Infracþiunea de trafic de minori este definitãîn art 13 din Legea 678/2001 “recrutarea,transportarea, transferarea, gãzduirea sauprimirea unui minor, în scopul exploatãriiacestuia, constituie ºi se pedepseºte cuînchisoare de la 5 ani la 15 ani ºi interzicereaunor drepturi”.Exploatarea persoanei este definitã ca fiind:- executarea unei munci sau îndeplinirea deservicii, în mod forþat, cu încãlcareanormelor legale privind condiþiile demuncã, salarizare, sãnãtate ºi securitate;- þinerea în stare de sclavie sau alteprocedee asemãnãtoare de lipsire delibertate ori de aservire;- obligarea la practicarea prostituþiei, lareprezentãri pornografice în vedereaproducerii ºi difuzãrii de materialepornografice sau alte forme de exploataresexualã;- prelevarea de organe;- efectuarea unor alte asemenea activitãþiprin care se încalcã drepturi ºi libertãþifundamentale ale omului.2. Diferenþele de conþinut juridic al infracþiunilorde prostituþie, proxenetism ºi trafic de persoanePânã la apariþia normelor speciale în materiede trafic de persoane conþinute de Legea nr.678/2001 activitãþile infracþionale aflate înlegãturã cu exploatarea ºi traficareapersoanelor erau în mod lacunar incriminateîn Codul penal, însã sfera acestor acþiuni iliciteera mult restrânsã, fiind sancþionate numai- lipsirea ilegalã de libertate (art. 189),- sclavia (art. 190),- supunerea la muncã forþatã sauobligatorie (art. 191),- proxenetismul (art. 329).În acest context legislativ, pe de o parte,rãmâneau nesancþionate o serie de activitãþiilegale desfãºurate cu scopul de a favorizatraficarea persoanelor, iar, pe de altã parte, nuse asigura o protecþie juridicã eficientã împotriva51

tuturor formelor de acþiune prin care suntsusceptibile a se realiza comerþul ºi exploatareafiinþelor umane.Din analiza comparativã între infracþiuneade trafic de persoane, respectiv de minori ºicelelalte infracþiuni conþinute în Codul Penalrezultã cã raportul dintre acestea este celdintre general ºi particular. Deosebirileesenþiale constau în aceea cã, pe de o parte, înconþinutul legal al infracþiunii de trafic suntenumerate toate activitãþile ilegale susceptibilea contribui la realizarea traficãrii persoanei ºisunt avute în vedere toate formele de exploatare,în timp ce în conþinutul infracþiunilorcuprinse în codul penal sunt cuprinse numaianumite activitãþi infracþionale (de ex.îndemnul ori înlesnirea practicãrii prostituþiei,ori recrutarea unei persoane în scopulde a practica prostituþia, la infracþiunea deproxenetism, ori supunerea unei persoane laprestarea unei munci în contra voinþei sale, încazul infracþiunii de supunere la muncãforþatã sau obligatorie etc) ºi sunt avute învedere forme distincte de exploatare a fiinþeiumane (din punct de vedere sexual, din punctde vedere al muncii etc.)3. ProstituþiaÎn România prostituþia constituie infracþiune.Astfel, art. 328 din Codul Penalprevede „Fapta persoanei care îºi procurãmijloacele de existenþã sau principalelemijloace de existenþã, practicând în acest scopraporturi sexuale cu diferite persoane, sepedepseºte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani”.Art.20 din Legea nr.678/2001 prevede o cauzãde impunitate, respectiv, persoana care a fostsupusã traficului, dar a sãvârºit infracþiunea deprostituþie prevãzutã de art.328 C.pen., nu sepedepseºte pentru aceastã infracþiune dacãmai înainte de a se fi început urmãrireapenalã pentru infracþiunea de traficîncunoºtinþeazã autoritãþile competentedespre aceasta sau dacã, dupã ce a începuturmãrirea penalã ori dupã ce fãptuitorii aufost descoperiþi, înlesneºte arestarea acestora.Aceasta este o prevedere foarte importantã,deoarece astfel se faciliteazã urmãrirea ºipedepsirea fãptuitorilor, persoana vãtãmatãavând, de cele mai multe ori, un rol însemnatîn desfãºurarea urmãririi penale asupraacestora ºi, în final, în condamnarea acestora.Infracþiunea de proxenetism este reglementatãde art. 329 Cod Penal „Îndemnul ori înlesnireapracticãrii prostituþiei sau tragerea de foloasede pe urma practicãrii prostituþiei de cãtre opersoanã se pedepseºte cu închisoarea de la 2 la7 ani ºi interzicerea unor drepturi. Recrutareaunei persoane pentru prostituþie ori traficul depersoane în acest scop, precum ºiconstrângerea la prostituþie se pedepsesc cuînchisoarea de la 3 la 10 ani ºi interzicerea unordrepturi. Dacã fapta prevãzutã în alin. 1 sau 2este sãvârºitã faþã de un minor sau prezintã unalt caracter grav, pedeapsa este închisoarea dela 5 la 18 ani ºi interzicerea unor drepturi”.4. Pornografia infantilãÎn orice formã, pornografia infantilã este unabuz la adresa drepturilor copilului.Definiþia Grupului de Specialiºti de la Interpol,„pornografia infantilã reprezintã consecinþaexploatãrii sexuale sau abuzului sexual sãvârºiteasupra unui copil. Poate fi definitã ca totalitateametodelor de descriere ºi promovare a abuzuluisexual asupra copilului, incluzând materialetipãrite, audio/video, care au ca subiect actulsexual sau organele genitale ale copilului.”Legea 196/2003 privind prevenirea ºi combatereapornografiei defineºte pornografia cafiind actele cu caracter obscen, precum ºimaterialele care reproduc sau difuzeazãasemenea acte.Conform Noului Cod Penal al României, art.237, care va intra in vigoare anul viitor, pornografiainfantilã prin intermediul sistemelorinformatice reprezintã „producerea în vederearãspândirii, oferirea sau punerea ladispoziþie, rãspândirea sau transmiterea,procurarea pentru sine sau pentru altul demateriale pornografice cu minori prin sistemeinformatice, ori deþinerea, fãrã drept, demateriale pornografice cu minori într-unsistem informatic sau un mijloc de stocare adatelor informatice” ºi se pedepseºte cuînchisoare de la 3 la 12 ani.Actualmente, infracþiunea de pornografieinfantilã este reglementatã de Legea 678/2001privind prevenirea ºi combaterea traficuluide persoane art. 18. “Fapta de a expune, avinde sau de a rãspândi, a închiria, a distribui,a confecþiona ori de a produce în alt mod, atransmite, a oferi sau a pune la dispoziþie ori dea deþine în vederea rãspândirii de obiecte,filme, fotografii, diapozitive, embleme sau altesuporturi vizuale, care reprezintã poziþii oriacte sexuale cu caracter pornografic, ceprezintã sau implicã minori care nu auîmplinit vârsta de 18 ani, constituie infracþiuneade pornografie infantilã ºi se pedepseºtecu închisoare de la 3 la 10”.52

5. MigraþiaCetãþenii români minori pot cãlãtori înstrãinãtate numai însoþiþi, cu acordul pãrinþilorori al reprezentanþilor legali, în condiþiileprezentei legi. Prin reprezentant legal seînþelege persoana desemnatã, potrivit legii, sãexercite drepturile ºi sã îndeplineascãobligaþiile pãrinteºti faþã de minor.Emiterea paºaportului pentru minor sau, dupãcaz, includerea acestuia în paºaportul unuiadintre pãrinþi, în situaþia în care existãneînþelegeri între aceºtia cu privire laexprimarea acordului, se efectueazã numaidupã soluþionarea neînþelegerilor de cãtreinstanþa de judecatã, în condiþiile legii.Pentru minorii care nu au împlinit vârsta de 14ani, paºapoartele se pot elibera cu o valabilitatesolicitatã de pãrinþi sau, dupã caz, dereprezentanþii legali.În situaþiile prevãzute la art. 18 alin. (4),valabilitatea menþiunii privind înscriereaminorilor în paºaportul pãrintelui înceteazã dedrept odatã cu cea a paºaportului.Paºapoartele simple ale minorilor care nu auîmplinit vârsta de 14 ani se pãstreazã de cãtrepãrinþii acestora, reprezentanþii legali sau,dupã caz, de cãtre însoþitori, atunci cândminorii se deplaseazã în strãinãtate împreunãcu alte persoane.Organele poliþiei de frontierã permit ieºireadin þarã a cetãþenilor români minori numaidacã sunt însoþiþi de o persoanã fizicã majorã,în urmãtoarele cazuri:a) minorului care este înscris în documentelede cãlãtorie ale ambilor pãrinþi sau, dupã caz,este titular al unui document de cãlãtorieindividual ºi cãlãtoreºte în strãinãtate însoþit deaceºtia i se permite ieºirea în aceleaºi condiþii ºiîmpreunã cu aceºtia;b) minorului care este înscris în paºaportulunui pãrinte ºi cãlãtoreºte în strãinãtateîmpreunã cu acesta sau, dupã caz, este titular alunui paºaport individual ºi cãlãtoreºteîmpreunã cu unul dintre pãrinþi i se permiteieºirea în aceleaºi condiþii ºi împreunã cuacesta numai dacã pãrintele însoþitor prezintão declaraþie a celuilalt pãrinte, din care sãrezulte acordul acestuia cu privire la efectuareacãlãtoriei respective în statul sau în statele dedestinaþie, precum ºi cu privire la perioadaacesteia sau, dupã caz, face dovada decesuluiceluilalt pãrinte;c) minorului care este înscris în paºaportulunui pãrinte ºi cãlãtoreºte în strãinãtateîmpreunã cu acesta sau, dupã caz, este titular alunui paºaport individual ºi cãlãtoreºteîmpreunã cu unul dintre pãrinþi i se permiteieºirea în aceleaºi condiþii ºi împreunã cuacesta, fãrã a mai fi necesarã declaraþia celuilaltpãrinte, numai dacã pãrintele însoþitor facedovada faptului cã minorul i-a fost încredinþatprin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivãºi irevocabilã;d) minorului care este titular al unui paºaportindividual ºi cãlãtoreºte însoþit de o altãpersoanã fizicã majorã i se permite ieºirea înaceleaºi condiþii ºi împreunã cu aceasta numaidacã persoana însoþitoare prezintã o declaraþiea ambilor pãrinþi sau, dupã caz, a pãrinteluicãruia minorul i-a fost încredinþat prinhotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã ºiirevocabilã, a pãrintelui supravieþuitor ori areprezentantului sãu legal, care sã cuprindãacordul acestora cu privire la efectuareacãlãtoriei respective de cãtre minor, la statulsau statele de destinaþie, la perioada în careurmeazã sã se desfãºoare cãlãtoria, precum ºidatele de identitate ale însoþitorului respectiv.e) în cazul în care însoþitorul argumenteazãnecesitatea cãlãtoriei în strãinãtate prin faptulcã minorul urmeazã sã beneficieze de untratament medical care nu este posibil peteritoriul României ºi fãrã de care viaþa sausãnãtatea îi este pusã în mod grav în pericol, cucondiþia sã prezinte documente doveditoare înacest sens, emise sau avizate de autoritãþilemedicale române, din care sã rezulte perioadaºi statul sau statele în care urmeazã sã se acordetratamentul medical respectiv, chiar dacã nuexistã acordul ambilor pãrinþi, al celuilaltpãrinte, al pãrintelui supravieþuitor sau alreprezentantului legal;f) în cazul în care însoþitorul argumenteazãnecesitatea cãlãtoriei în strãinãtate prin faptulcã minorul se deplaseazã pentru studii sauconcursuri oficiale, cu condiþia sã prezintedocumente doveditoare în acest sens, din caresã rezulte perioada ºi statul sau statele în carese vor desfãºura aceste studii sau concursuri,precum ºi avizul Autoritãþii Naþionale pentruProtecþia Drepturilor Copilului, emis încondiþiile prevãzute în normele metodologice,chiar dacã nu existã acordul celuilalt pãrinte.În situaþia în care organele poliþiei defrontierã constatã cã nu sunt îndeplinitecondiþiile prevãzute de prezenta lege pentruca minorul sã iasã din România, vor întrerupecãlãtoria acestuia. Dacã minorul nu este însoþitde cel puþin unul dintre pãrinþi, vor proceda lainformarea imediatã a acestora, punându-le învedere sã îl preia de îndatã ce este posibil. Încazul în care nu este posibilã informarea53

pãrinþilor, organele poliþiei de frontierã voranunþa de îndatã Autoritatea Naþionalã pentruProtecþia Drepturilor Copilului, care va iniþiaprocedura aplicabilã minorilor neînsoþiþi,potrivit legii.Organele poliþiei de frontierã vor întrerupe, deasemenea, cãlãtoria minorului, chiar dacã suntîndeplinite condiþiile prevãzute de lege, înurmãtoarele situaþii:a) însoþitorul este cetãþean strãin ºi nu facedovada faptului cã are dreptul sã se reîntoarcãîn România, deºi în declaraþia pãrinþilor sau,dupã caz, a reprezentantului legal semenþioneazã cã minorul se va reîntoarceîmpreunã cu acelaºi însoþitor;b) însoþitorul a sãvârºit anterior una dintreinfracþiunile urmãtoare, cu excepþia cazului încare a fost reabilitat pentru aceastã infracþiune:1. omor, omor calificat, omor deosebit de grav;2. infracþiuni privitoare la viaþa sexualã;3. cerºetorie;4. lipsire de libertate în mod ilegal;5. sclavie;6. prostituþie;7. proxenetism;8. infracþiuni privind traficul de droguri sauprecursori;9. infracþiuni privind traficul de persoane ºiinfracþiuni în legãturã cu traficul de persoane;10. trafic de migranþi;11. trafic de þesuturi sau organe umane;12. infracþiuni de terorism;c) însoþitorul este cetãþean strãin ºi pãrãseºteteritoriul României ca urmare a unei decizii deîndepãrtare de pe teritoriul României, dispusãîn condiþiile legii, cu excepþia cazului în careeste pãrinte al minorului ºi existã acordulceluilalt pãrinte, dat în condiþiile prevãzute laart. 30;d) însoþitorului sau, dupã caz, minorului i-afost limitat, în condiþiile prezentei legi,exerciþiul dreptului la liberã circulaþie înstrãinãtate pentru statul de destinaþie oripentru un stat care urmeazã sã fie tranzitat, înperioada în care urmeazã sã cãlãtoreascãîmpreunã;e) însoþitorul nu este persoana cãreia i-a fostîncredinþatã de cãtre instanþã supraveghereaminorului, atunci când faþã de acesta s-adispus mãsura educativã a libertãþiisupravegheate, în condiþiile legii penale;f) minorul refuzã sã iasã din þarã, dacã aîmplinit vârsta de 14 ani.În vederea constatãrii de cãtre organele poliþieide frontierã a situaþiei de fapt, instanþa caredispune mãsura educativã a libertãþiisupravegheate este obligatã sã comuniceaceastã mãsurã Inspectoratului General alPoliþiei de Frontierã ºi Direcþiei Generale dePaºapoarte din cadrul MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor. Autoritateacompetentã sã elibereze minorului paºaportsimplu efectueazã în acest documentmenþiunile corespunzãtoare referitoare lapersoana cãreia i-a fost încredinþatãsupravegherea minorului.Pânã la preluarea minorului de cãtre pãrintesau, dupã caz, de cãtre o altã persoanã, încondiþiile legii, însoþitorul, care cãlãtoreºte înstrãinãtate împreunã cu acesta, areurmãtoarele obligaþii:a) sã acorde îngrijire ºi supraveghereminorului pe toatã durata deplasãrii;b) sã nu abandoneze minorul;c) sã nu încredinþeze minorul altei persoanedecât pãrintelui, reprezentantului legal sau, încazuri deosebite, autoritãþilor strãine competenteîn domeniul acordãrii de asistenþã ºiprotecþie pentru minori;d) sã respecte scopul, ruta ºi durata deplasãriie) în cazul dispariþiei minorului pe perioadadeplasãrii în strãinãtate, sã anunþe de îndatãautoritãþile competente de pe teritoriul statuluiunde s-a produs evenimentul, precum ºi ceamai apropiatã reprezentanþã diplomaticã sauoficiu consular al României, solicitândeliberarea unei adeverinþe în acest sens;f) sã informeze de îndatã ce este posibil ceamai apropiatã reprezentanþã diplomaticã sauoficiu consular al României, în cazul apariþieiunei situaþii obiective de naturã sã întrerupãcãlãtoria, sã schimbe ruta, sã depãºeascã duratacãlãtoriei indicate de pãrinþi sau dereprezentantul legal;g) în cazul în care nu este posibilãîncredinþarea minorului, sã anunþe imediat ceamai apropiatã reprezentanþã diplomaticã sauoficiu consular al României, în vedereareunificãrii familiale a minorului sau, dupãcaz, sã se reîntoarcã în România cu acesta.Misiunea diplomaticã sau oficiul consularsesizat are obligaþia de a informa imediat,direct sau prin intermediul Direcþiei generaleafaceri consulare din cadrul MinisteruluiAfacerilor Externe, atât Inspectoratul Generalal Poliþiei Române, cât ºi Direcþia Generalã dePaºapoarte din cadrul Ministerului Administraþieiºi Internelor, în vederea anunþãrii pãrinþilorori a reprezentantului legal al minoruluiîn legãturã cu evenimentul produs.54

Minorul care cãlãtoreºte în strãinãtate însoþitde cel puþin unul dintre pãrinþi sau dereprezentantul sãu legal nu poate fi încredinþatde cãtre acesta unei persoane de pe teritoriulaltui stat, atunci când faþã de minor s-a dispusmãsura educativã a libertãþii supravegheate, încondiþiile legii penale.Copiii neînsoþiþi de pãrinþi sau de un altreprezentant legal ori care nu se gãsesc subsupravegherea legalã a unor persoane audreptul de a li se asigura, în cel mai scurt timpposibil, reîntoarcerea alãturi de reprezentanþiilor legali.Pãrinþii sau, dupã caz, altã persoanãresponsabilã de supravegherea, creºterea ºiîngrijirea copilului sunt obligaþi sã anunþe lapoliþie dispariþia acestuia de la domiciliu, în celmult 24 de ore de la constatarea dispariþiei.Autoritatea Naþionalã pentru ProtecþiaDrepturilor Copilului va lua mãsurile necesarepentru întoarcerea copilului la pãrinþi sau laun alt reprezentant legal, imediat dupãidentificarea acestora. În cazul în carepersoanele identificate nu pot sau refuzã sãpreia copilul, la cererea Autoritãþii Naþionalepentru Protecþia Drepturilor Copilului,tribunalul de la domiciliul copilului sauTribunalul Bucureºti, în situaþia în care acestdomiciliu nu este cunoscut, va dispuneplasamentul copilului într-un serviciu deprotecþie specialã propus de AutoritateaNaþionalã pentru Protecþia DrepturilorCopilului.Copiii cetãþeni strãiniMisiunile diplomatice ºi consulare strãine auobligaþia de a sesiza Autoritatea Naþionalãpentru Protecþia Drepturilor Copilului ºiAutoritatea pentru Strãini despre toatesituaþiile în care au cunoºtinþã de copii cetãþenistraini aflaþi pe teritoriul României, care, dinorice motive, nu sunt însoþiþi de pãrinþi sau deun alt reprezentant legal ori nu se gãsesc subsupravegherea legalã a unor persoane. În cazulîn care autoritãþile române se autosesizeazã,acestea vor înºtiinþa de urgenþã misiuneastrãinã competentã cu privire la copiii încauzã.Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia DrepturilorCopilului, pânã la definitivarea demersurilorlegale ce cad în competenþa Autoritãþiipentru Strãini, va solicita TribunaluluiBucureºti stabilirea plasamentului copiluluiîntr-un serviciu de protecþie specialã propus deAutoritatea Naþionalã pentru ProtecþiaDrepturilor Copilului.Mãsura plasamentului dureazã pânã lareturnarea copilului în þara de reºedinþã apãrinþilor ori în þara în care au fost identificaþialþi membri ai familiei dispuºi sã ia copilul.În cazul nereturnãrii copilului, acestabeneficiazã de protecþia specialã.Mecanismul de protecþiea drepturilor copiluluiPãrinþii sunt primii responsabili pentrucreºterea, îngrijrea ºi dezvoltarea copilului.Responsabilitatea colectivitãþii locale estesubsidiarã, iar statul intervine complementar,fãrã a se putea substitui pãrinþilor.Principalele instituþii responsabile în protecþiadrepturilor copilului sunt Autoritatea Naþionalãpentru Protecþia Drepturilor Copilului,Comisiile pentru Protecþia Copilului ºiDirecþiile Generale de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului.55

