ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

12.07.2015 Views

jumătăţi a secolului al XIX-lea. Punctul maxim din punct de vedere numerica fost atins în anul 1871 (261 sârbi).În anul 1925 din rândurile comunităţii sârbe din Nădlac făceau partedoi negustori, iar un sârb deţinea o „prăvălie unde se măsura băutura” (adicăo cârciumă) 35 .Datorită căsătoriilor mixte în familiile sârbe de azi de la Nădlac nuse mai vorbeşte limba sârbă, iar copiii