Sesiunea6MÃSURI PENTRU PROTECÞIACOPILULUI: ASISTENÞAPENTRU COPIII VICTIMEALE TRAFICULUIObiectivScopul acestei sesiuni este de a identificamãsurile de protecþie existente pentru copiiivictime ale traficului ºi principiile care se aplicãpentru protejarea drepturilor copiilor care aufost scoºi dintr-o situaþie de trafic.Instrucþiuni pentru FormatorÎn aceastã sesiune vã adresaþi problematiciilegate de protecþia copilului victimã atraficului. Participanþii vor fi informaþi despremãsurile de protecþie existente pentru copiiiaflaþi în situaþii dificile. Asiguraþi-vã cã uniidintre participanþi deþin aceastã informaþie,astfel încât activitatea de brainstormingpropusã sã aibã un rezultat concret. Altfel, vatrebui sã realizaþi propria fiºa cu detaliirelevante.Fiºa 6 stabileºte principiile care trebuie aplicateîn protejarea copiilor care au fost victime aletraficului, cu o atenþie specialã pentru procesulde repatriere ºi nevoile copiilor exploataþisexual.Este sugeratã o activitate de brainstorming,activitate ce va porni de la nevoile copiilor.Aceste nevoi pot fi de: îngrijire, mâncare,odihnã, ataºament etc. apoi, prin intermediulîntrebãrilor, discuþia se va deplasa spre nevoilespeciale ale copiilor care au fost victime aleexploatãrii sexuale.Fiºa de lucru 6A conþine un joc de rol desprerepatriere. Îi va ajuta pe participanþi sã seconcentreze pe calitãþile necesare pentru astabili care este interesul superior al copiluluiatunci când vorbim de repatriere. În discuþiace urmeazã jocului de rol, participanþii vor ficapabili sã reflecte asupra propriilor experienþecând lucreazã cu copii victime ale traficului.Fiºa 6B prezintã un numãr de scenarii, urmatede întrebãri care le va permite participanþilorsã evalueze situaþiile în care copiii se pot afla înrisc de a fi victime ale traficului sau aleexploatãrii ºi ce ar trebui sã facã pentru a-iproteja.Formatul workshopuluia. Desfãºuraþi o activitate de brainstormingpe tematica legatã de mãsurile de protecþieîn cazul copiilor care au fost neglijaþi sauexploataþi sexual. Realizaþi un sumar almãsurilor de protecþie existente. Alternativprezentaþi opþiunile existente în cadrulfiºei.b. Parcurgeþi conþinutul fiºei 6 sau prezentaþiconþinutul cu ajutorul PowerPoint-ului.c. Activitate de brainstorming pentru câtevaminute în jurul întrebãrii: “Ce nevoi arecopilul?”. Listaþi rãspunsurile pe o foaie deflipchart. Ulterior, împãrþiþi grupul îngrupuri mai mici, oferiþi-le o foaie ºi solicitaþi-lerãspunsul la urmãtoarele întrebãri:▪ Care sunt nevoile speciale ale copiilorcare au fost victime ale traficului înscopul exploatãrii sexuale?▪ Ce probleme specifice puteþi întâmpinaîn procesul de protecþie a acestor copiicare au fost victime ale exploatãriisexuale?▪ Ce calitãþi sunt necesare personaluluide îngrijire care se ocupã de copii careau fost victime ale exploatãrii sexuale?▪ Ce calitãþi trebuie sã aibã personalul deîngrijire când se ocupã de copiirepatriaþi victime ale exploatãriisexuale?Se solicitã feed-back-ul de la grupurile maimici cãtre întreg grupul.d. Alegeþi 3 participanþi ºi oferiþi-le jocul derol din fiºa de lucru 6. Apoi solicitaþiparticipanþii sã comenteze jocul de rol pebaza urmãtoarelor întrebãri:▪ Întrebarea legatã de repatrierea cazuluidin fiºa de lucru 6 a fost rezolvatã înmod corespunzãtor de cãtre asistentulsocial? Ce aspecte pot fi îmbunãtãþite/eliminate?▪ Ce ar trebui sã facã asistentul socialpentru a verifica informaþia oferitã devictimã despre situaþia ei în cazul încare se întoarce acasã?56

▪ Ce servicii de specialitate poate recomandaasistentul social la întoarcereaacasã pentru fatã?e. Alternativã: Oferiþi participanþilor fiºa delucru 6B. Împãrþiþi grupul în grupuri maimici de 4-6 persoane ºi oferiþi 2 scenariiexistente în materialul de lucru. Grupuriletrebuie sã ofere rãspunsuri pentru întrebãrilede la sfârºitul scenariului. Solicitaþigrupurile sã prezinte rãspnsurile în cadrulunei sesiuni de feed-back cu tot grupul.f. Alternativã: studiaþi cazurile de la numerele3, 6 ºi 7 din fiºa de lucru 8B ºi discutaþiurmãtoarele aspecte:▪ Ce mãsuri de protecþie trebuie luateînainte ca victima din studiul de caz 3sã fie repatriatã în þara de origine?▪ Ce mãsuri de protecþie trebuie luateînainte ca fetele din studiile de caz 5 ºi 7sã fie repatriate. Aveþi în vedere cã aufost victime ale traficului în scopulexploatãrii sexuale?Notaþi concluziile pe flipchart.Fiºa de lucru 6AJOC DE ROL – REPATRIERE3 persoane: un asistent social, un copil – fatã ºi observator.Instrucþiuni pentru asistentul social: sunteþi asistent social într-o þarã de destinaþie ºi urmeazã sãinformaþi un copil cã urmeazã sã plece acasã. Autoritãþile din þara de origine au recomandatreintegrarea în familie. Urmeazã sã oferiþi copilului informaþii despre planul de cãlãtorie ºi despreceea ce urmeazã sã se întâmple când se întoarce acasã.Instrucþiuni pentru copil: nu doreºti sã te întorci acasã. ªtii cã urmeazã sã ai foarte multe probleme.Tatãl tãu este alcoolic. Nu îþi place ºcoala din satul tãu deoarece nu ai avut rezultate foarte bune laºcoalã înainte sã pleci spre þara de destinaþie. Þi-ai fãcut prieteni în adãpost. Vrei sã convingiasistentul social sã rãmâi în þara de destinaþie.Instrucþiuni pentru observator: veþi lua notiþe despre comportamentul copilului ºi al asistentuluisocial. Veþi verifica dacã asistentul social s-a comportat corespunzãtor faþã de copil. Veþi observaabilitãþile care au fost folosite de cãtre asistentul social pentru a facilita procesul de repatriere, dar ºiaspectele negative faþã de modul în care s-a comportat cu copilul. La sfârºitul jocului de rol, veþioferi feed-back asistentului social.57

Fiºa de lucru 6BSCENARII ªI OPÞIUNI1. Un copil al strãziiUn copil cerºeºte la ieºirea din staþia de metrou. Pare sã aibã în jur de 8 ani. Ne aflãm în timpulanului ºcolar aºa cã ar trebui sã fie la ºcoalã. Pare subnutrit. Aratã diferit de alþi copii ºi pare sãaparþinã unui grup etnic minoritar. ªtie doar câteva cuvinte în limba localã.Este el o victimã traficatã?Cine ar trebui sã se ocupe de el?Opþiuni de acþiune:Ce tip de asistenþã îi poate fi acordatã?Cine îi poate acorda aceastã asistenþã?De ce abilitãþi are nevoie persoana respectivã?DaNuPoateABCABCABCABCABC2. Fata care se prostitueazã pe stradãO fatã umblã noaptea pe stradã într-un loc cunoscut ca fiind frecventat de prostituate. Pare sã aibãnumai 14 ani. Când o maºinã opreºte lângã ea, fata îi vorbeºte ºoferului ºi este pe cale sã se urce înmaºinã cu el. Însã un poliþist sub acoperire o aresteazã ºi o duce la secþia de poliþie.Este ea o victimã traficatã?Cine ar trebui sã se ocupe de ea?Opþiuni de acþiune:Ce tip de asistenþã îi poate fi acordatã?Cine îi poate acorda aceastã asistenþã?De ce abilitãþi are nevoie persoana respectivã?DaNuPoateABCABCABCABCABC3. Apartamentul58

La secþia de poliþie s-a primit un denunþ anonim cum cã într-un apartament din cartier sunt oferiþicopii pentru sex. Poliþia decide sã efectueze o razie la apartamentul respectiv. Ajunºi acolo, gãsescdoi bãrbaþi de vârstã mijlocie, dezbrãcaþi, împreunã cu douã tinere. În apartament se mai aflã ofemeie mai în vârstã. Existã indicii care duc la concluzia cã într-adevãr aici este un bordel.Tinerele femei nu au documente de identitate ºi nu sunt din þara respectivã. Poliþia le întrebã pe fetece cautã în apartament, iar ele rãspund cã sunt în vizitã. Spun cã au 18 ani, dar par sã fie mult maimici. Se pare, de asemenea, cã le este foarte fricã de femeia mai în vârstã.Sunt ele victime traficate?Cine ar trebui sã se ocupe de ele?Opþiuni de acþiune:Ce tip de asistenþã le poate fi acordatã?Cine le poate acorda aceastã asistenþã?De ce abilitãþi are nevoie persoana respectivã?DaNuPoateABCABCABCABCABC4. Centrul de plasamentUn tatã se plânge serviciilor sociale cã bãieþelul lui a dispãrut de la centrul de îngrijire unde a datcopilul în plasament atunci când soþia l-a pãrãsit ºi a fost nevoit sã se mute într-o altã zonã a þãriipentru a gãsi de lucru. Un an mai târziu, s-a întors sã-ºi ia înapoi copilul, dar directorul casei decopii i-a spus cã cel mic a fost adoptat cu câteva luni înainte. Directorul spune cã era îndreptãþit sãdea copilul spre adopþie din moment ce tatãl îl abandonase. Tatãl nu crede ce-i spune directorul. Elnu a semnat nici un act pentru a permite adopþia. De fapt, vrea sã îºi recapete fiul pentru ca acesta sãmeargã sã lucreze cu el ca vânzãtor de legume, contribuind astfel la finanþele familiei.Este fiul o victimã traficatã?Cine ar trebui sã se ocupe de el?Opþiuni de acþiune:Ce tip de asistenþã îi poate fi acordatã?Cine îi poate acorda aceastã asistenþã?De ce abilitãþi are nevoie persoana respectivã?5. FrontieraDaNuPoateABCABCABCABCABC59

O maºinã opreºte la frontierã. Înãuntru se aflã un ºofer de sex masculin, iar alãturi de el stã o tânãrãfemeie. Poliþistul cere sã vadã documentele atât ale lor, cât ºi ale maºinii. ªoferul îi dã documentele.Din înfãþiºarea ei, poliþistul deduce cã tânãra nu este fiica ºoferului. Dar paºaportul ei aratã cã fataare 19 ani. Pare mai micã. Poliþistul o întreabã unde merge, iar ea îi spune cã merge la lucru pestegraniþã; spune cã a gãsit de lucru într-un bar de acolo. Pare încântatã de faptul cã va începe o viaþãnouã acolo.Este ea o victimã traficatã?Cine ar trebui sã se ocupe de ea?Opþiuni de acþiune:Ce tip de asistenþã îi poate fi acordatã?Cine îi poate acorda aceastã asistenþã?De ce abilitãþi are nevoie persoana respectivã?DaNuPoateABCABCABCABCABC6. Agenþia de voiajLa o cafea, o prietenã îi povesteºte unei asistente sociale cã unei mici agenþii de voiaj din oraºul lorpare sã-i meargã foarte bine. Patronul ºi-a cumpãrat o maºinã nouã ºi o casã la þarã. Este ciudat,pentru cã de ani de zile agenþia aducea profituri mici, doar cât patronul sã-ºi poatã duce existenþa.Chiar ºi atunci când a intrat în aceastã agenþie pentru a preda un colet, nu a putut sã vadã de undeveneau aceste afaceri înfloritoare. Nu erau clienþi, nu erau reclame cu destinaþii de voiaj, iarsecretara pãrea sã stea degeaba. Asistenta socialã devine curiosã ºi urmãreºte din ochi agenþia de câteori trece pe lângã ea, în drumul spre serviciu. În mai multe rânduri a observat intrând în agenþietinere fete de ºcoalã dupã terminarea orelor de curs.Cele care intrã în agenþie sunt victime traficate?Cine ar trebui sã se ocupe de ele?Opþiuni de acþiune:Ce tip de asistenþã le poate fi acordatã fetelor?Cine le poate acorda aceastã asistenþã?De ce abilitãþi are nevoie persoana respectivã?7. ªcoalaDaNuPoateABCABCABCABCABC60

Profesorul observã cã Maria nu mai vine la ºcoalã cu regularitate. Iar atunci când vine la ºcoalã, paresã fie foarte fericitã ºi este îmbrãcatã cu haine noi ºi frumoase. Maria le-a spus prietenelor sale cã nuîi mai pasã de ºcoalã pentru cã are un nou iubit care o sã o ia cu el în strãinãtate cât de curând. Râdeºi le spune prietenelor cã atunci când o sã se instaleze în noua ei casã, o sã le facã chemare ca sã vinãsã o viziteze. Spune cã va avea propriul apartament ºi o slujbã bunã, va face menajul într-o casã deoameni foarte bogaþi.Este ea o victimã traficatã?Cine ar trebui sã se ocupe de ea?Opþiuni de acþiune:Ce tip de asistenþã îi poate fi acordatã?Cine îi poate acorda aceastã asistenþã?De ce abilitãþi are nevoie persoana respectivã?DaNuPoateABCABCABCABCABC61

MATERIAL DE CURS 6PREVEDERI PENTRU ÎNGRIJIREAªI PROTECÞIA COPIILORPrincipii de bazã▪ Interesul superior al copilului este luat înconsiderare cu prioritate. Comportaþi-vãcu ei ca ºi cum v-aþi comporta cu propriulcopil ºi luaþi în considerare cã în faþadumneavoastrã se aflã un copil care arenevoie de o abordare specialã.▪ Fiþi prietenoºi ºi sensibili la chesiunilelegate de gen. Copiii diferã de adulþi, bãieþiidiferã de fete. Aplicaþi non-discriminarea.▪ Cooperaþi cu toate instituþiile responsabilecu prevenirea ºi combaterea traficului decopii.Ghid pentru personalul responsabilcu aplicarea legii▪ Prioritatea este siguranþa copilului. Aceastaînseamnã scoaterea copilului din prezenþapotenþialilor abuzatori ºi mutarea copiluluiîntr-un mediu confortabil ºi sigur. Colaborareacu ONG-uri sau cu ale instituþii ceoferã servicii copiilor este necesarã.▪ Evitaþi orice re-traumatizare sau revictimizarea copilului. Aceasta înseamnãsã evitaþi sã-l trataþi ca pe un criminal, sãevitaþi sã-l condamnaþi sau sã evitaþi sãfaceþi presiuni pentru a–l face sã ofereinformaþii. Sã nu trataþi copilul într-omodalitate degradantã sau umilitoare.▪ Adunaþi orice dovadã posibilã carecoroboreazã suspiciunea cã un copil estevictimã a traficului cu obiectivul de a evitaobþinerea dovezilor direct de la copil.▪ Evitaþi interviurile multiple cu copiii. Toatedovezile colectate ar trebui sã fieîndosariate pentru referinþe ulterioare.▪ Pot exista dovezi care decurg din examinareamedicalã a copilului. Dacã este cazul,un medic specializat poate aduna dovezile.Asiguraþi-vã cã, pe durata examinãrii,copilul are sprijin psihologic pentru a evitatraumatizarea.▪ Verificarea vârstei copilului este importantã.Totuºi, puteþi presupune cã opersoanã are sub vârsta de 18 ani. Oexaminare medicalã poate ajuta ladeterminarea vârstei persoanei. Altfel, uninvestigator ar trebui sã ia în considerareaparenþa fizicã a copilului, maturitateapsihicã ºi orice alte informaþii care l-arajuta în determinarea vârstei copilului.▪ Oferiþi un timp de reflecþie copiluluipentru a realiza ce s-a întâmplat. Poatedura câteva zile, sãptãmâni sau chiar luni.Între timp, nu plasaþi copilului într-ounitate de detenþie, ci asiguraþi cazarecorespunzãtoare. Cu sprijin din parteaprofesioniºtilor abilitaþi, realizaþi o evaluarea capacitãþii copilului de a oferi dovezi carevor conduce la condamnarea traficanþilor.Aceasta presupune atât o Evaluare aRiscurilor în cazul în care un copil estemartor, cât ºi o Evaluare Psihologicã pentrua verifica capacitatea copilului de a furnizainformaþii semnificative. Dacã în urmauneia din evaluãri se considerã cã un copilnu este un martor viabil, atunci procesul deobþinere a dovezilor de la copil ar trebuioprit.▪ Nu trebuie sã forþaþi/convingeþi copilul sãofere dovezi;▪ Copiii victime care sunt de acord sã oferedeclaraþii trebuie protejaþi pentru a li seasigura securitatea atât lor, cât ºimembrilor familiei;▪ Explicaþi copilului cã urmeazã un proces demonitorizare;▪ Asiguraþi-vã cã un manager de caz sau untutore este desemnat pentru a se asigura cãinteresul superior al copilului este luat înconsiderare.Prioritãþi pentru monitorizarea procesuluide protecþie a copilului victimã a traficului▪ Realizaþi o evaluare a nevoilor copilului;▪ Referiþi victima serviciilor sociale, corespunzãtorvârstei ºi stãrii actuale de sãnãtatea copilului;▪ Asiguraþi imediat protecþie, inclusiv securitatefizicã, alimente, cazare într-un spaþiusigur, acces la servicii medicale, suportpsihologic, asistenþã legalã, servicii sociale;▪ Asistenþa trebuie sã fie în conformitate cuidentitatea culturalã a copilului, gen ºivârstã;▪ Asistenþa trebuie sã fie corespunzãtoarepentru protecþia copilului în faþatraficanþilor, mediei ºi opiniei publice;▪ Asiguraþi accesul la educaþie imediat cecopilul este pregãtit pentru procesul dereintegrare;62

▪ Asiguraþi asistenþã corespunzãtoare pentrucopiii cu nevoi speciale (graviditate, stressetc);▪ Nu returnaþi un copil victimã a traficuluiîn þara de origine decât dacã, înainte dereturnare, un gardian sau tutore din þara deorigine ºi-a asumat responsabilitateaprotecþiei copilului.▪ Luaþi în considerare opinia copiluluireferitor la reunificarea familiei în caz dereturnare în þara de origine;▪ Reunificarea familiei trebuie realizatã prinintermediul serviciilor sociale autorizatesau a altor mecanisme de protecþie care sãasigure interesul superior al copilului;▪ Ministerele cu responsabilitãþi în domeniulprotecþiei copilului, în strânsã colaborarecu serviciile sociale ar trebui sã stabileascãdacã repatrierea copilului este sigurã ºi îninteresul superior al acestuia;▪ Copilul care este returnat în þara de originetrebuie însoþit de cãtre un tutore sauasistent social desemnat sã se ocupe de cazpânã când acesta este plasat în custodiaautoritãþilor responsabile, cum ar fiMinisterul de Interne sau OrganizaþiaInternaþionalã pentru Migraþie;▪ Dacã reunificarea familiei sau repatriereacopilului este nesigurã, trebuie luatemãsuri speciale de protecþie a copilului înþara de destinaþie;▪ Dacã reunificarea familiei sau repatriereaeste nesigurã, în þara de destinaþie trebuieluate mãsuri de protecþie pe termen lung;▪ Astfel de mãsuri de protecþie ar trebui sãfavorizeze aranjamente de tip familial saucomunitar decât de tip rezidenþial.Informaþia oferitã copilului trebuie sã fierealistã ºi sã nu conþinã promisiuni false;▪ Formarea pentru plecarea din þara dedestinaþie.Sesiunile de consiliere a copilului în þara dedestinaþie trebuie sã ofere acestuia posibilitateasã-ºi exprime speranþele, visele ºi fricile. Acesteinformaþii obþinute în timpul procesului deconsiliere sunt folositoare pentru specialiºtiidin þara de origine deoarece ei vor firesponsabili cu implementarea planului dereintegrare în în conformitate cu nevoileexprimate ale copilului ºi cu interesul superiorale acestuia.Anterior plecãrii din þara de destinaþie, trebuiesã se realizeze:• Documentaþia legalã (paºaport, vize);• Aranjamente de cãlãtorie;• Suport material (îmbrãcãminte, alimente,medicamente);• Însoþitor pentru cãlãtorie;• Instituþiile din þara de origine (poliþia defrontierã, organizaþii internaþionale, onguri,servicii sociale) trebuie sã fie informatedespre aceste aranjamente ºi despre nevoilespeciale ale copilului;• Recepþia.Autoritãþile locale trebuie sã primeascã copilulîn prezenþa unui reprezentant al poliþiei defrontierã. Primul contact cu copilul ar trebui sãaibã loc într-un mediu prietenos ºi în prezenþaspecialiºtilor care vor asista copilul victimã atraficului. Dupã primire, copilul trebuie însoþitla un centru de primire specializat pentruprotecþia copiilor victime ale traficului.▪ Procesul de reintegrareProcesul de reintegrare este un proces ce sedesfãºoarã pe termen lung. Problemele preexistenteale copilului sunt mult mai acute,dupã procesul de traficare, iar efectele la nivelpsihologic sunt dificil de remediat.Implementarea unui proces de reintegraretrebuie sã þinã cont de istoria de trafic, nivelulde dezvoltare al copilului, situaþia familialã,nevoile educative ºi vocaþionale ale copilului.Nevoile speciale ale copiilor care au fostvictime ale traficului în scopul exploatãriisexualeProbleme de sãnãtate:Copiii care au fost abuzaþi ºi exploataþi sexualeste cel mai probabil cã vor avea probleme desãnãtate – riscul contractãrii unor boli cutransmitere sexualã, rãni suferite în timpulabuzului sau ca urmare a faptului cã au fostabuzaþi, precum ºi alte probleme de sãnãtateasociate stilului de viaþã, cum ar fi problemelerespiratorii datorate fumatului etc.Probleme sociale ºi psihologice:▪ Comportament hipersexualizatÎn timpul abuzului, sexualitatea unui copil estemodelatã în moduri total nepotrivite. Caurmare, copiii pot deveni confuzi ºi pot cãpãtaconcepþii greºite cu privire la comportamentulsexual ºi moralitatea sexualã. Amintirileneplãcute se vor asocia în mintea copilului cuactivitatea sexualã. Dacã le-au fost oferiterecompense pentru comportamentul sexual,copiii vor învãþa sã aplice acest tip de63

comportament ca o strategie de a manipulaalte persoane pentru a obþine ceea ce vor.Din pricina confuziei cu privire la rolulcomportamentului sexual, copiii nu reuºesc decele mai multe ori sã identifice situaþiile cupotenþial de risc ºi astfel, uneori, intrã singuriîn situaþii periculoase.▪ StigmatizareaDirect sau indirect, copiii primesc un numãrde mesaje negative legate de experienþele trãitede ei. De obicei, aceste mesaje au un efectnedorit asupra ideilor pe care le au copiiidespre ei ºi asupra simþului valorii de sine, ceeace va duce, în mod tipic, la sentimente de autoînvinovãþire.Mai departe, acestea vor evoluaîntr-un comportament riscant ºi periculos –cum ar fi consumul de droguri ºi alcool – înparte din dorinþa de „evadare”, dar ºi datoritãfaptului cã tânãrul simte cã nu este importantºi cã nu are nici o valoare.▪ Dificultãþi de ataºareAbuzul sexual implicã aproape întotdeaunatrãdarea încrederii pe care o are copilul într-unadult. Oamenii îºi construiesc relaþiile pornindde la relaþii pe care le-au mai întâlnit în trecut.Aºadar, este tipic pentru copiii care au fostabuzaþi sexual sã aibã dificultãþi în a se maiîncrede în alþi adulþi.O parte din ideea pe care o avem despre noiînºine se formeazã pornind de la naturarelaþiilor pe care le avem cu ceilalþi. Aºadar, deexemplu, dacã un copil nu experimenteazã orelaþie de iubire cu un adult în care are încredere,acel copil ar putea treptat sã internalizezeacest fapt, interpretând cã „nu pot fi iubit”.Aceastã idee nu are implicaþii doar asupracomportamentului copilului, dar ºi asupracomportamentului pe care îl va avea ca adult.O consecinþã a abuzului sexual este faptul cãdorinþele sale, voinþa ºi motivaþia sa au fostdominate ºi conduse de dorinþa mai puternicãa unui adult. Sentimente de neputinþã audeterminat sentimente de vulnerabilitate ºi, caºi rezultat, copilul va cãuta situaþii în care sã sesimtã în control ºi puternic.Nevoile copiilor care au fost victime aleexploatãrii sexuale ar trebui evaluate de cãtreprofesioniºti care au mai instrumentat astfel decazuri.de abuz sexual, dar ºi sensibilitatea necesarãpentru a face copilul sã vorbeascã deschisdespre experienþa abuzului sexual. Specialistulva avea o înþelegere aprofundatã a diagnosticului,cât ºi a modalitãþilor de rezolvare a cazului.Serviciile necesare pentru reabilitarea/reintegrareacopiilor care au fost exploataþi sexualinclud:• SÃNÃTATE: Igienã personalã, nutriþie,educaþie sexualã, postcurã etc.• EDUCAÞIE: Alfabetizare ºi învãþareanumerelor ºi a operaþiilor de calcul.• POLITIC: Acces la justiþie, advocacy,drepturi etc.• MEDIU: protecþie fizicã ºi nevoi de bazã,siguranþa emoþionalã. etc.• INSTRUIRE VOCAÞIONALà ºi schemede producere a veniturilor. SERVICII DECONSILIERE PSIHOLOGICÃ: terapie degrup, consiliere, terapie creativã etc.• ABILITÃÞI SOCIALE: Protecþie ºiînþelegerea de tipul “fii în siguranþã”, noimodalitãþi de relaþionare cu adulþii ºi alþicopii etc.Chiar ºi copiii care au fost iniþial victime aletraficului pentru exploatare prin muncã pot fivictime ale exploatãrii sexuale. Aceºtia potnecesita tratament special, dar pot fi mai puþindispuºi sã accepte cã au fost victime aleabuzului sexual.În vreme ce copiii exploataþi sexuali trebuieconsultaþi pentru verificarea bolilor cutransmitere sexualã, inlusiv HIV/SIDA, este lafel de important ca ºi adolescenþii care suntsuficient de maturi sã efectueze testele, inclusivpentru HIV/SIDA. Acei adolescenþi careconsimt la testare trebuie sã primeascãconsiliere înainte ºi dupã testare.Programul de abilitare socialã ºi emoþionalãeste de lungã duratã pânã la obþinerearezultatelor dorite. Acesta este unul dinprincipalele motive pentru care un copilvictimã a traficului ar trebui sã rãmânã într-uncentru de reabilitare. Programul de reabilitareºi recuperare pentru copiii victime ale traficuluiare 3 etape:• Stabilirea securitãþii;• Explorarea experienþei traumatice;• Urmãrirea activã a re-conectãrii sociale;Un expert profesionist va deþine abilitãþilenecesare pentru a recunoaºte formele specifice64

1. Restabilirea siguranþeia. Stabilirea unui mediu de siguranþã, atâtemoþionalã cât ºi fizicã.b. Satisfacerea nevoilor primare de sãnãtate– somn, mâncare ºi controlarea comportamentelorauto-distructive.2. Explorarea experienþei traumatizantea. Numai dacã siguranþa este restabilitã;b. Se poate face cel mai bine în cadrul unorgrupuri de sprijin;c. Numai atunci când ºi dacã cel mic estepregãtit sã o facã;d. Se face în ritmul ºi cadenþa impusã decopil;e. Ascultare empaticã;f. Atitudine prin care asistentul social îiaratã copilului cã nu este judecat.3. Urmãrirea activã a re-conectãriisocialea. Sprijin adecvat din partea unor grupuride copii aflaþi în aceeaºi situaþie;b. Explorarea unor modalitãþi de stabilire aunor relaþii non-abuzive atât cu familia,cât ºi cu strãinii;c. Reînvãþarea unor idei despre sine, cumsunt încrederea ºi preþuirea de sine;d. Stabilirea unor legãturi cu structurilesocietale – bisericã, ºcoalã, cluburisportive, alte grupãri;e. Identificarea oportunitãþilor dedezvoltare ºi câºtigare a independenþei;Calitãþi necesare pentru cei care oferãîngrijire copiilor:În afara calitãþilor care se cer în mod normalde la o organizaþie profesionistã în domeniu(rutinã, satisfacerea nevoilor de îngrijirepsihologicã etc.) organizaþiile care se ocupã deîngrijirea copiilor abuzaþi sau exploataþi înscopuri sexuale trebuie sã:- Ofere siguranþa fizicã, de ex., sã protejezecopiii de a mai intra în situaþii periculoase,sã ºtie cum sã controleze un comportamentprovocator ºi sã ºtie sã lucreze cu copiiicare au fãcut abuz de substanþe.- Ofere siguranþã emoþionalã, astfel încât,copilul sã înceapã sã se desprindã de uneleidei sumbre pe care le are despre el ºidespre lumea adultã ºi sã înceapã sã sevindece experimentând relaþii normale cuadulþii ºi refãcându-ºi potenþialul. Pentru aatinge acest obiectiv, persoanele care seocupã de aceºti copii trebuie sã aibãrãbdare, sã fie consecvente, iar copilul sãºtie cã se poate baza pe ele ºi cã poate aveaîncredere în ele.În plus, cei care oferã îngrijire copiilor maitrebuie sã:- Fie capabili sã lucreze împreunã cu alþiprofesioniºti în domeniu, dar ºi cupersoane importante din viaþa copilului,cum sunt profesorii sau membrii familiei.- Sã acþioneze ca model de rol acolo undeeste cazul.- Sã identifice ºi dezvolte punctele forte pecare le au copiii.- Sã asiste copilul în dezvoltarea unor reþeleadecvate de suport social.Sã ajute copilul sã îºi însuºeascã abilitãþile deviaþã care îi sunt necesare pentru a trãi o viaþãde adult independent.65

7SesiuneaINVESTIGAREAINFRACÞIUNILOR DE TRAFICOBIECTIVELE SESIUNII:Scopul acestei sesiuni este de a creºte gradul deconºtientizare al participanþilor cu privire lacomplexitatea infracþiunii de trafic, de a lespori abilitãþile de investigare a unor astfel deinfracþiuni. De asemenea, se doreºteevidenþierea vulnerabilitaþii copiilor ca victimeale traficului de fiinþe umane ºi nevoii deprotecþie specialã care le trebuie acordatã întimpul investigaþiei.Sfaturi pentru formatori:Amintiþi-vã cã doar poliþiºtii cu formare specialãfac anchetele de investigare. În multe þari existãchiar unitãþi speciale antitrafic în rândulpoliþiei. Pentru aceastã sesiune trebuie sãcunoaºteþi ºi sã fiþi conºtient de nivelul depregãtire în domeniu al participanþilor. Nudoriþi sã-i jigniþi pe specialiºti ºi nici sã lasaþi oimpresie greºitã personalului care nu face partedin rândul poliþiei.În cadrul activitãþii de grup, este bine sã existemãcar o singurã persoanã în fiecare grup caresã cunoascã modul în care activitatea deinvestigare a poliþiei se desfãºoarã. În cazul încare sunt poliþiºti sau procurori de investigareprintre participanþi, acordaþi-le rolul de lideriîn „Investigaþii”. Acest lucru va ajuta ceilalþimembri sã înþeleagã mai bine cum se face oinvestigaþie profesionalã, cât ºi importanþaprezervãrii dovezilor.Este important sã evidenþiati situaþia copiluluivictimã ºi a „interesului superior” în cadrulscenariilor de investigare. În discuþiile purtatedupã momentul în care grupurile ºi-auprezentat planurile, încurajaþi participanþii sãaibã o atitudine criticã a planurilor din punctulde vedere al copiilor implicaþi în caz.Formatul atelierului de lucrua. Participanþii se împart în douã grupuri de4 pânã la 6 persoane, în funcþie de direcþiilelor profesionale ºi citesc Materialul de cursSesiunea 7. Sunt încurajaþi sã facã ºi altesugestii în afara celor prezentate înmaterialul de curs.b. Alternativ se poate face prezentareamaterialul de curs în PowerPoint.c. Se realizeazã un brainstorming pentru adetermina participanþii sã aducã mai multesugestii în ceea ce priveºte aspecteleimportante de urmãrit într-o investigaþiede trafic, cu referire în special la copilulvictimã.d. Grupul se împarte în douã grupe mai mici,mixte din punct de vedere profesional.Fiecare grupã plãnuieºte o investigaþie apoliþiei ºi o razie. Una dintre grupe vafolosi Fiºa de lucru 7A, iar cealaltã Fiºa deLucru 7B. Fiecare grup va nota principaleledirecþii de acþiune pe o foaie de flip-chart.e. Participanþii din fiecare grupã, folosindfoile de flip-chart, vor raporta celuilaltgrup care este planul lor de investigaþie,cum vor proceda la strângerea probelor ºicum se vor descurca cu suspecþii ºivictimele cu care vor veni în contact.f. Într-o discuþie generalã, sub îndrumareaformatorului, partici-panþii vor comentarapoartele, sub urmãtoarele aspecte:- Au fost copiii victime expuºi vreunuirisc în timpul investigaþiei ºi raziei?Dacã da, care au fost riscurile?- Aveam cum sã protejãm copiii maibine de cum am fãcut-o? Ce puteamface în plus?- Va fi nevoie sã apelãm la mãrturiacopiilor la proces sau vom putea obþineo condamnare fãrã a-i chema camartori?Resurse/materialenecesare: Materialul decurs Sesiunea 7(Prezentarea înPowerPoint, proiector),Fiºa de Lucru 7A ºi 7B,flipchart, marker, hârtiede scris, instrumente descris.Timp estimat:2 ore66

Fiºa de lucru 7APlanificarea unei investigaþii – „Agenþia de plasare a forþei de muncã”CircumstanþeleUn ºofer de taxi a anunþat la secþia localã de poliþie cã are în maºinã câteva fete tinere pe care le-aluat de la sediul unei firme din oraº ºi le duce la aeroport, iar una dintre fete era foarte necãjitã ºiplângea în maºinã. Supãrarea ei pãrea sã vinã de la niºte fotografii care i-au fost fãcute ºi le spuneacelorlalte cã „ea nu este genul acesta de persoanã”, întrebându-se de ce era necesar sã fie fotografiatãdezbrãcatã pentru o slujbã la un hotel din strãinãtate. ªoferul de taxi crede cã e ceva necurat înlegãturã cu sediul firmei de unde a luat fetele.Ofiþerul de poliþie care primeºte anunþul ºoferului de taxi, îl transmite superiorului sãu. Acestadecide cã poliþia ar trebui sã investigheze sediul acelei agenþii. Primele anchete indicã cã este vorbadespre o afacere în care tinerelor femei li se gãseºte de lucru în strãinãtate, oferindu-li-se stimulentulunor studii pe care le vor putea face în þara respectivã ºi de a învãþa o limbã strãinã.Poliþia începe investigarea agenþiei respective. Ei suspecteazã cã, de fapt, sunt recrutate tinere femeicare vor fi mai apoi implicate în afaceri cu prostituþie în strãinãtate sau în pornografie. Sediulagenþiei se gãseºte în centrul oraºului.Sarcina de lucruPlanificarea investigaþiei, inclusiv a unei razii la sediul agenþiei.Vã rugãm sã detaliaþi munca pe care o vor depune poliþiºtii înainte de a efectua razia, ceea ce arputea include:• supraveghere;• luarea unei declaraþii de la ºoferul de taxi;• identificarea oricãror altor probe relevante despre agenþie;• solicitarea asistenþei din partea unor ofiþeri de poliþie specializaþi sau a altor experþi;• verificarea listei cu persoane dispãrute; folosirea ºoferului de taxi pentru identificareaposibilelor victime; intervievarea pãrinþilor persoanelor dispãrute;• solicitarea asistenþei din partea organizaþiilor guvernamentale ºi neguvernamentale;• notificarea Poliþiei de Frontierã ºi aflarea unor rãspunsuri de la poliþia aeroportului.În planificarea raziei, vã rugãm sã þineþi cont de:• momentul în care veþi efectua razia;• mandatul de percheziþie de care veþi avea nevoie;• personalul care va trebui sã fie prezent în vederea raziei;• suportul ºi întãririle de care veþi avea nevoie din partea colegilor;• suportul ºi întãririle de care veþi avea nevoie din partea altor persoane/organizaþii;• cum veþi proceda cu probele gãsite la faþa locului;• ce veþi face cu probele gasite;• cum veþi proceda cu suspecþii întâlniþi la faþa locului;• cum veþi proceda cu clienþii agenþiei întâlniþi la faþa locului ;• cum veþi proceda cu victimele agenþiei, inclusiv cu copiii gãsiþi la faþa locului;• care pot fi posibilele dificultãþi pe care sã le întâmpinaþi în a obþine cooperarea celorlalþi.

Trasaþi planul de acþiune în vederea investigaþiei ºi listaþi acþiunile pe care vi le propuneþi.Planul de Acţiune:Lista acþiunilor (Cine, Unde, Ce fel de)68

Fiºa de lucru 7APlanificarea unei investigaþii – “Salonul de masaj”CircumstanþeleUn bãrbat îi spune unui prieten cã obiºnuieºte sã frecventeze un salon de masaj din oraº, în specialcând soþia lui este plecatã din oraº cu afaceri. El însuºi este un om de afaceri bogat. Îi povesteºteprietenului sãu cum îºi pot alege clienþii acestui salon partenerele dintr-un catalog ºi cât de surprinsa fost sã vadã cã în ofertã existã fete de vârstã foarte micã ºi chiar bãieþi. Vârstele lor nu eraumenþionate în catalog, dar din fotografii reieºea foarte clar cã erau ºi copii la ofertã. În orice caz, luinu-i vine sã întreþinã relaþii sexuale cu un minor, mai ales cã are ºi el copii, ºi nu a folosit niciodatãnici una din aceste prostituate foarte tinere. Îi place însã sã încerce diversele prostituate adulte dinsalon. Oferta este foarte variatã, inclusiv femei asiatice sau africane.Prietenul este oripilat de ideea cã femei ºi copii strãini sunt folosiþi pentru sex în þara lui. Dupãpãrerea lui acest lucru duce la rãspândirea SIDA. Dã telefon la poliþie ºi reclamã salonul, dar o faceîn mod anonim, cãci nu doreºte sã dezvãluie poliþiei numele prietenului ºi nici numele sãu.Salonul de masaj se aflã într-un apartament de bloc într-o zonã cu prestigiu a oraºului. Poliþia arebãnuiala cã unii dintre clienþii acestui salon ar putea fi membri influenþi ai societãþii. Cel maiprobabil cã mijloacele prin care comunicã persoanele care deþin aceastã afacere sunt sofisticatepentru cã pare sã fie o operaþiune de înaltã clasã ºi foarte în secret.Sarcina de lucruPlanificarea unei investigaþii a unei posibile operaþiuni de trafic de fiinþe umane, inclusiv a unei raziila salonul respectiv.Vã rugãm sã detaliaþi munca pe care o vor depune poliþiºtii înainte de a efectua razia, ceea ce arputea include:• supravegherea salonului;• urmãrirea oricãrui suspect care iese din salonul de masaj;• luarea unor declaraþii de la proprietarii altor apartamente din aceeaºi clãdire, sau de la ceicare au afaceri în vecinãtate;• aflarea unor rãspunsuri de la forþele de poliþie strãine;• verificarea listei cu persoane dispãrute;• solicitarea asistenþei din partea organizaþiilor guvernamentale ºi neguvernamentale;• solicitarea asistenþei din partea unor ofiþeri de poliþie specializaþi ºi a altor experþi.• verificarea unor ziare ºi reviste în cãutarea unor anunþuri care ar putea avea legãturã cubordelul.În planificarea raziei, vã rugãm sã þineþi cont de:• momentul în care veþi efectua razia;• mandatul de percheziþie de care veþi avea nevoie;• personalul care va trebui sã fie prezent în vederea raziei;• suportul ºi întãririle de care veþi avea nevoie din partea colegilor ;• suportul ºi întãririle de care veþi avea nevoie din partea altor persoane/organizaþii;• cum veþi proceda cu probele gãsite la faþa locului;• ce veþi face cu aceste probe;• cum veþi proceda cu suspecþii întâlniþi la faþa locului;• cum veþi proceda cu clienþii bordelului surprinºi la faþa locului;• cum veþi proceda cu prostituatele adulte gãsite la faþa locului;69

• cum veþi proceda cu copiii care sunt prostituaþi ºi pe care îi veþi gãsi la faþa locului;• care pot fi posibilele dificultãþi pe care sã le întampinaþi în a obþine cooperarea celorlalþi;Trasaþi planul de acþiune în vederea investigaþiei ºi listaþi acþiunile pe care vi le propuneþi.Planul de Acţiune:Lista acþiunilor (Cine, Unde, Ce fel de)70

Material de curs Sesiunea 7Investigarea infracþiunilorde trafic1. Într-o investigaþie penalã, sarcina ofiþerilorde poliþie este de a:• stabili cã infracþiunea a fost comisã;• aduna probe ale comiterii infracþiuniirespective;• gãsi pistele care duc la identificareainfractorului;• conserva probele;• pregãti cazul pentru condamnarea îninstanþã;• prezenta probele în instanþã.Infracþiunea de trafic de fiinþe umane estediferitã de alte infracþiuni grave pentru cã loculfaptei nu este întotdeauna evident ºi se poatemuta dintr-un loc în altul ºi chiar dintr-o þarãîn alta.Aºadar,• locul unde se aflã victima va fi consideratiniþial locul faptei;• dacã se cunoaºte existenþa mai multorlocaþii, probele trebuie adunate de lafiecare dintre ele.Unul din rolurile care îi revin ofiþerului depoliþie este acela de a proteja victimele. În cazultraficului de fiinþe umane, infracþiunile au fostcomise împotriva unor persoane care au fosttraficate.2. În cazul infracþiunilor care presupun traficulde fiinþe umane, victimele sunt în pericol de afi abuzate mai departe de traficanþii lor ºi, celmai probabil, vor suferi de o victimizare ºistigmatizare ulterioarã, la întoarcerea acasã.Aºadar, protecþia victimelor include:• Ascunderea identitãþii lor, astfel încâtfaptul cã au fost victimizate sã nu ajungãla cunoºtinþa publicului.• Asigurarea securitãþii persoanei, astfelîncât sã nu mai fie victimizate ulterior.• Asigurarea confidenþialitãþii informaþiilorlegate de experienþele trãite pentru a seevita stigmatizarea lor.Copiii sunt în mod special vulnerabili. Este nevoiede aranjamente speciale pentru protecþia ºibunãstarea copiilor dupã ce au fost scoºi de lalocul faptei.3. Ofiþerul de poliþie însãrcinat cu investigareacazului are rolul de a coordona întreagainvestigaþie. Acest ofiþer de poliþie trebuie sã-ºiplanifice atent investigaþia. În demersurile sale,trebuie sã þinã cont de tipurile de asistenþã decare va avea nevoie pe parcursul obþineriimãrturiilor de la victime, martori, de la loculfaptei ºi de la suspecþi.Dacã este planificatã o razie, plecând de lapremiza cã existã victime ale traficului þinuteîn acel loc, atunci condiþiile locale vor dictanivelul de resurse necesar. În orice caz, înechipa care conduce investigaþia la arestulpoliþiei trebuie sã regãseascã urmãtoarele:• Dacã este cazul, traducãtori/interpreþidin limba vorbitã de suspecþi sau devictime.• Fotografi sau cameramani;• O echipã de specialiºti în percheziþie;• O echipã de specialiºti în laboratorcriminalistic;• Specialiºti în domeniul tehnic, cum suntcei în calculatoare.4. Aceastã echipã ar trebui sã fie împãrþitã îndouã segmente: unul se va ocupa de scoatereavictimelor din mediul respectiv ºi tratareavictimelor, celãlalt va aresta ºi se va ocupa detraficanþii suspectaþi. Victimele trebuie scoasede la locul faptei cât mai repede posibil pentrua-i împiedica pe traficanþi sã le poatã intimida.De asemenea, ele trebuie protejate ºi de media.5. La arestarea suspecþilor trebuie realizatã oînregistare video pentru cã, la proces, ar puteaconstitui într-o probã importantã. Probefotografice ar trebui colectate, de asemenea.Acestea pot include fotografii ale rãnilor pecare le prezintã victimele, fotografii de la loculfaptei, ale locului unde se gãsesc probele fizicecolectate de la locul faptei ºi fotografii alesuspecþilor.6. Acolo unde victimele sunt gãsite la loculfaptei, trebuie sã li se permitã sã-ºi adunebunurile personale. Victimele trebuie duse la oaltã secþie de poliþie decât cea unde sunt duºisuspecþii. Înseºi victimele pot fi suspectate decomiterea unor infracþiuni, cum ar fi folosireaunor documente de cãlãtorie false. În orice caz,este important ca victimele sã fie recunoscute,71

în aceastã fazã, ca fiind martori valoroºi în ceeace priveºte infracþiunea mai largã - traficul defiinþe umane.7. Examinarea medicalã a victimelor poate fide o mare importanþã. În aceastã eventualitate,este important ca ea sã se facã cu prima ocazieposibilã. Atunci când printre victime se gãsesc ºicopii, ei trebuie însoþiþi ºi sprijiniþi de unspecialist sau de un reprezentant legal pe totparcursul examinãrii medicale.8. Mai presus de orice trebuie puse siguranþa ºibunãstarea martorilor. Ei sunt victime ale uneiinfracþiuni grave ºi nu trebuie sã treacã printrorevictimizare venitã din partea organelor deaplicare a legii. Tinerii cu vârsta sub 18 ani, saucare se crede cã au sub 18 ani, trebuie separaþide adulþi ºi mutaþi într-un loc unde sã nu sesimtã intimidaþi ºi care sã fie adecvat condiþieilor. Acest loc poate fi în cadrul unei ONG saual unei instituþii cu responsabilitãþi îndomeniu. Aºadar, este important sã existe dejastabilite legãturi cu astfel de agenþii.Dacã legea þãrii respective o permite, atuncinumirea unui reprezentant legal pentru copilulvictimã trebuie fãcutã cu prima ocazie. Existãdouã tipuri de reprezentanþi: unul careprotejeazã ºi susþine copilul pe toatã perioadareprezentãrii în relaþia cu justiþia, ºi unul careare rolul mai general în urmãrirea interesuluicopilului ºi în cooperare cu acesta.Poliþia ar putea sã ia legãtura cu sistemulnaþional de asistenþã socialã pentru ca victimasã fie îndrumatã într-un adãpost sigur ºi sãaibã parte de o îngrijire ulterioarã specialã.Copilul poate fi intervievat pentru a se depistagradul de implicare pe care l-a avut înactivitãþile criminale. În orice caz, copilul nutrebuie forþat în nici un moment sã participe înactivitatea legalã care urmeazã. Acolo undevictimele suspectate a fi traficate sunt copii,interesul lor superior primeazã.În cazul în care vârsta tânãrului nu estecunoscutã cu certitudine, atunci se vapresupune cã are sub 18 ani.9. Percheziþionarea locaþiilor suspectate de a fiscena comiterii infracþiunii de trafic de fiinþeumane trebuie sã se facã temeinic ºi într-omanierã comprehensivã. Chiar ºi cea mai micãpiesã poate conþine probe importante ºi poatefi crucialã pentru obþinerea unei condamnãri.Orice obiect poate fi sechestrat la locul faptei,trebuie luat. Probele trebuie sigilate ºi catalogate.Dacã este posibil, suspectul pe a cãruiproprietate s-a pus sechestrul, trebuie sãcontrasemneze inventarul obiectelor sechestratela finalul percheziþiei ºi înainte depãrãsirea locaþiei. Trebuie notat cu exactitatecare dintre indivizi se aflã în posesia cãruiadintre obiectele respective. Este necesarã asistenþaunui expert tehnic care sã deconecteze ºisã ridice echipamentul de computer.Probele vor include:• Reclame din ziar, agende de întâlniri,corespondenþã, chei.• Bani, carnete de cecuri, cãrþi de credit,documente care fac referire la tranzacþiifinanciare, probe care demonstreazã cãlocaþia a fost închiriatã.• Documente care atestã plãþile fãcute devictime cãtre traficanþi.• Documente de identitate ºi de cãlãtorie,bilete.• Documente referitoare la cãlãtorie, inclusivcontracte de angajare, înscrierea la cursuride limbã.• Documente sau probe din care reiese activitateade prostituþie, inclusiv prezervative,obiecte sexuale, pornografie, liste depreþuri.• Toate formele de comunicaþie ºi transmiterede informaþii, inclusiv telefoanemobile, computere, agende personale, siteuride internet.• Obiecte ºi bunuri personale caredemonstreazã cheltuieli mai mari decâtvenitul legal declarat.10. Toate locaþiile relevante vor trebuipercheziþionate amãnunþit. Acestea includlocaþiile de recrutare, „casele de siguranþã”,bordelurile, dar ºi adresa de acasã asuspectului. Înainte de a începe percheziþia,fiecare camerã trebuie filmatã. Va fi de folosmai târziu, când vor trebui coroboratedeclaraþiile martorilor. Orice locaþie în carefuncþioneazã un bordel trebuie înregistratãvideo în cel mai mic detaliu. Mai târziu,aceastã filmare va demonstra caracterul aceleilocaþii. Vor trebui percheziþionate, deasemenea, autovehiculele.11. Acolo unde au fost gãsite victime copii,trebuie luatã legãtura cu pãrinþii saureprezentanþii legali ai copilului. În orice caz,þineþi minte cã înºiºi pãrinþii copilului pot fi72

abuzatorii sau pot face parte dintr-o reþea detrafic de fiinþe umane ºi asiguraþi-vã, aºadar, cãvictima - copil doreºte sã ia legãtura cu ei ºi cãe sigur sã se facã acest lucru.12. Pe parcursul unei investigaþii de trafic suntimportante colaborarea ºi cooperarea cuforþele de poliþie strãine, precum ºi cuorganizaþiile neguvernamentale locale. Trebuiestabilite legãturi cu acestea pe parcursulplanificãrii investigaþiei, astfel încât sã se poatãavea un acces rapid la informaþii ºi asistenþã încaz de nevoie.13. În colectarea probelor pentru cazurile careimplicã trafic de fiinþe umane, este posibil cavictimele sã nu se poatã constitui în martori aiacestor infracþiuni. Frica ºi trauma suferitã îipoate afecta mult prea puternic pentru a puteafi consideraþi niºte martori competenþi. Aºa seîntâmplã în special când victimele sunt copii.Aºadar, colectarea corectã a tuturor celorlalteprobe devine esenþialã.14. Acolo unde victimele sunt copii, fapta de afi fost exploataþi, împreunã cu „recrutarea,transportarea, transferarea, adãpostirea sauprimirea” lor este suficientã pentru a se stabilicomiterea infracþiunii de trafic de fiinþe umane.73

Sesiunea 8INTERVIEVAREA COPIILORObiective:Aceastã sesiune se ocupã de problema obþineriimãrturiei unui copil, pe parcursul procesuluide judecare în instanþã a unei infracþiuni detrafic de fiinþe umane. Obiectivul este acela dea sensibiliza participanþii cu privire laproblemele copiilor care au suferit traume ºi aîmbunãtãþi atitudinea lor profesionalã cuprivire la aceste victime.Instrucþiuni pentru formator:În fiºa de lucru 8A pentru sesiunea 8 seregãsesc principalele repere în obþinerea dedovezi ºi intervievarea copilului -martor. Înmaterialul de curs 8B este prezentat modelulfolosit de cei din Olanda pentru a intervievacopii. Este necesar destul de mult timp pentruca participanþii sã asimileze informaþia. Ar fibine sã luaþi în considerare posibilitatea uneiprezentãri în PowerPoint sau puteþi cereajutorul unui psiholog specializat pe problematicacopiilor pentru a face o prezentarecompetentã. Puteþi sã rugaþi, de asemenea, opersoanã tânãrã sã vã ajute în desfãºurareasesiunii ºi sã participe la discuþii ºi la activitãþilede joc de rol.Apoi se sugereazã un „brainstorming” sau sãfie purtatã o discuþie cu participanþii desprecum aceste recomandãri pot fi aplicate cusucces în practicã ºi cum se integreazã înspecificul practicii profesionale în þarã. Conduceþidiscuþia utilizând întrebãrile recomandateºi realizaþi legãtura cu recomandãrile ºimodelul olandez. Încurajaþi participanþii sã segândeascã la interesul copilului - victimã.Acest lucru presupune cãutarea de metodealternative de procurare a dovezilor fãrã aprelungi trauma victimei, sau uneori fãrã a ointervieva deloc. Ca alternativã, puteþi folosistudiile de caz la început, ºi fiºele de lucru caîndrumar.În fiºele de lucru sunt prezentate douã studiide caz, dar puteþi oricând sã aduceþi unul nou,dacã aveþi unul care sã se preteze intereselor deînvãþare ale cursului.Ideea de a cere participanþilor sã sugerezeîntrebãri referitoare la situaþia copiilorprezentaþi în studiile de caz este de a folosidinamica de grup pentru a descoperi cel maibun mod de a intervieva un copil. Participanþiidin rândul organelor de poliþie vor puneîntrebãri clare ºi evidente, în timp ceîngrijitorii vor solicita informaþia într-un modmai subtil. Este totuºi bine sã vã reamintiþi cãrãspunsurile la întrebãri pot constitui doveziimportante. Lucrând împreunã, profesioniºtiidin arii diferite de lucru vor putea sã vadã cumdiferite discipline abordeazã problematicacomunicãrii cu un copil.O alternativã la desfãºurarea acestei sesiuni estefolosirea unei înregistrãri video a unui joc derol care sã prezinte un interviu la sediul poliþiei,ºi discutarea cu participanþii despre aspectelepozitive ºi cele negative ale interviului.În aceastã sesiune este important sã folosiþipreponderent experienþa ºi ajutorul participanþilorcare se ocupã de îngrijirea copiilor. Eiau cel mai probabil cea mai mare experienþã înlucrul cu copii aflaþi în dificultate ºi vor puteaoferi multe informaþii celor din domeniulpoliþiei. Pe de altã parte, þara dumneavoastrãpoate avea deja poliþie specializatã înintervievarea copiilor, care are experienþapedagogicã ºi cursuri de psihologie. Aceastãcategorie poate avea unele exemple interesantede prezentat; este posibil sã fi aplicat dejamodelul descris în materialul de curs 8A.Acordaþi atenþie specialã modului în careparticipanþii folosesc tonul vocii ºi faceþi-i sã segândeascã la efectul pe care diferitele tonuri devoce le pot folosi.Vedeþi dacã participanþii au sugestii de fãcut cuprivire la modul în care situaþia prezentatã înstudiile de caz poate fi rezolvatã pentru carespectivii copii sã se simtã cât mai confortabil.Recomandãrile fãcute trebuie sã fie în concordanþacu vârsta ºi naþionalitatea copilului.Încercaþi sã faceþi participanþii sã sugerezecâteva reguli pentru a face copilul sã se simtãîn siguranþa în timpul interviului. Încercaþi sãfaceþi participanþii sã conºtientizeze cã pentru acomunica cu un copil traumatizat trebuie mai74

întâi sã înþeleagã prin ce trece acel copil. Unmod de a realiza acest lucru este de a cerefiecãrui participant sã-i relateze colegului sãuultima lui experienþã sexualã. Nimeni nu vaface acest lucru ºi puteþi astfel sã evidenþiaþi câtde greu trebuie sã-i fie unui copil sã vorbeascãdespre experienþele sexuale cu adulþi.Formatul atelierului de lucrua. Participanþii vor citi individual Ghidulprezentat în Materialul de curs 8A cuprivire la cum se intervieveazã copiii ºi cumse pot obþine mãrturii de la ei.b. În mod alternativ, formatorul poate faceprezentarea materialului în PowerPoint.c. Alternativ, aduceþi un expert pentru aprezenta problematica dezvoltãrii copiluluiºi oferiþi ghidul cu recomandãrile pentruintervievarea copiilor.d. Într-un singur grup lãrgit, participanþiidiscutã aplicabilitatea practicã a Ghiduluiprezentat în materialul de curs 8A,încercând sã rãspundã la urmãtoareleîntrebãri:• Ce dificultãþi de ordin practic am puteaavea în momentul în care am aplicainstrucþiunile conþinute în acest Ghid încontextul nostru actual de muncã?• Cum ar putea fi depãºite acestedificultãþi? Concluziile sunt notate pe ofoaie mare de hârtie. Discutaþi concluziiledin perspectiva protecþiei copilului.e. Împãrþiþi Fiºele de lucru 8A ºi 8B careconþin studiile de caz. Solicitaþi participanþilorsã sugereze întrebãri pe care doresc sãle punã fiecãreia dintre victime. Notaþi-lepe o foaie de flip-chart. Dupã fiecareîntrebare sugeratã, întrebaþi dacã un altparticipant poate sã o reformuleze pentru adeveni mai adaptatã unui copil din punctde vedere al limbajului. Discutaþi diferiteleopþiuni din punctul de vedere al protejãriicopilului victimã ºi obþinerea unei mãrturiivaloroase.f. Alternativ, împãrþiþi participanþii înperechi ºi cereþi-le sã joace rolul copiluluidin studiul de caz ºi al intervievatorului, perând. La sfârºit, discutaþi dacã respectivulcopil s-a simþit în siguranþã ºi dacãprofesionistul a obþinut informaþia doritã.g. Opþional, rugaþi participanþii sã facã treisugestii pentru fiecare caz despre cumpoate fi victima protejatã. (de exemplu:locaþia interviului, sexul intervievatoruluietc.)Opþional, rugaþi participanþii sã facã o listade sugestii despre cum se poate proteja uncopil în decursul anchetei penale. Notaþi-lepe o foaie de flipchart. (exemplu: duceþicopilul alãturi de alþi copii, sunaþiasistentul social etc.)Resurse/materialenecesare: Materialul decurs 8A, Studiile de Caz8A ºi 8B, Fiºa de lucru 8B(Prezentarea înPowerPoint,videoproiector, VCR)flipchart, marker,instrumente de scris.Timp estimat:2 ore75

Fiºã de lucru 8A.STUDIU DE CAZ: SoniaVictima este o fatã care pare sã aibã în jur de16 ani. Îi vom spune Sonia.„Sonia” a ajuns în þarã cu avionul din Olanda.La aeroport, ofiþerii de la controlul paºapoartelorau observat cã paºaportul ei este fals. Înrealitate, paºaportul aparþinea unei alte fete,Maria, cãreia îi fusese furat acum doi ani. Dinpaºaportul Mariei se identificã o fatã care aravea acum 20 de ani.„Sonia” nu pare sã fie strãinã, pentru cãvorbeºte limba fluent. Ea încearcã sã-iconvingã pe ofiþeri cã paºaportul este al ei ºi cãea este „Maria” din paºaport.Autoritãþile nu sunt de loc convinse ºi oconduc într-o camerã din aeroport unde esteinterogatã.„Sonia” nu este de loc dispusã sã ofereinformaþii ofiþerilor care o interogheazã.Nu vrea sã spunã de unde vine, cum a ajuns înposesia paºaportului, ce cãuta în afara þãrii eide origine. Aparent, nu are bani la ea. Când i-au examinat bagajul, autoritãþile au gãsit doarniºte haine ºi produse de igienã personalã.„Sonia” pare sã aibã o sãnãtate ºubredã. Estepalidã ºi foarte slabã, iar pielea ei este într-ostare proastã. Este foarte nervoasã ºi supãratã.Este chematã poliþia pentru a investiga maideparte cazul.Doriþi sã aflaþi ce i s-a întamplat Soniei. Ce întrebãri puneþi ?Exemple:1. Întrebare: ªtim cã numele tãu nu este Maria. Care este numele tãu real?Versiune alternativã: Cum te simþi? Doreºti ceva de bãut? Cum îþi spuneau prietenii în ºcoalã?2. Întrebare: Care este adresa ta în aceastã þarã?Versiune alternativã: Doreºti sã contactez pe cineva pentru tine? Familia ta locuieºte departe deaici?3. Întrebare:Versiune alternativã:4. Întrebare:Versiune alternativã:5. Întrebare:Versiune alternativã:Recomandarea 1:FACEÞI RECOMANDÃRI PENTRU A ABORDA SITUAÞIARecomandarea 2:Recomandarea 3:76

Fiºã de lucru 8B.STUDIU DE CAZ: MihaelaPoliþia a efectuat o razie la un salon de masaj.Pe parcursul acestei razii, la locaþia respectivãau fost gãsite mai multe persoane. Între ele, unbãrbat de vârstã mijlocie care pare sã fie unclient ºi o femeie de vârstã mijlocie care pare sãfie patroana salonului. Aceastã femeie estecetãþean al þãrii respective. Mai sunt patrutinere femei, toate pãrând sã aibã în jur de 20de ani. Douã dintre ele sunt cetãþeni ai þãriirespective, iar celelalte douã sunt strãine. Maiexistã ºi o fetiþã de aproximativ 10 ani.Copilul nu are nici un fel de document deidentitate. Femeia de vârstã mijlocie susþine cãea are grijã de fetiþã în locul unei rude, dar nudoreºte sã dea numele acestei persoane ºiinsistã cã vrea sã vinã un avocat care sã oreprezinte înainte de a rãspunde la alteîntrebãri.Tinerele femei le spun poliþiºtilor cã nu ºtiu deunde vine copilul pentru cã nu pot comunicacu ea. ªtiu însã cã numele ei este Mihaela.Copilul nu vorbeºte limba localã ºi nu poaterãspunde la întrebãrile poliþiºtilor. Pare sã fidrogatã.Este luatã ºi dusã la un Centru de Plasament,iar poliþia îºi continuã investigaþia.Douã sãptãmâni mai târziu, unul dintre poliþiºtieste instruit sã intervieveze acest copil.Doriþi sã aflaþi ce i s-a întamplat Mihaelei. Ce întrebãri puneþi ?Exemple1. Întrebare: De cât timp eºti în aceastã þarã?Versiune alternativã: Am adus pe cineva care cunoaºtea aceeaºi limbã ca ºi tine. Te simþi maibine?2. Întrebare: Cine te-a adus din Rusia?Versiune alternativã: Iþi aduci aminte de mama ta? Þi-e dor de ea?3. Întrebare:Versiune alternativã:4. Întrebare:Versiune alternativã:5. Întrebare:Versiune alternativã:Recomandarea 1:FACEÞI RECOMANDÃRI PENTRU A ABORDA SITUAÞIARecomandarea 2:Recomandarea 3:

Material de curs Sesiunea 8A.Obþinerea mãrturiei unui copilvictimãa traficului de fiinþe umane1. Copiii care au fost traficaþi vor fi suferitabuzuri grave în mâinile celor care i-auexploatat. Abuzul poate implica violul,bãtãile. Ca urmare, aceºti copii vor suferide o tulburare psihicã recunoscutã înpsihologie ca fiind Sindromul de StresPost-traumatic sau trauma. Comportamentullor va fi afectat în aºa mãsurã încâtei nu vor mai fi capabili sã reacþioneze aºacum ar reacþiona în mod normal opersoanã de vârsta lor.Este posibil ca ei sã:• se depersonalizeze de experienþaabuzivã ºi sã o priveascã ca ºi cum i s-aîntâmplat altcuiva;• nu îºi aminteascã unde au fost ºi ce s-aîntâmplat;• arate apatici ºi dezinteresaþi sau„inerþi”;• li se întâmple sã aibã „flash-back-uri” ºisã devinã extrem de stresaþi;• dezvolte un ataºament emoþional faþãde abuzator ºi sã caute sã-l protejeze;• fie temãtori ºi sã le fie fricã.2. Recuperarea ºi însãnãtoºirea copiilor careau fost traumatizaþi prin exploatare este unproces îndelungat în care este nevoie, atâtde timp, cât ºi de asistenþã de specialitate.În tot acest timp, ei pot sã manifesteostilitate faþã de salvatorii lor ºi sã aibãmari dificultãþi în a se încrede ºi integra înnoua lor situaþie. Cu cât timpul dintrecontactul avut cu traficanþii ºi momentulinterviului este mai mare, cu atât se vorsimþi mai în siguranþã ºi mai dispuºi sãdezvãluie detaliile experienþei trãite.3. Copilul poate fi terorizat de ameninþãriletraficanþilor cu rãzbunarea împotriva luisau a familiei sau de posibilitatea de asuporta ruºinea respingerii de cãtre propriafamilie. Copilul mai poate fi îngrozit ºi defaptul cã ar putea fi judecat pentrucomiterea unor infracþiuni.4. Este posibil ca victima de vârstã micã sãnege faptul cã a fost traficatã, sã nu fiecapabilã sã dea informaþii coerente, sã secontrazicã în propriile afirmaþii.5. În cazul unui copil, nu poate fi folositã niciun fel de recompensã în schimbulmãrturiei lor, aºa cum se întâmplã în cazuladulþilor cãrora li se oferã o reºedinþãsigurã. Siguranþa unui copil nu poate finiciodatã pusã în pericol doar pentru aasigura o condamnare.6. Un ofiþer de investigaþie trebuie sã facã faþãunor provocãri rezultate din nevoia de a:• identifica dacã tânãrul este cu adevãratvictima unei operaþiuni de trafic;• identifica dacã tânãrul are sub 18 ani ºideci beneficiazã de prezumpþia cã a fostvictima unei operaþiuni de trafic;• stabilirea faptului dacã victima poate fisau nu un martor de folos în procesulintentat traficanþilor.• o evaluare a riscurilor în ceea cepriveºte siguranta copilului traficat ºi afamiliei sau apropiaþiilor lui, pentru ase realiza o protecþie cât mai adecvatã.(evaluarea riscurilor trebuie sã ia înconsiderare pericolele existente întimpul procedurilor legale, dar ºiulterior, atât în þara de origine, dedestinaþie sau altã þarã).• Interesul superior al copilului primeazã.Asta ar putea însemna cã interviul s-arputea sã nu se realizeze deloc, deexemplu dacã interesul copiluluidicteazã cã victima trebuie reunitã încel mai scurt timp cu familia sa.7. Ghid de interviu.Intervievarea copiilor în anchetele penaleeste o abilitate ºi ar trebui sã se facã doar decãtre ofiþerii care au fost instruiþi în acestscop. Acest manual nu trebuie consideratadecvat pentru o astfel de instruire, ceînlocuieºte o specializare în domeniu.În momentul în care devine necesarã intervievareaunui copil victimã a traficului,trebuie luate în considerare urmãtoarelelinii directoare ºi care trebuie aplicate înpracticã atunci când se fac aranjamentelepentru interviu:• asiguraþi-vã cã existã o persoanã careasistã copilul pe tot parcursul interviului.Aceastã persoanã ar putea fi orudã, dar numai în cazul în care nuexistã vreo suspiciune cã acea rudã esteimplicatã în abuzarea copilului. În acestcaz, ar putea fi un asistent social sau o

persoanã care a avut grijã de copil dinmomentul în care a fost salvat. În cazulîn care nu existã o rudã demnã deîncredere, atunci ar trebui numit unreprezentant legal.• În cazul în care copilul este strãin ºi nuvorbeºte sau nu înþelege limba localã,asiguraþi-vã cã existã o persoanã care vaavea rol de interpret ºi care va traduceîntr-o manierã plãcutã.• Genul ofiþerului de investigaþie ºi alinterpretului poate fi important; uncopil care a fost abuzat sexual ºi/saufizic de cãtre bãrbaþi se va simþi probabilmai în siguranþã în prezenþa unorfemei.• Evitaþi sã luaþi mai multe interviuriodatã. Dacã este posibil, faceþi aranjamentepentru un singur interviu, luândîn calcul timpul necesar pentru aimplica în planificarea interviului toateautoritãþile relevante. Aveþi grijã sãevitaþi intimidarea copilului punându-lîn prezenþa prea multor persoane, darpe de altã parte, este la fel de importantsã vã asiguraþi cã cel mic nu va fi supusmai multor interviuri, riscând în felulacesta sã retrãiascã, în mod repetatexperienþa de abuz. Toate persoanelecare vor participa la interviu trebuie sãînþeleagã foarte clar ce rol are fiecare.• Folosiþi întotdeauna un limbaj simplu,þinând cont de vârsta, maturitateaaparentã ºi dezvoltarea intelectualã acopilului. Folosiþi un vocabular pemãsura înþelegerii copilului, potrivitnivelului sãu de dezvoltare.• Sub nici o formã, suspectul sau oricealtã persoanã care poate fi asociatãacestuia nu trebuie sã fie prezenþi.• Copilul trebuie sã fie protejat total deorice contact cu media.• Înregistraþi interviul pe suport videosau mãcar pe o casetã audio dacã esteposibil (sau folosind orice alt tip deaparaturã electronicã). În cazul în careinterviul este notat în scris, asiguraþi-vãde acurateþea sa, verificând cele scriseîmpreunã cu copilul la sfârºitul fiecãruirãspuns.Consorþiul pentru Copiii Strãzii prezintã înManualul 1 sãu o schemã simplã care descrie1 Instruirea Poliţiei cu privire la Drepturile Copiilor şiProtecţia Copilului 2004modul cel mai potrivit de a le vorbi copiilor peparcursul unui interviu:EvitaþiPropoziþii lungiPropoziþiicomplicateDiateza pasivã(‘ce a fost fãcutde el?’)Propoziþii negative(‘Nu i-ai spus ei?’)Întrebãri cu maimulte înþelesuriDubla negaþie(‘Nu þi-a spusmama ta sã nu ieºiafarã?’)Întrebãri ipotetice(‘Dacã eºti obosit,spune-mi’)FolosiþiPropoziþii scurtePropoziþii simpleDiateza activã(‘Ce a fãcut el?’)Propoziþii fãrãnegaþie (‘I-ai spus ei?’)Întrebãri cu unsingur înþelesO singurã negaþie(“Þi-a spus mama tasã nu ieºi afarã?’)Abordare directã(‘Eºti obosit?’)O alta este cea a folosirii metodei „ascultãriiactive” atunci când se ia interviu unui copil. Sepleacã de la premisa cã un copil este tentat sã-ºicontinue povestea dacã are parte de o încurajareconstantã la nivel verbal cât ºi non-verbal.Copilul: Apoi m-a pãlmuit.Intervievatorul: Te-a pãlmuit?Copilul: Da, a fost groaznic. A durut atât detare ca am început sã plâng.Intervievatorul: Te-a durut ºi te-ai simþitgroaznic?Intervievatorul trebuie însã sã fie atent sã nuaducã în discuþie sentimente ºi trãiri care nu aufost exprimate de cãtre copil pentru cã puteþidistorsiona valabilitatea mãrturiei ca dovadã.8. Locaþia în care se desfãºoarã interviulLocaþia poate afecta în mod semnificativdisponibilitatea de a rãspunde copilului. Înmod ideal, locaþia ar trebui sã fie:• Comfortabilã, prietenoasã ºi atrãgãtoare,atât pentru copii, cât ºi pentru ofiþerii depoliþie.• Sã-i atragã pe copii prin lucruri capãpuºile, cãrþile de colorat ºi creioanepentru copiii mai mici sau prin finisajecolorate pentru cei mai mari.• O zonã privatã ºi liniºtitã.Dacã secþia de poliþie nu este o locaþiepotrivitã, ar trebui fãcute aranjamente cu o79

organizaþie neguvernamentalã pentru cainterviul sã se desfãºoare la sediul acesteia.Calitatea investigaþiei se va îmbunãtãþi în cazulîn care camera de interviu este echipatã cu ooglindã, astfel încât interviul sã poatã fiurmãrit din afarã, precum ºi cu un sistem deînregistrare video.9. Formarea pentru inteviuAcest lucru presupune obþinerea, înainte deinterviu, a unor informaþii elementare desprecopil. Astfel de informaþii pot fi obþinute chiarde la copil, dar în acest caz, ar trebui sã i se iacopilului un interviu informal, în care sã sediscute doar despre datele sale biografice ºiistoricul sãu social. Odatã obþinute aceste date,nu doar cã îl vor ajuta pe ofiþerul de poliþie sãsitueze copilul în ancheta penalã, ci ºi sãconstruiascã o relaþie specialã cu acesta peparcursul interviului oficial de mai târziu.Întrebãrile interviului trebuie stabilitedinainte, pentru a se asigura cã sunt acoperitetoate elementele infracþiunii investigate.Ofiþerul de poliþie trebuie sã se intereseze cemãsuri vor fi luate sau au fost deja luate pentrua proteja copilul, ºi care sunt planurile pentruviitorul apropiat al copilului, atfel încât sã fiepregãtit sã rãspundã la eventualele întrebãri alecopilului pe aceastã temã.10. Evitaþi sã treziþi teamã copilului sau sã-icreaþi confuziePe parcursul interviului trebuie sã aveþi grijã sãevitaþi sã creaþi copilului confuzie sau teamã.Aºadar, ofiþerul de investigaþie trebuie sã:• Rãmânã calm ºi sã se poarte atent cucopilul pe parcursul interviului. Sã priveasãîn ochi copilul ºi cu interes, sã îi vorbeascãdintr-o poziþie la nivelul ochilor sãi.• Evite sã se încrunte, precum ºi sã foloseascãun limbaj al corpului care sã-i inducãcopilului o atitudine negativã.• Aibã înþelegere faþã de nevoile primare alecopilului, nevoia de merge la toaletã, de abea ceva, de a nu putea sta nemiºcat pentruo perioadã prea lungã.• Foloseascã orice fel de informaþie pe care oare despre copil într-un mod care sã-ldetermine sã se simtã confortabil ºi însiguranþã în prezenþa sa, fiind dispus sã vãdezvãluie probleme delicate.• Manifeste întotdeauna o atitudineafectuoasã faþã de copil, dar sã evite sã-latingã. Persoana care asistã copilul lainterviu poate însã sã atingã copilul dacãacesta devine stresat.• Explice cum va fi înregistrat interviul ºi cãtrebuie sã vorbeascã rar ºi clar.• Le facã cunoºtinþã cu celelalte persoaneprezente ºi sã le explice ce rol are fiecare.• Fie foarte sincer în legãturã cu motivulpentru care li se ia interviul, precum ºi înlegãturã cu contextul unui proces penal,dar folosind un limbaj ºi cuvinte peînþelesul copilului.• Nu emitã judecãþi sau sã îºi arate neplãcereaîn cazul în care copilul dezvãluiedetaliile abuzului sau exploatãrii suferite.• Nu ofere copilului stimulente pentru faptulcã stã de vorbã cu el.• Nu întrerupã copilul decât dacã este nevoiesã clarifice o informaþie pe care a oferit-ocopilul.• Evite sã punã întrebãri care sugereazãrãspunsul. Trebuie sã permitã copilului sã îºispunã povestea în felul sãu ºi în ritmul sãu.• Evite sã punã mai multe întrebãri odatã.• Evite sã întrebe „De ce?”, pentru cã acesttip de întrebãri îl vor face pe copil sã sesimtã responsabil pentru cã ºi-ar fiprovocat propria exploatare.• Explice copilului cã i se garanteazãsiguranþa ºi ce se va întâmpla odatã ceinterviul va lua sfârºit. Explicaþi-i inclusivcã este posibil sã aibã loc un proces penal,care va fi rolul copilului în acel proces ºicare sunt mãsurile care s-au luat pentru aproteja copilul împotriva traficanþilor.• Specificaþi clar copilului cã nu este obligatsã depunã mãrturie dacã nu doreºte sã ofacã. Acest lucru poate presupune explicareamodului în care vor fi folosite informaþiileobþinute pe parcursul interviului.• Permitã copilului sã punã orice întrebareconsiderã el cã este importantã. Sã fiecinstit în rãspunsurile sale.• Repete copilului care sunt mãrturiile pecare le-a depus, folosind cuvinte peînþelesul sãu, ºi sã-i dea posibilitatea sã facãadãugãri la declaraþiile sale sau clarificãride conþinut.• În cazul în care avem de-a face cu un copilde origine strãinã, ofiþerul trebuie sã afledacã doreºte sã se întoarcã în þara lui ºi lafamilia lui. Trebuie sã verifice care sunt80

preferinþele lui, ce origini are, dar fãrã sãfacã promisiuni despre ce se va întâmpla înviitor. Va numi un reprezentant legal.11. Ghid pentru determinarea vârsteiAdesea este dificil de spus dacã cel care se aflãîn faþa dvs. este cu adevãrat un copil sau nu.- Întrebaþi-l câþi ani are.- Dacã nu ºtie câþi ani are sau dacã nu credeþiîn rãspunsul pe care vi l-a dat, puneþi-i alteîntrebãri cu ajutorul cãrora sã vã puteþiface o idee despre vârsta aproximativã acopilului. De exemplu, „Îþi aminteºti...?”,„Te-ai nãscut chiar în anul în care...?”,„Mergeai la ºcoalã înainte de a....?”- Folosiþi-vã raþionamentul pornind de lacomparaþia cu alþi copii pe care îicunoaºteþi.- Chiar dacã aveþi dubii, trataþi-l ca ºi cum arfi copil.- Dacã luaþi legãtura cu pãrinþii/tutorele legalal copilului, cereþi-le sã aducã ºi documentelede identificare, dacã este posibil.12. Formarea copilului pentru a depunemãrturie în instanþãÎn cazul în care copilul a fost evaluat ca fiindun martor competent ºi este dispus sã depunãmãrturie, atunci este important ca cel mic sãfie bine pregãtit în acest scop.Ofiþerul care se ocupã de caz ar trebui sãurmeze urmãtorii paºi:• Sã anunþe copilul, pãrinþii sau pe cei îngrija cãrora se aflã copilul care este data ºiora la care se vor avea loc audierile latribunal. Ofiþerul trebuie sã se asigure cãexistã o persoanã de sprijin ºi un tutorelegal care pot însoþi copilul în momentuldepunerii mãrturiei în instanþã.• În mãsura în care este posibil, sã se asigurecã mãrturia copilului poate fi transmisãprintr-o legãturã video de la o locaþiesigurã ºi în prezenþa unei persoane desprijin ºi/sau a tutorelui legal.• Dacã mãrturia se ia prin legãturã video,copilului trebuie sã i se explice cum vafuncþiona acest proces.• În cazul în care copilul trebuie sã fie fizicprezent în instanþã, atunci, înainte de ziuaaudierii, ofiþerul trebuie sã ducã copilul însala de judecatã unde va fi audiat cazul ºisã-i prezinte locaþia.• Copilului trebuie sã i se ofere ocazia de asta în boxa martorilor, iar ofiþerul vaconversa cu el pentru a-l familiariza cuaceastã posturã.• Sã îi arate copilului unde va sta fiecarepersoanã în momentul în care va fi audiatã;dacã este posibil, copilul va face cunoºtinþãcu avocatul acuzãrii, înainte de a avea locaudierile.• Sã îi explice copilului ce rol are fiecarepersoanã implicatã în acest caz, inclusivrolul judecãtorului, al avocatului acuzãrii,al avocatului apãrãrii, al grefierului etc.• Sã îi explice copilului cã infractorul va fi ºiel prezent în sala de judecatã ºi sã îi explicede ce se va afla acesta acolo, precum ºi careau fost mãsurile de securitate luate pentrua-l împiedica pe infractor sã evadeze.• Sã îi explice copilului ce fel de întrebãri îivor fi puse ºi în ce mod va putea rãspundeel la aceste întrebãri, de exemplu, sã-iexplice cã trebuie sã se gândeascã bineînainte de rãspunde, sã cearã lãmuriri dacãnu a înþeles întrebarea, sã rãspundã doar laîntrebarea care i-a fost pusã etc.• Sã îi explice copilului ce se va întâmplacând avocatul apãrãrii îi va pune întrebãri,asigurându-l cã statutul lui va rãmâne acelade victimã în acest caz.Nu uitaþi!Dacã un copil cerºeºte, „vagabondeazã” sau estevictima unei exploatãri comerciale sexuale (înprostituþie), NU trebuie considerat ca fiind certatcu legea. În cazul în care legislaþia naþionalã dinþara dvs. prevede cã acestea sunt infracþiuni,atunci legislaþia naþionalã contravinestandardelor internaþionale pentru drepturileomului. Astfel de copii au nevoie de îngrijire ºiprotecþie. Vinovaþii sunt „clienþii”, proxeneþii,traficanþii ºi cei care exploateazã aceºti copii ºi eitrebuie condamnaþi, nu copiii. Trataþi copilul caºi când ar avea nevoie de îngrijire sau protecþie,sau, dacã aveþi destule dovezi pentru a construiun caz împotriva abuzatorului, trataþi copilul cape o victimã în ceea ce priveºte intervievarea ºiprocedurile ce trebuie urmate. În orice caz,trataþi, din punct de vedere psihologic, un astfelde copil ca pe o victimã/un supravieþuitor: fiþisensibil, înþelegãtor ºi manifestaþi tot timpulcompasiune.81

Material de curs 8B.Modelul scenariului, o metoda deintervievare a copiilor folositã depoliþia din Olanda.Discuþiile publice ce au avut loc în Olanda cuprivire la incest ºi abuzul sexual au determinato creºtere a ratei raportãrii la organelecompetente a acestor crime în anii 1980. Înacelaºi timp, cercetãrile internaþionale au arãtatcã minorii pot fi martori importanþi în ceea cepriveºte procedurile penale.Ideea s-a dezvoltat într-atât încât intervievareacopiilor a devenit parte a activitãþii poliþiei,însã numai pentru cei cu formare specialã. ÎnOlanda, un poliþist trebuie sã deþinã atestatpentru intervievarea copiilor sub 13 ani, ºipentru asta va face un curs de 14 luni înaintede a începe sã practice.Interviurile au loc în încãperi speciale care sepreteazã nevoilor tinerilor ce vor fi interogaþi.Interviurile sunt filmate pentru ca sã se asigurecã dovada a fost luatã ºi nu va mai fi nevoie deun alt interviu. În sistemul juridic olandez,copilul nu este adus în sala de judecatã.Martorul este intervievat de cãtre poliþie sau dealte persoane competente plecând de lapremisa cã declaraþia a fost obþinutã în celemai bune condiþii posibile. Transcriereainterviului este acceptatã de preºedintele curþiica dovadã, ºi înregistrarea video este disponibilãpentru susþinerea probelor prezentate înfaþa procurorului, avocatului apãrãrii saujudecãtorului.De-a lungul vremii, poliþia olandezã aconstruit o metodã de intervievare a copiilornumitã „Modelul scenariului”. Este uninstrument pentru obþinerea declaraþiilorcopiilor între 4 ºi 12 ani, considerat cel maibun în Olanda. Metoda este destul desolicitantã pentru cel care realizeazã interviul ºipresupune atât cunoºtinþe teoretice, cât maiales experienþã ºi formare practicã specialã.Modelul scenariului permite intervievatoruluisã reacþioneze optim, adaptat individualitãþiicopilului ºi situaþiilor variate. Fiecare interviupoate fi ajustat, însã în mod structurat ºi înconformitate cu cerinþele interviului. Intervievatorulpoate folosi un scenariu diferit dacã deacest lucru este nevoie în obþinerea celor maibune rezultate.Situaþia idealã este scenariul A, cel în carecopilul martor va relata în mod spontan ceeace s-a întamplat, ºi intervievatorul va trebuidoar sã punã întrebãri factuale pentru a primio informaþie cât mai detaliatã.Dacã nu existã o relatare spontanã, intervievatorulva apela atunci la scenariul B, punândîntrebãri indirecte pentru a ajuta la povestireaîntamplãrilor sau folosind desenul sau imaginivizuale conþinând informaþie ilicitã. Dacãrespectivul copil va începe povestirea, are locreîntoarcerea la scenariul A.Dacã nici ruta indirectã nu dã rezultate, intervievatorulva apela la scenariul C, ºi vaconfrunta copilul cu informaþii despreacuzaþiile formulate. Dacã martorul vaconfirma informaþiile, intervievatorul se vareîntoarce la scenariul A ºi va pune întrebãrimai detaliate. Dacã copilul va nega informaþiaînsã, interviul se va încheia. Durata totalã ainterviului nu ar trebui sã fie mai mare de oorã ºi jumãtate.Modelul scenariului conþine trei pãrþi: Ointroducere, o parte orientatã spre caz ºi oîncheiere. Principiile care trebuie urmate sunt:• Interviul trebuie sã fie adaptat copilului• Interviul trebuie sã adune dovezi• Interviul trebuie sã fie de încrederePentru a adapta interviul la situaþia copilului,intervievatorul se va orienta spre crearea uneilegãturi cu acesta. Intervievatorul îi va explicade la început copilului ceea ce va avea loc, ºi vacãuta susþinerea lui. Intervievatorul va fisensibil la nevoile copilului: nivelul sãu deatenþie ºi concentrare, gradul de înþelegere saudorinþa de a se implica în acest proces.Pentru stângerea dovezilor, intervie-vatorul vapune întrebãri despre evenimente concrete ºitot ceea ce þine de circumstanþe ºi va cautãpermanent ºi activ posibilitaþi alternative saususpecþi dincolo de acuzaþiile formulate.Pentru obþinerea unui interviu de încredere,intervievatorul trebuie sã se asigure cãrespectivul copil a înþeles pe deplin întrebãrile.Orice informaþie pe care copilul o va furnizatrebuie sã fie datã voluntar. Intervievatorul vafolosi tehnicile Modelului Scenariului. Se va

asigura de douã ori de rãspunsuri ºi va evita sãinfluenþeze în orice fel rãspunsurile copilului.Poliþia olandezã este pregãtitã sã recunoascãpericolul pe care-l constituie lipsa de egalitateîn ceea ce priveºte raportul copil – intervievator.Sarcina celui care realizeazã interviuleste de a determina copilul sã povesteascãdatele factuale ºi sã ofere informaþii detaliate.Pentru realizarea acestui scop, intervievatorultrebuie sã-ºi minimizeze influenþa.83

Modelul scenariuluiINTRODUCEREPrezentaţi rolul şi scopul interviuluiLăsaţi-l pe copil să aleagă: va vorbiimediat sau mai întâi se va jucaRealizaţi o legătură cu copilulCENTRAREA PE CAZÎntrebări cu final deschisCopilul povesteşteScenariul AStimulaţi-i liber amintirileExplicaţi regulileLucraţi la reamintireafaptelor:• Întrebări cu final deschis• Întrebări de verificare• Clarificaţi mai întâifaptele şi pe urmăcircumstanţele• Contextele şi episoadelespecifice• Ipotezealternative/suspecţiCopilul refuză săpovesteascăScenariul BÎntrebări indirecteDesenCopilul refuză săpovesteascăScenariul CConfruntarea cuinformaţiileINCHEIEREAAlţi suspecţi?Lucruri de clarificat sauîntrebat?Felicitaţi copilulPerioada de destindere/perioada de joacă84

9SesiuneaPRINCIPALELE INSTITUÞIIRESPONSABILE ºI ROLURILELORObiective:Aceastã sesiune aruncã o privire asupradiverselor instituþii care pot fi luate înconsiderare în combaterea traficului de copii,identificând rolurile ce revin fiecãruia dintre ei.Participanþii sunt încurajaþi sã caute modalitãþide a colabora cu aceste instituþii.Instrucþiuni pentru formatori:Acestã sesiune are o importantã componentãpracticã. Are douã aspecte: unul constã în aface participanþii sã obþinã o serie de informaþiidespre instituþii ºi rolurile lor, ºi un altulconstã în a-i face sã conºtientizeze multipleleposibilitãþi de cooperare între ei. Este o sesiunelungã aºa cã planificaþi timpul cu grijã.Inaintea sesiunii, uitaþi-vã peste Fiºa de lucru9A pentru specificul þãrii ºi verificaþi dacãacesta corespunde. Adãugaþi sau ºtergeþiinformaþia dacã este necesar. Participanþiitrebuie sã ºtie clar cine ºi ce face în þaradumneavoastrã, care sunt rolurile ºi limiteleactivitãþii diferitelor instituþii. Lãsaþi participanþiisã sugereze schimbãri pe care leconsiderã necesare în descrierea rolurilor dinfiºa de lucru.Dacã preferaþi, puteþi folosi fiºa 9A ca bazãinformativã ºi puteþi realiza pe flipchart oHartã a instituþiilor. Asiguraþi-vã cã realizaþi înhartã ºi legãturile între diferitele instituþiiresponsabile cu protecþia copilului victimã atraficului.Este oferit în cadrul Fiºa de lucru 9B un studiude caz la care s-ar putea preta un joc de rol.Lãsaþi participanþii sã hotãrascã care suntinstituþiile relevante, ºi ce roluri pot fi jucate.Ar fi bine ca în fiecare grup de joc de rol sãexiste cel puþin o persoanã care sã cunoascãactivitatea instituþiei pe care o va reprezenta;altfel, participanþii nu pot avea siguranþacorectitudinii ºi aplicabilitãþii deciziilor lor.Dacã jocul de rol nu se potriveºte sesiunii,poate fi înlocuit cu discutarea studiului de cazºi a instituþiilor implicate.Este important ca în aceastã sesiune sãincludeþi discuþii despre modul în caresusþinãtorii pot colabora ºi valoarea muncii înechipã. În acest mod, participanþii vor realizamodul în care pot folosi contactele ºiinformaþiile din curs pentru a îmbunãtaþirealizarea sarcinilor pentru copii pe viitor.Folosiþi Materialul de curs 9A (cea care descriesistemul existent în Italia) ca punct de plecarepentru discuþie.În ceea ce priveºte contextul soluþiilor, esteoptim sã aduceþi în discuþie tema SistemuluiNaþional de Referire a Cazurilor ca modalitatede combatere a traficului de fiinþe umane ºiposibilitatea de adoptare a unui astfel demecanism în þarã. (Materialul de curs 9B).Dacã un astfel de mecanism naþional existãdeja, asiguraþi-vã cã participanþii ºtiu cumfuncþioneazã ºi cum va funcþiona pe viitor.Pregãtiþi o fiºã care sã conþinã astfel deinformaþii ºi oferiþi-o participanþilor.Dacã existã un plan naþional de combatere atraficului de fiinþe umane, acesta ar puteaconstitui o informaþie folositoare ºi un punctde plecare în discuþii. Ar trebui sã obtineþiinformaþii despre aceasta ºi sã le înmânaþiparticipanþiilor.O listã de contacte utile este folositoare pentrua fi înmânatã participanþiilor la sfârºitulcursului. Un astfel de model este prezentat înFiºa 5. Participanþii ar putea folosi metodabrainstormingului pentru a o completa. Puteþi,de asemenea, sã o completaþi ºi dumneavoastrãanterior ºi sã o distribuiþi la sfârºitul sesiunii.Formatul workshopului:a. Participanþii primesc Fiºa de Lucru 9A.Lucrând împreunã, într-un singur grup,ei cad de acord asupra categoriilor deinstituþii care se gãsesc în þara lor,precum ºi asupra rolurilor pe care le auaceºtia. Analizeazã dacã instituþiile îºiîndeplinesc sau nu rolurile descrise.b. Alternativ, participanþii folosesc brinstormingulpentru a construi o ‘Hartã a Instituþiilor’.Se deseneazã serviciile identificatepe flipchart ºi se marcheazã conexiunileexistente între servicii.

c. Participanþilor li se înmâneazã Studiul deCaz din fiºa de lucru 9B. Îl citescindividual.d. Participanþii se împart în maxim ºasegrupe alcãtuite din 4-5 persoane, iarfiecãrui grup îi este atribuit un rol.Rolurile sunt:1. Ofiþeri responsabili cu aplicarealegii/serviciile de urmãrire penalã2. Organisme de stat (MinisterulEducaþiei, Ministerul Solidaritãþii ºiFamilie etc.)3. Agenþii de Protecþia Copilului4. ONG-uri ºi organizaþii internaþionale5. Pãrinþi/ºcoli6. Ambasade/consulateGrupele trebuie sã se poziþioneze ºi sãgândeascã în spiritul rolului atribuit fiecãreia ºisã analizeze cazul din aceastã perspectivã,rãspunzând la întrebãrile listate la finalulstudiului de caz.e. Fiecare grupã raporteazã care au fostrãspunsurile sale în cadrul grupuluilãrgit. Rezultatele obþinute de fiecaregrupã vor fi notate pe flipchart.f. Alternativ, purtaþi o discuþie desprestudiul de caz, folosind întrebãrilepropuse la sfârºitul acestuia.g. Folosiþi materialul de curs 9A pentru aexplica modul în care copiii traficaþi dinItalia sunt asistaþi. Purtaþi o discuþiegeneralã despre modul în care instituþiiledin þarã pot realiza împreunã o protecþiemai bunã. Începeþi cu aceste întrebãri: Cetip de colaborare din partea altorsusþinãtori pot sã vã ajute sã protejaþi maibine copilul?Ce iniþiative puteþi lua pentrua vã asigura aceastã colaborare?h. Folosiþi fiºa 9C pentru a prezentaSistemul Naþional de Referire aCazurilor. Cereþi sugestii despre modulîn care aceastã structurã ar puteafuncþiona în þarã. Alternativ, oferiþiinformaþia despre actualul SistemNaþional de Referire a Cazurilor saudespre Planul Naþional de Acþiune ºiîntrebaþi participanþii cum ar putea /cum pot sã lucreze cu aceste instrumente.i. Formatorul prezintã un model de „Fiºã apersoanelor de Contact” (din cadrul fiºei9C). Participanþii se strãduiesc împreunãsã completeze acestã fiºã.j. Alternativ, formatorul poate sã leprezinte o fiºã gata completatã pe careparticipanþii o pot revizui ºi pãstra.Resurse/Materialenecesare: Fiºele de Lucru9A ºi 9B, 9C, Fiºele 9A si9B, flip chart, marker,instumente de scris.Timp estimat:3 ore ºi 30 deminute.86

Fiºa de Lucru 9A:Principalele instituþii responsabile ºi rolurile lorSusþinãtori Actori Rol Funcþioneazã?1. Aplicarealegii•2.Procuratura3. Instanþelede judecatãPoliþia • Previn activitãþile ilegale ºiPoliþia deinfracþiunileFrontierã • Menþin liniºtea ºi ordineaServiciile de• Protejeazã viaþa ºi proprietateaEmigrare• Investigheazã infracþiunile laindicaþiile Procurorului• Colecteazã probe• Efectuazã arestarea suspecþilor• Efectueazã percheziþia în vedereacolectãrii probelor ºi confiscãaceste probe• Depun plângere la Procuraturã ºifac recomandãrile necesareProcurorul • Investigheazã plângerile• Conduce investigaþia poliþiei încazuri de infracþiune• Colecteazã, examineazã ºianalizeazã probele• Stabileºte încadrarea infracþiunii,în cazul în care s-a comis vreuna.• Respinge plângerile sau sentinþa decondamnare (sau capetele deacuzare aduse oficial în instanþã )• Aduce cazul în faþa instanþeipentru a obþine condamnareainfractoruluiCompletul dejudecatã• Elibereazã mandatul de arestare asuspecþilor• Elibereazã ordinul de încarcerare• Dispune eliberarea condiþionatãsau ordinul de restricþie• Dispune analiza laboratorului decriminalisticã• Dã ordinul de percheziþie ºiconfiscare a probelor• Efectueazã audieri preliminare alecelor arestaþi sau reþinuþi• Efectueazã audierile în instanþã• Audiazã faptele aferente cazului ºideterminã sub incidenþa cãrei legise înscriu acestea• Determinã gradul de vinovãþie saunevinovãþie al acuzatului• Impune pedeapsa sau sentinþaDispune alte mãsuri alternative(alternative la pedeapsa cu închisoarea:eliberarea condiþionatã, servicii înslujba comunitãþii, sentinþã cususpendare, instruire profesionalã)••87

Susþinãtori Actori Rol Funcþioneazã?4. Sistemul deProtecþiaCopiluluiAsistentulsocialTutorele legalDoctorulPsihologula) Managementul cazului• Lucreazã împreunã cu copiiivictime pentru a identifica cenevoi ºi probleme au aceºtia,pentru a evalua problemele deordin psihologic ºi pentru a gãsi ºiimplementa soluþiile adecvate.• Efectueazã investigaþii ale cazurilorsociale, evaluãri de diagnostic ºielaboreazã planuri de reabilitare.• Oferã copiilor sprijinul, consiliereaºi motivaþia de care au nevoie peparcursul implementãriiplanurilor de reabilitare.b) Asistenþã pe parcursul procedurilorlegale/proceselor în instanþã• pregãteºte/trimite rapoarte destudiu ale unor cazuri socialeprecum ºi evaluãri ale cazului ºirecomandãri pentru protejareainteresului suprem al copilului.• Consiliazã actorii implicaþi înprocesul de judecatã în instanþã cuprivire la: aplicarea procedurilorîntr-o manierã apropiatã de copil(child-friendly)• Asigurã prezenþa/reprezentareacopiilor pe parcursul audierilor îninstanþã.• Însoþeºte ºi consiliazã copiii peparcursul anchetei ºi al procesuluide judecatã.• Consiliazã copiii ºi familiile lor cuprivire la starea ºi evoluþia cazuluic) Furnizarea unor servicii ºi facilitãþide reabilitare ºi reintegrare• Oferã consiliere socialã ºi asistenþãîn vederea reabilitãrii copiluluivictimã• Oferã consiliere în vederea pregãtiriipentru reintegrarea socialã acopiilor• Faciliteazã reunificarea familiei• Asistã copiii în procesul lor dereintegrare în sânul comunitãþii,facilitându-le accesul la ºcoalã, lainstruire profesionalã, precum ºi laalte programe sau activitãþi alecomunitãþii.88

Susþinãtori Actori Rol Funcþioneazã?5.Comunitatea•6. SectorulprivatBiserica,ºcolile ONGurile,organizaþiilecomunitare,reþele deprotecþiacopiluluimass-media,universitãþietc.Industria deturism,transporturi,ºoferi de taxi,Conducereaexecutivã ahotelurilor ºirestaurantelor,a locaþiilordestinaterelaxãrii ºidistracþiei• Prevenirea infracþiunilor• Detectarea ºi denunþareainfracþiunilor• Linii telefonice gratuite• Servicii de sprijinire ºi asistenþãpentru victime (adãpost, serviciimedicale, psiho-sociale ºieconomice)• Reabilitare/educare• Reintegrare• Militare• Prevenirea exploatãrii• Prevenirea infracþiunilor princonºtientizare• Detectarea ºi denunþarea actelorde exploatare• Codul de conduitã pentruProtecþia Copiilor împotrivaexploatãrii lor (sexuale)• Prevenirea exploatãrii•8. Altele• Ministerul Educaþiei• Ministerul de Interne• Ministerul Afacerilor ExterneRoluri:• Implementarea politicilor• Asigurarea cooperarii între autoritãþile naþionale• Asigurarea documentaþiei legale89

Fiºa de lucru 9BSTUDIU DE CAZ: Elena ºi AnaÎntr-un sat din þara A trãiesc douã fete, buneprietene. Numele lor sunt Elena ºi Ana ºiamândouã au 16 ani. Elena a abandonat ºcoala.Ea este cea mai mare dintre copiii familiei iarpãrinþii sunt sãraci, aºa cã decide cã nu are rostsã continue ºcoala ºi cã ar trebui sã gãseascã delucru pentru a îºi ajuta pãrinþii. Însã nu poategãsi nimic de lucru în satul ei. Câteodatã ajutãun prieten de familie care este fermier ºi mergela piaþã pentru a-i vinde legumele. Dar acestanu o poate plãti prea mult.La piaþã, Elena întâlneºte o femeie care-icunoaºte familia ºi intrã în vorbã cu ea. Femeiaîi spune cã în strãinãtate se gãsesc o mulþimede slujbe bune ºi cã ar putea-o recomandaunui bãrbat care ar putea sã-i gãseascã o asfelde slujbã. Elena este încântatã. κi noteazãnumele ºi numãrul de telefon al persoanei decontact.Elena o convinge pe Ana cã amândouã artrebui sã plece din þarã, împreunã. Ana este deacord. Îi lipseºte Elena la ºcoalã ºi oricum, areprobleme acasã. Ele contacteazã telefonicpersoana recomandatã de prietena de familie aElenaei. Numele sãu este ªtefan. El le dã feteloro adresã din capitala þãrii A ºi le spune sãmeargã acolo pentru a se întâlni cu el weekend-ulurmãtor.Cele douã fete pleacã împreunul cu autobuzul.Pãrinþii Elenei sunt fericiþi pentru ea dar ºioarecum îngrijoraþi pentru cã fetele nu audecât adresa la care vor merge în capitalã ºi unnume de contact, ªtefan. Ana nu le spunepãrinþilor ei cã pleacã din sat, le scrie doar oscrisoare pe care o lasã în casã ca ei sã o poatãgãsi mai târziu. Fetele promit pãrinþilor Eleneicã le vor scrie de îndatã ce se vor instala lanoua slujbã din strãinãtate ºi cã le vor trimitebani. Dupã un drum lung ºi obositor, felelesosesc în oraº ºi merg la adresa indicatã. În celedin urmã soseºte ºi ªtefan. Pare sã fie foartedrãguþ. Le duce în apartamentul sãu ºi le oferãun loc de dormit pe podea. El le explicã fetelorcã, pentru a putea merge în strãinãtate, aunevoie de documente de cãlãtorie ºi cã dureazãcâteva zile sã facã rost de ele. Cum fetele nu aunici un ban, le dã el niºte bani, spunându-le cãpot sã-i înapoieze datoria mai târziu când or sãcâºtige ºi ele bani buni.Sunt procurate paºapoartele pentru fete. Acostat ceva pentru cã ªtefan a trebuit sãmituiascã notarul ca sã obþinã formulare falsede consimþãmânt care sã ateste cã pãrinþii auconsimþit la eliberarea paºapoartelor ºi lacãlãtoria în strãinãtate a fetelor lor. ªtefan facerost ºi de biletele cu care fetele vor ajunge ladestinaþie, despre care li se spune cã va fi þaraB. Este destul de evaziv în ceea ce priveºteslujba pe care o vor avea fetele acolo, dar elesunt fericite cã pleacã ºi nu doresc sã-l batã lacap prea mult.Dupã câteva zile petrecute în apartament,fetele sunt duse la garã ºi trimise la destinaþiede cãtre ªtefan. El le explicã fetelor cã unprieten de-al lui le va aºtepta la sosirea în þaraB. Prietenul lui le va face rost de slujbe ºi vacolecta datoria pe care o au la el în primelesãptãmâni în care vor începe sã câºtige bani.Fetele nu ºtiu exact câþi bani îi datoreazã luiªtefan.Trenul se opreºte la graniþã ºi unul din poliþiºtiexamineazã paºapoartele ºi documentelefetelor. Le întreabã unde merg iar ele îirãspund cã merg în þara B sã se întâlneascã cuun prieten.În ziua urmãtoare fetele ajung la destinaþie. Îngarã sunt întâmpinate de prietenul lui ªtefancare se numeºte Yuri. Nu s-a comportat de locprieteneºte cu ele. Insistã sã le ia documentele.Apoi le duce într-o camerã de hotel unde semai aflã alte câteva fete. Sunt acolo ºi câþivabãrbaþi care se uitã la fete, cerându-le sã sedezbrace ºi verificându-le vârsta. Spredisperarea fetelor, Yuri le „vinde” pe Elena ºiAna unuia dintre bãrbaþi ºi le spune cã acestaeste noul lor patron ºi cã vor lucra într-unmagazin. Fetele vãd cu ochii lor cã Yuriprimeºte foarte mulþi bani. Yuri le spune cã oparte din aceºti bani îi va folosi pentru a plãtidatoria pe care o au la ªtefan. Yuri înmâneazãnoului patron paºapoartele ºi documentelefetelor.Numele patronului este Adrian. El duce feteleîntr-un apartament de la periferia oraºului.Adrian nu poate comunica farte bine cu Ana ºiElena pentru cã nu vorbeºte limba lor, iar eleînþeleg doar foarte puþin din ceea ce spune el.Odatã ajunºi la apartament, Adrian devinefoarte violent. Þipã la ele ºi le spune cã vorlucra pentru el ca prostituate ºi le violeazã pe90

ând, cu cealaltã de faþã, pentru a le demonstracã vorbeºte serios.De aici încolo, pentru Ana ºi Elena începe oviaþã de coºmar. Adrian încuie fetele înapartament ºi nu le permite sã iasã decâtpentru a întâlni clienþii. El le aduce de mâncareºi, din când în când, produse de igienãpersonalã. Le forþeazã sã ia contraceptive orale.La început, fetele au protestat ºi au plâns, darfãrã nici un rezultat. Adrian le spune doar cã,pentru fiecare client pe care refuzã sã-lserveascã, îi vor datora ºi mai mulþi bani decâtl-a costat achiziþionarea lor. Cu cât vorcontinua cu acest comportament, cu atât le valua mai mult sã îi plãteascã înapoi datoria, lespune el fetelor. Le promite cã de îndatã ce îºivor plãti datoria, va începe sã le dea ºi lor cevabani ca sã poatã trimite acasã.Viaþa în apartament este ca într-o închisoare.Când se aflã înãuntru, uºile sunt încuiate ºi nupot ieºi afarã. Când sunt scoase afarã, suntîntotdeauna însoþite de Yuri sau de unul dinangajaþii lui. Sunt duse cu maºina la casa sauapartamentul vreunui client, iar „protectorul”aºteaptã afarã. Când clientul a terminat cu ele,„protectorul” duce fetele înapoi la apartament.Fetele sunt nefericite, deprimate ºi suferã cusãnãtatea. Nu vorbesc limba locului, nu ºtiuexact unde se aflã ºi nu au cum sã comunice cuvreun cunoscut. Uneori trebuie sã ofere serviciisexuale pentru pânã la 5 clienþi pe noapte.Aceastã situaþie continuã pentru 10 luni.Unuia dintre clienþii Anei îi place sã îºisatisfacã perversiunile sexuale cu ea. A mai fostîn casa acestui client în douã rânduri ºi s-aîntors la apartament traumatizatã ºi plinã devânãtãi din cauza agresiunilor fizice ale acestuiclient. Într-una din zile, când „protectorul” i-aspus cã va merge din nou la acest client, peAna a apucat-o disperarea. A deschis fereastrade la apartament ºi a sãrit.Elena nu poate ieºi afarã sã meargã la ea. Poatedoar sã vadã trupul Anei prãbuºit pe pãmântsub fereastra apartamentului.În cele din urmã, niºte poliþiºti îºi fac apariþiapentru a face cercetãri în legãturã cu moarteafetei. În momentul în care nu pot pãtrunde înapartament ºi o aud pe Elena strigând dininterior, poliþiºtii sparg uºa. O gãsesc pe Elenaîn stare de ºoc ºi disperatã.Elena este dusã la secþia de poliþie unde estechestionatã în legãturã cu moartea fetei. Arenevoie de un traducãtor care însã nu poate sosidecât a doua zi, aºa cã va petrece noaptea lasecþia de poliþie. I se cer documentele, dar nu leare pentru cã Adrian le-a pãstrat asupra lui ºinu i le-a mai dat ei înapoi.În timpul interogatoriului de a doua zi, Elenaeste întrebatã cum a ajuns în apartament ºi ceºtie despre Adrian ºi prietenii lui. Îi este fricã sãle spunã ceva poliþiºtilor. Este îngrozitã degândul cã pãrinþii ei vor afla despre ceea ce i s-a întâmplat ºi cã pãrinþii Anei o vor învinovãþipentru moartea fetei lor. Preferã sã spunã câtmai puþin posibil. Poliþiºtii din þara B suntsupãraþi pe ea, o acuzã de refuzul de a cooperaºi o trimit în instanþã ca pe orice emigrantilegal. Se emite ordinul de deportare a Eleneiînapoi în þara A.La aproape ºase sãptãmâni dupã ce a fostscoasã din apartament, Elena este deportatã înþara de origine. Este preluatã de la poliþiºtii dinþara B de cãtre cei din þara A. Poliþia din þara Ao bagã într-un centru de detenþie ºi o acuzãpentru faptul cã nu are documente. Elenapetrece douã luni în detenþie. I se efectueazãun control medical în aceastã perioadã ºi i sespune cã este seropozitivã. În cele din urmãeste eliberatã.Odatã eliberatã, Elenei îi este teamã sã meargãacasã. Îi este ºi ruºine ºi fricã. Nu are olocuinþã, o slujbã ºi nici bani.Elena începe sã se prostitueze pe strãzilecapitalei pentru a supravieþui.Întrebãri:1. Dacã þara aceasta ar fi fost Þara A dinStudiul de caz, ce acþiuni aþi fi pututîntreprinde în favoarea Elenei ºi a Anei?2. Din ce motiv aþi fi întreprins aceste acþiuni?3. De ce abilitãþi aþi fi avut nevoie pentru aîntreprinde aceste acþiuni speciale?4. V-aþi fi putut folosi de cooperarea celorlaþi?Dacã da, ce fel de cooperare v-ar fi plãcutsã primiþi din partea lor?5. Aveþi aºteptãri în ceea ce priveºte rolurilecelorlate grupe, ºi dacã da, în ce constauaceste aºteptãri?91

1.2.3.4.5.92

Fiºã de lucru 9CFiºa persoanelor de contactÎntrebãri speciale la care trebuie sã se gândeascã participanþii atunci când vor completa aceastã fiºã:• În domeniul aplicãrii legii: existã unitãþi speciale în cadrul secþiei dvs. de poliþie? Existãvreun ofiþer specializat în lucrul cu copiii?• În asistenþã socialã: ºtiþi cum puteþi lua legãtura cu asistentul social de serviciu?• În comunitate: exemple de actori implicaþi pot include: clinicile ºi spitalele locale; ºcolilelocale; linile telefonice gratuite – de ex., linii telefonice de consiliere pentru copii; centrede crizã pentru refugiaþi; centre de reabilitare în urma consumului de droguri; opinia sausfatul unei persoane în care puteþi avea încredere; organizaþiile neguvernamentale saucomunitare – cele care oferã adãpost pentru copiii strãzi sau pentru cei ai cãror pãrinþisau reprezentanþi legali nu pot fi identificaþi/ cele care oferã consiliere cu privire latratamentul adecvat care trebuie aplicat copiilor/ cele care oferã servicii medicale,asistenþã legalã; grupurile religioase de sprijin, biserici, moschei, temple etc;• organizaþiile internaþionale: existã oficii ale organizaþiilor internaþionale care sãfuncþioneze în scopul combaterii traficului de fiinþe umane?Fiºa persoanelor de contactDenumireainstituþiei /organizaþiei/unitãþiiTipul deservicii /asistenþãoferitePrincipala/lepersoanã/ede contactDetalii decontact(adresã,telefon – labirou/mobil/, email, fax)Orele lacare poatefi gãsitPersoanade contactîn afaraprogramuluidelucruIndicii ºiinformaþiisuplimentare93

Material de curs 9AItalia: asistenþa victimelor traficului;articolul 18 din decretul legisltivnr. 286/98În demersul combaterii traficului de persoane,în Italia s-au luat o serie de mãsuri legislative ºiumanitare pentru a se face faþã influxuluimasiv de femei traficate provenite din Europade Est ºi Africa.Departamentul Italian pentru ªanse Egale coordoneazão Comisie interministerialã cu rolul de aasigura implementarea articolului 18 din decretulnr. 18/98. Prin acest articol, Italia a încercat sãrãspundã problematicii traficului de fiinþe umane.Prin acesta se asigurã acordarea dreptului derezidenþã victimelor traficului ºi programe deasistenþã pentru reintegrarea lor socialã.Articolul 18 este un instrument legal, dar ºi omãsurã umanitarã. Permite asistarea ºiprotecþia femeilor traficate care, altfel, ar puteafi privite nu ca ºi victime ale unei infracþiuni, cica infractoare în sine.Asigurarea acestor facilitãþi pentru victimã nuimpune ºi raportarea victimei la poliþie. Înschimb, asigurã autoritãþilor informaþii ºicooperare. Mãsura este inovativã pentru cãpresupune protecþie imediatã pentru toatevictimele traficului de fiinþe umane ºi aducecooperarea ºi participarea lor la investigaþie.Premisa de la care se pleacã este aceea cãvictimele pot colabora mai bine dacã se aflãîntr-o poziþie de securitate ºi atunci cândbeneficiazã de drepturi.Dreptul este acordat „oricând poliþia, investigaþiilesau procedele juridice care se ocupã deastfel de infracþiuni. sau oricând serviciile socialeale autoritãþii locale, în timpul desfãºurãriiactivitãþilor de asistenþã socialã, identificãsituaþii de abuz sau gravã exploatare alecetãþenilor strãini, sau oricând siguranþapresupuºilor cetaþeni strãini este pusã în pericolîn încercarea de a scapã de organizaþiacriminalã, care se ocupã cu una din infracþiunilemai sus menþionate, sau ca ºi consecinþã adeclaraþiilor fãcute în timpul investigaþiilorpreliminare sau în timpul desfãºurãriiprocesului.” (Articolul 18, paragraful 1)Cererea de acordare a dreptului de rezidenþãpoate fi realizatã de autoritãþile locale sau decãtre o organizaþie privatã. Decizia acordãriidreptului este preluatã de un reprezentant legalcare trebuie sã fie informat despre programulde reintegrare socialã a victimei. Dreptul derezidenþã este acordat iniþial pentru 6 luni.Poate fi prelungit pe o perioadã de încã un ansau chiar mai mult dacã procedurile legale ocer. Dreptul este anulat dacã victima renunþã laprogramul de integrare care i-a fost aplicat.În cadrul articolului 18 se menþioneazã cã seacorda fonduri naþionale cãtre Departamentulde ªanse Egale pentru a susþine douã tipuri deprograme: programe de protecþie socialã ºiiniþiative.Proiectele de protecþie socialã asigurã protecþiesocialã strãinilor, femei ºi copii, victime aletraficului. Acestea pot include permise specialede rezidenþã, adãposturi, informare cu privirela drepturi, asigurãri de sãnatate ºi asigurãrisociale, îngrijire medicalã ºi psihologicã,asistare în gãsirea unui loc de muncã, cursurivocaþionale, suport legal, precum ºi serviciileunui translator pe tot parcursul procedurilor.Se sperã cã în acest fel victimele vor fiîncurajate sã coopereze cu autoritãþiile pentruidentificarea traficanþilor, mai ales în timpulprocesului penal.Aceste programe sunt susþinute prin iniþiativede genul campaniilor de sensibilizare, cercetãri,activitãþi de formare pentru cei care se ocupãde programele sociale, atât din sectorul public,cât ºi din cel privat, asistenþã tehnicã ºimonitorizarea proiectelor. Cea mai relevantãiniþiativã de acest gen a fost crearea unei liniitelefonice gratuite de sprijin, care ajutã victimeletraficului sã contacteze profesioniºti carele pot ajuta. Linia a luat fiinþã în anul 2000.Alte douã initiaþive importante sunt:• Monitorizarea naþionalã a activitãþilor ºirapoartele împotriva traficanþilor (însubordinea Departamentului de laUniversitatea din Trento)• Asistarea ºi repatrierea voluntarã a victimelortraficului în þãrile lor de origine (încolaborare cu Ministerul de Interne ºiOrganizaþia Internaþionalã pentru Migraþie).Douã sute de cazuri au fost asistateîntr-o perioadã de 5 ani de activitate.94

Material de curs 9BSisteme Naþionale de Referirea CazurilorUn Sistem Naþional de Referire a Cazurilor(SNRC) este un proces în care diverºii actorisociali ºi instituþii cu responsabilitãþi îndomeniul prevenirii ºi combaterii traficului decopii, identificã persoanele care se presupunecã au fost traficate, iar prin colaborarea dintreei, se asigurã referirea victimelor cãtre serviciilespecializate. Organele de aplicare a legii sunt,probabil, principala autoritate responsabilã cuidentificarea victimelor, dar mai sunt o serie dealte instituþii ºi persoane care pot intervenipentru o presupusã victimã ºi care sunt, deci, osursã importantã de informaþii. Un SNRC binepus la punct ºi din care fac parte acesteinstituþii ar trebui sã implice toþii partenerii înacest proces de identificare a victimelor.În Republica Moldova, un SNRC funcþioneazãîncã de la începutul anului 2004. S-a creat uncadru de coooperare în care toþi actorii publiciîºi îndeplinesc obligaþia de a proteja ºi promovadrepturile umane ale persoanelor traficate.Eforturile lor sunt coordonate printr-un parteneriatstrategic între autoritãþile responsabilecu aplicarea legii ºi societatea civilã.Obiectivele principale ale SNRC sunt acelea dea se asigura cã drepturile victimelor traficuluisunt respectate ºi de a oferi o soluþie eficientãde referire a victimelor cãtre serviciilespecializate existente. În Moldova, acest lucruînseamnã cã SNRC:• oferã îndrumare cu privire la cum seidentificã persoanele traficate tratându-leîntr-un mod adecvat, respectându-ledrepturile ºi acordându-le puterea de a luasingure acele decizii care le pot afectacursul vieþii.• oferã un sistem pentru referirea persoanelortraficate cãtre agenþii specializate careoferã victimelor adãpost ºi protecþieîmpotriva agresiunilor fizice ºi psihice,precum ºi servicii de sprijin. Serviciileexistente includ asistenþã medicalã, socialãºi psihologicã, consiliere ºi servicii înmaterie legalã, asistenþã în obþinereadocumentelor de identitate ºi facilitarearepatrierii voluntare.• Stabileºte mecanisme pentru a armonizaasistenþa oferitã victimelor cu eforturile deinvestigare ºi condamnare a infracþiunii.• Oferã cadrul instituþional adecvat uneiparticipãri multi-disciplinare ºi intersectorialeîn combaterea traficului de fiinþeumane, monitorizând în acest felfenomenul ºi evaluând rãspunsurile decontracarare a acestuia.Acordul de Cooperare al SNRC cu structurilestatale, dar ºi negu-vernamentale se vamaterializa ca urmare a unei directive potrivitcãreia persoanele suspectate de a fi fosttraficate vor fi transferate din custodia poliþieiîn custodia unor servicii specializate deasistenþã ºi protecþie operate de ONG-uri. Oaltã variantã de materializare a unui astfel deacord ar putea fi semnarea unui Memorandumde Înþelegere.Experienþa a demonstrat cã acordurile decooperare dintre actorii publici ºi cei privaþicresc semnificativ rata succesului încondamnarea traficanþilor de fiinþe umane.Cercetãrile din Europa occidentalã au arãtat cãpeste 40% din persoanele traficate suntidentificate prin eforturile ONG-urilor, aleautoritãþilor locale, dar ºi cu ajutorul liniilortelefonice gratuite. Clienþii prostituatelor ºi alþicetãþeni identificã peste 22% din acestevictime. Dintre victimele traficate efectiv, maipuþin de 14% sunt identificate de poliþie. Dincercetãrile efectuate cu privire la programele deasistenþã a victimelor din Europa de Sud-Est, areieºit cã instituþiile responsabile cu aplicarealegii au identificat doar o treime din femeiledespre care se presupune cã au fost traficate.Majoritatea victimelor nu au fost referite cãtreun program de asistenþã sau adãpostspecializat, ci au fost trimise în centre dedetenþie sau închisori înainte de a fi deportate.Un sistem complex de instituþii poate ºi artrebui sã fie implicat în identificarea victimelorcare se presupune cã au fost traficate. Aceºtiactori ar trebui instruiþi ºi interconectaþipentru a putea referi cazurile.Procesul de identificare ar trebui sã includãrespectarea opiniilor victimelor, dar ºi aautonomiei acestora. Trebuie, aºadar, privit cao parte integrantã a conceptului de protecþie avicitmelor.

Sesiunea 10EVALUAREObiective :Obiectivul acestei sesiuni finale este de a evaluaîn ce mãsurã cursul de formare a satisfãcutaºteptãrile participanþilor, de a identificaschimbãri în atitudinile ºi cunoºtinþele loranterioare, precum ºi de a vedea cum vor puneei în practicã ceea ce au învãþat pe parcursulacestor sesiuni de instruire.Instrucþiuni pentru formatori:O bunã evaluare vã va ajuta sã identificaþi ceeace a mers bine, dar ºi ce a mers rãu de-a lungulsesiunilor ºi vã va ajuta sã aduceþi îmbunãtãþirisesiunilor viitoare. Se poate aplica un test decunoºtinte de bazã (Fiºa de luru 10A).Participanþii nu trebuie sã le semneze ºi trebuiesã fie încurajaþi sã fie sinceri în ceea ce priveºteformarea, pentru cã asta ajutã la îmbunãtãþirealui calitativã.Poate fi purtatã ºi o discuþie despre cât de binea corespuns cursul de formare aºteptãrilorparticipanþilor. Amintiþi aºteptãrile care au fostformulate în prima sedinþã ºi comparaþinotiþele. Comentariile participanþilor vã vorajuta sã identificaþi eventulale neajunsuri alecursului ºi vã va oferi posibilitatea sã oferiþi oapropundare ºi o lecturã mai intensã pentruaceia dintre participanþi care au nevoie de asta.Este bine sã li se dea ºansa participanþilor sã-ºiexprime opiniile personale despre experienþade învãþare avutã. Exprimându-ºi reacþiile ºirãspunzând la întrebãrile sugerate, participanþiivor putea crea legatura între formareaprimitã ºi activitatea de la locul de muncã.În final, completarea chestionarului deevaluare a cursului poate fi folositoare pentruinstituþiile care au derulat programul deformare; este, de asemenea, un instrument deînvãþare pentru organizatori.Sesiunea se poate încheia printr-un joc. Unquiz este cel mai indicat, ºi sunt câtevaalternative prezentate în Capitolul 2. Alegerease va face în funcþie de dinamica grupului ºi detimpul de care se dispune. În final, programulde formare trebuie sã se încheie cu o notãpozitivã ºi cu umor.Formatul atelierului de lucru:a. Participanþii primesc Testul de cunoºtinþegeneral (Fiºa de lucru 10A). Participanþiisunt rugaþi sã-l completeze ºi sã-l înmânezeformatorului.b. Alternativ, cu referire la prima sesiune,rugaþi participanþii sã-ºi imagineze o liniecare pleacã de la 0 la 10 ºi sã se poziþionezeîn dreptul unei cifre în funcþie de cunoºtinþelepe care le-au acumulat pe parcursulprogramului de formare. Aºa veþi vedea câtde mult au învãþat faþã de prima sesiune.c. Formatorul deschide o discuþie generalãdespre pãrerea partici-panþilor cu privire laaceste cursuri de instruire ºi dacã acesteaau fost pe mãsura aºteptãrilor. Faceþireferire la prima sesiune ºi la aºteptãrileexistente atunci.d. Purtaþi o discuþie axatã în jurul urmãtoarelorîntrebãri:• Credeþi cã aþi putea recunoaºte un copilcare este o potenþialã victimã atraficului?• Credeþi cã aþi putea recunoaºte un copilcare este o potenþialã victimã aexploatãrii sexuale sau care a fostexploatat sexual?• Simþiþi cã ar trebui sã faceþi ceva pentrua ajuta acest copil?• Cunoaºteþi ce tipuri de servicii suntdisponibile pentru a ajuta copilul?• Ce veþi schimba în munca dvs. deinvestigare a unei infracþiuni în careeste implicat un copil?• Ce veþi schimba în munca dvs. capersoanã care are în îngrijire copii?• Credeþi cã este posibil ca ºi poliþiºtii ºicei de la protecþia copilului sã lucrezeîmpreunã?e. Opþional. Formatorul îi dã fiecãruiparticipant un cartonaº cerându-le sã scriepe el ce cred ei cã au câºtigat în urmaparticipãrii la aceste cursuri. Cartonaºelesunt introduse într-o cutie. Formatorul leextrage apoi, unul câte unul ºi citeºteconþinutul ºi apoi le lipeºte de flipchart.f. Alternativ, jucaþi «bulgãrele de zãpadã», iarfiecare participant care va prinde mingea

de hârtie va trebui sã menþioneze un lucrupe care l-a învãþat la acest curs.g. Rugaþi participanþii sã completezeChestionarul de evaluare a cursului (Fiºade lucru 10 B) ºi sã o predea formatorului.h. Alternativ, desenaþi pe o paginã treichipuri: unul care zâmbeºte, unul care eseneutru ºi unul care este trist. Rugaþiparticipanþii sa punã un semn în dreptulfigurii care reprezintã cel mai bineatitudinea în urma acestui curs.Încheiaþi sesiunea cu un joc. Opþional, puteþiface un quiz în care sã folosiþi întrebãri dininformaþia prezentatã în acest curs.Resurse/Materialenecesare: Testul deCunoºtinþe Generale,cartonaºe, chestionarulde evaluare a cursului,instrumente de scris.Timp estimat:1 orã97

Fiºa de lucru 10ATest de conoºtinþe generaleA Cum aþi putea defini traficul de copii? Rãspuns:BCDEEvaluaþi-vã cunoºtinþele cu privire la:Consecinþele exploatãrii sexuale ºi atraficului – cine sunt victimele, caresunt efectele?Ce legi avem ºi cum funcþioneazã ele,referitoare la:Abuzul sexual, exploatare sexualã,prostituþie, traficul minorilor,protecþia copilului?Identificarea copiilor care au fosttraficaþi?Protecþie ºi prevederi pentru copiiitraficaþi?F Investigarea infracþiunilor de trafic –cum sã obþinem probe protejând înacelaºi timp victimele?GHIntervievarea copiilor traficaþi?Cunoaºterea drepturilor copiilor aflaþiîn situaþie de trafic?FoarteslabeSlabe Bune Foartebune98

Fiºã de lucru 10BChestionar de evaluare a cursuluiAcest formular de evaluare este conceput pentru a obþine pãrerea dvs. la finalul sesiunilor deformare ºi pentru a ne ajuta în planificarea unor cursuri viitoare. V-am ruga sã acordaþi câtevaminute pentru a completa acest chestionar.Denumirea cursului: instruirea poliþiºtilor ºi asistenþilor sociali cu privire la drepturile ºi protecþiacopilului victimã a traficului în scopul exploatãrii sexualeVã rugãm sã acordaþi calificative de la 1-5 (1 – slab, 5 – foarte bine).1. Valoarea acestui subiect în relaþie cu slujba mea __________2. Cât este de folositor conþinutul acestui curs __________3. Metodele de prezentare folosite __________4. Abilitatea formatorului de a transfera cunoºtinþele __________5. Atmosferã care îndeamnã la participare __________6. Opiniile mele au fost luate în seamã __________7. Valoarea Materialelor de curs __________8. Relevanþa Fiºelor de lucru __________Vã rugãm sã rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:9. Aveþi sugestii în legãturã cu eventuale adãugiri la curs?________________________________________________________________________________________________________________________________________10. Existã ceva la care vã gândiþi cã s-ar fi putut scoate din curs?________________________________________________________________________________________________________________________________________11. Ce v-a plãcut cel mai mult la curs?________________________________________________________________________________________________________________________________________12. Ce nu v-a plãcut?________________________________________________________________________________________________________________________________________13. Care dintre aspectele cursului vi s-a pãrut cel mai de folos?________________________________________________________________________________________________________________________________________14. Care dintre aspectele cursului vi s-a pãrut cel mai puþin folositor?________________________________________________________________________________________________________________________________________15. Durata cursului a fost:a) prea lungã b) prea scurtã c) potrivitã16. Aveþi comentarii în legãturã cu aranjamentele administrative pentru acest curs? (încãperea,mâncarea etc.)________________________________________________________________________________________________________________________________________17. Aveþi alte comentarii?________________________________________________________________________________________________________________________________________Vã mulþumim cã aþi completat acest formular de evaluare. Vã rugãm sã îi returnaþi formatoruluiînainte de plecare.99

Referinþe bibliografice ºi resurseUrmãtoarele materiale pot fi folositoare atuncicând realizaþi un program de formare pentrucombaterea traficului de fiinþe umane:Referinþe bibliografice:• ECPAT International (2005). The PsychosocialRehabilitation of Children who havebeen Commercially Sexually Exploited. AFormare Guide (2nded) by StephanieDelaney & Colin Cotterill. www.ecpat.net• ECPAT International (2005). The PsychosocialRehabilitation of Children who havebeen Commercially Sexually Exploited. SelfStudy Materials (2nded) by StephanieDelaney & Colin Cotterill. www.ecpat.net• ECPAT International (2001). Questionsand Answers about the Commercial SexualExploitation of Children. www.ecpat.net• O Briain, M., Van den Borne, A. & T.Noten. (2004). Joint East West Research onTrafficking in Children for Sexual Purposesin Europe: the Sending Countries. Amsterdam:ECPAT Europe Law EnforcementGroup. www.ecpat.net• Wolthuis, A. & Blaak, M. (2001).Trafficking in Children for sexual purposesfrom Eastern Europe to Western Europe:An exploratory research in eight WesternEuropean receiving countries. Amsterdam:ECPAT Europe Law EnforcementGroup/Defence for Children Internationalthe Netherlands.• Consortium for Street Children (2004).Police Formare on Child Rights and ChildProtection.• Dottridge, M. (2006). Reference guide onprotecting the rights of child victims oftrafficking in Europe. Unicef.• Martinscuro. (2002). On the Road, Article18: Protection of Victims of Traffickingand the Fight against Crime (Italy andEuropean Scenarios). Research Report.• Bolton, G. GEB solutions. Building on thesofter skills; the art of facilitation.• Pfeiffer, J.W., & Ballew, A.C. (1988). Presentationand evaluation skills in humanresource development (UATT Series, Vol.7). San Diego, CA: Pfeiffer & Company.• Results Through Formare,www.RTTWorks.com.• Clark, D. (2000). ISD Development.http://www.nwlink.com/~donclark/hrd/learning/styles.html• ECPAT International (2006). Questionsand Answers about the Commercial SexualExploitation of Children. www.ecpat.net• ECPAT International. (undated).Handbook for Better Police InvestigationTechniques to Combat Crimes againstChildren. For more information:info@ecpat.net• O Briain, M., Van den Borne, A. & T.Noten. (2004). Joint East West Research onTrafficking in Children for Sexual Purposesin Europe: the Sending Countries. Amsterdam:ECPAT Europe Law EnforcementGroup. www.ecpat.net• ECPAT International (2005). The PsychosocialRehabilitation of Children who havebeen Commercially Sexually Exploited. AFormare Guide (2nded) by StephanieDelaney & Colin Cotterill. www.ecpat.net• ECPAT International (2005). ThePsychosocial Rehabilitation of Childrenwho have been Commercially SexuallyExploited. Self Study Materials (2nded) byStephanie Delaney & Colin Cotterill.www.ecpat.net• ECPAT Philippines (1997). Prevention ofthe commercial sexual exploitation ofchildren: Formare Course in Participatorytechniques.IOM• IOM Vienna.(2006). Resourcebook for lawenforcement officers on good practices incombating child trafficking.• ICMPD. (2003). Regional Standard foranti-trafficking police formare in SEE.• ICMPD. (2004). Regional Standard forAnti-Trafficking Formare for Judges andProsecutors in SEE.• ICMPD. (2005). Awareness Formare onTrafficking in Human Beings for Police,Border Guards and Customs Officials inEU member States, Accession andCandidate Countries – Development of aEuropean Curriculum.• ILO/IPEC (2002). Unbearable to thehuman heart: Child Trafficking and Actionto Eliminate It.• ILO/IPEC (2004). Manual for RapidAssessment: Trafficking in Children forLabour and Sexual Exploitation in theBalkans and Ukraine.• Fredericks, John (ed.). (2002). Creating aHealing Environment. Volume I.Proceedings. Psycho-Social Rehabilitation

and Occupational Integration of ChildSurvivors of Trafficking and Other WorstForms of Child Labour. ILO/IPEC.• Fredericks, John (ed.). (2002). Creating aHealing Environment. Volume II. TechnicalPapers. Psycho-Social Rehabilitationand Occupational Integration of ChildSurvivors of Trafficking and Other WorstForms of Child Labour. ILO/IPEC.• ILO/IPEC. (2002). Specialised manual onPsychosocial Counseling for TraffickedYouth. Handling the trauma of sexualexploitation.• Kartusch, A. (2001). Reference Guide forAnti-Trafficking Legislative Review: withparticular emphasis on South Eastern.Warsaw: OSCE/ODIHR.• OSCE/ODIHR. (2004). National ReferralMechanisms: Joining efforts to protect therights of trafficked persons: A practicalhandbook.• Wolfensohn, G. (2004). Responding to ChildTrafficking: An Introductory Handbook toChild rights-Based Interventions Drawnfrom Save the Children’s experience inSoutheast Europe. Tirana: Regional ChildTrafficking Response Programme,Southeast Europe.• Save the Children UK (2004). Children areService Users Too: A Guide to ConsultingChildren and Young People.• Save the Children (2005). Children andParticipation: Research, Monitoring andEvaluation with Children and YoungPeople.• Christensen, S.K. (2005). A Tool Kit onChild Rights Programming. Kopenhagen:Save the Children Denmark.• Save the Children Sweden (2003). FormareMembers of Armed Forces on Child Rightsand Child Protection Before, During andAfter Conflict: Lessons Learned andWorking Guide.• Petty, C., Tamplin, M. & S. Uppard.(1999). Working with Separated Children:Field guide, formare manual and formareexercises. Save the Children UK.• E. Segerström. (2001). Focus on RefugeeChildren: A Handbook for Formare FieldWorkers in Social Community Work. Savethe Children Sweden.• Save the Children, UNIAP & IOM (2001).Formare Manual for CombatingTrafficking in Women and Children.• Save the Children & UNHCR. (2004).Separated Children in Europe Programme:Statement of Good Practice.• Save the Children and the SeparatedChildren in Europe Programme PositionPaper on: ‘Returns and Separated Children’.September 2004.• Separated Children In Europe Programme.Report by Kate Halvorsen. Workshop onAge Assessment and Identification.Bucharest, 20-22 March 2003.• Bruce Britton (2002). Separated Childrenin Europe Programme: Formare Guide.• Terre des Hommes. (2005). ChildTrafficking in South-Eastern Europe: Thedevelopment of Good Practices to ProtectAlbanian• UNHCR. (1994).Refugee Children:Guidelines on Protection and Care.• UNHCR (2006). Guidelines oninternational protection NO 7: Theapplication of Article 1A(2) of the 1951Convention and/or 1967 Protocol relatingto the Status of Refugees to victims oftrafficking and persons at risk of beingtrafficked.• UNHCR. (1997). Guidelines on Policiesand Procedures in dealing withUnaccompanied Children Seeking Asylum.• Dottridge, M. (2006). Reference guide onprotecting the rights of child victims oftrafficking in Europe.• Unicef Regional Office, Geneva. (2003).Guidelines for protection of the rights ofchildren victims of Trafficking in SouthEastern Europe.• Mitchels, B. (2004). Let’s Talk, Developingeffective communication with childrenvictims of violence and trafficking.Practical handbook for social workers,police and other professionals. UNICEFand UNMIK / Government of KosovoMinistry of Labour and Social Welfare..www.childtrafficking.org• UNICEF & IPU. (2005). Combating ChildTrafficking, Handbook forParliamentarians.• Zimmerman, C. & Watts, C. (2003). WHOethical and safety recommendations forinterviewing trafficked women. WorldHealth Organization. www.who.int• WHO (2003). Guidelines for medico-legalcare for Victims of Sexual Violence.101

OTHERS• Boak, A., Boldosser, A. & O. Biu. (2003).Smooth Flight: A Guide to PreventingYouth Trafficking. International Organizationof Adolescents (IOFA). New York.www.seerights.org.• ICRC (2004). Interagency GuidingPrinciples on Unaccompanied andSeparated Children. Geneva: ICRC.• Keeping children safe Coalition (2006).Keeping children safe: A toolkit for childprotection.• McIntyre, P. (2002). Child Rights and theMedia. Putting children in the Right:Guidelines for Journalists and MediaProfessionals. Belgium: InternationalFederation of Journalists.• OHCR (2002). Principles and guidelineson human rights and trafficking.• Tearfund & NSPCC. (2003). Setting theStandard: A Common Approach to ChildProtection for International NGOs.• UNDP. (2003). Law Enforcement Manualfor Fighting Against Trafficking of HumanBeings. www.undp.ro• Recommended Principles and Guidelineson Human Rights and Human Trafficking:Report of the United Nations HighCommissioner for Human Rights to theEconomic and Social Council, 20 May2002 (E/2002/68/Add.1)• UNICRI. (2005). Anti-Trafficking inHuman Beings in Peace Support OperationAreas: Formare Manual.• UNIFEM & UNIAP. (2002). Trafficking inPersons: A Gender and Rights PerspectiveBriefing Kit.Site-uri• www.ecpat.net• www.childtrafficking.com• www.childtrafficking.org• www.childtrafficking.net• www.antislavery.org• www.terredeshommes.org• www.iom.int• www.icmpd.org• www.ilo.org• www.osce.org/odihr/• www.savethechildren.org• www.unhcr.org• www.unicef.org• www.unicef-icdc.org• www.who.int• www.humantrafficking.org• www.icrc.org• www.unifem.org• www.childcentre.info• www.lastradainternational.org• www.stopchildtrafficking.org• www.separated-children-europeprogramme.org• www.anti-trafficking.net• www.europol.eu.int• www.interpol.int102

Anexã 1Datele de contact ale partenerilorprogramului de formare pe tematraficului de copii în EuropaAlbaniaChildren’s Human Rights Centre of Albania(CRCA)ECPAT affiliate in AlbaniaMr. Altin HazizajP.O. Box 1738TiranaAlbaniaTel/Fax: +355 4 24 22 64Email: crca@crca.org.alWebsite: www.crca.org.alAustriaRespectECPAT affiliate in AustriaMs. Astrid WinklerDiefenbachgasse 36A -1140 ViennaAUSTRIATel:+43 1 895 6245Fax:+43 1 812 9789Email: astrid.winkler@respect.atBelarusChildren not for AbuseECPAT affiliate in BelarusMs. Margarita Priakhina45 Kiseleva St., App # 8Minsk 220029BelarusTel/Fax: +375 17 283 1326Email: cnfa@mail.ruWebsite: http://nonviolence.iatp.byBelgiumECPAT BelgiumMs. Katlijn DeclercqBoulevard Paepsem 20Brussels 1070BelgiumTel: +32 2 522 6323Email: info@ecpat.beWebsite: www.ecpat.beBulgariaNeglected Children SocietyEcpat affiliate in BulgariaMs. Lydia Zagorova“Sveta Troitza”Block 302, Entr.B, Apt.42Sofia 1309BulgariaTel: +359 29 809 979Fax: +359 29 874 001Mobile: +359 88 438 650Email: neglchildren@yahoo.com;lydia_zag@yahoo.coCzech RepublicEcumenical Network for Youth ActionECPAT affiliate in Czech RepublicMs. Cathleen MossU Nas 9CZ- 14700 PragueTel: + 420 2 4172 7390Fax: + 420 2 4172 7300Email: cejenya@vol.czWebsite: www.enyaorg.czDenmarkRed BarnetECPAT affiliate in DenmarkMr. Morten Hjorth JahnsenRosenørns Allé 121634 Copenhagen.DenmarkTel:+45 3536 5555Fax:+45 3539 1119Email: mhj@redbarnet.dkWebsite: www.redbarnet.dkEstoniaTartu Child Support CenterECPAT affiliate in EstoniaMrs. Malle RoomeldiKaunase pst. 11-2Tartu 50704EstoniaTel: +372 7 484 666Fax: +372 7 484 767Email : Malle.Ecpat@mail.ee ;ch.abuse@online.eeWebsite: www.tugikeskus.org.eeFranceECPAT FranceMs. Carole BartoliC/O Groupe DeveloppementBatiment 106 BP 0793352 Le Bourget CedexFranceTel: +33 1 4934 8313Fax: +33 1 4934 8310Email: ecpat-france@wanadoo.frWebsite: www.ecpat-france.org103

GermanyECPAT GermanyMs. Mechtild MaurerAlfred-Döblin-Platz 179100 FreiburgGermanyTel: +49 761 45687148Fax: +49 761 45687149Email: info@ecpat.deWebsite: www.ecpat.deItalyECPAT ItalyMs. Valerie QuadriVicolo Scavolino 61Rome 00187ItalyTel/fax: +39 6 693 80406Email: info@ecpat.itWebsite: www.ecpat.itMoldovaCentre for the Prevention of Trafficking inWomenAssociation of Women in Legal CareersMs. Jana Costachi68, Bucuresti St.ChisinauMoldovaTel: (373 2) 54-65-69Fax: (373 2) 54-65-44E-mail: jcostachi@antitraffic.mdWebsite: www.antitraffic.mdNetherlandsECPAT The NetherlandsMs. Anke van den Borne, Mr. Theo NotenP.O. Box 752971070 AG AmsterdamThe NetherlandsTel: +31 20 4203771Fax: +31 20 4203832Email: info@ecpat.nlWebsite: www.ecpat.nlNorwayECPAT NorwayMs. Turid HeibergHammersborg Torg 1Oslo 0103NorwayTel: +47 90 188 216Email: turid.heiberg@reddbarna.noWebsite: www.ecpat.noRomaniaSave the Children Romania (Salvati Copiii)ECPAT affiliate in RomaniaMs. Rita Eugenia BadiuStefan Furtuna, # 3,1st District, 010899 BucharestRomaniaTel: +40 21 316 61 76Fax: +40 21 312 44 86Email: gina_badiu@salvaticopiii.roWebsite: www.salvaticopiii.roRussiaStellit, Saint-Petersburg NGO for socialprojectsRussian Alliance against CSEC, ECPAT affiliatein RussiaMs. Maya RusakovaBumazhnaya str., 9, office 617Saint-Petersburg 190020RussiaTel: +7 812 331 06 36Fax: +7 812 331 06 36Email: info@spbstellit.ruWebsite: www.spbstellit.ruSerbia & MontenegroBeo SupportECPAT affiliate in Serbia and MontenegroDr. Sonja KecmanovicDragoslava Popovia 11A /711120 BelgradeSerbiaTel: +381 11 3343 635Fax: +381 11 3343 560Email: beosup@eunet.yuWebsite: www.beosupport.org.yuUkraineAll-Ukrainian Foundation for Children’sRightsMs. Yevgeniya Pavlova15/4, Schorsa Str., office 38Kiev 03150UkraineTel.: +38 044 331 98 98Fax: +38044 244-3993E-mail: jane_p@ukr.netUnited KingdomECPAT UKMs. Chris BeddoeGrosvenor Gardens House35 – 37 Grosvenor GardensLondon SW1W 0BSUKTel: +44 20 72 33 98 87Fax: +44 20 72 33 98 69Email: c.beddoe@ecpat.org.ukWebsite: www.ecpat.org.uk104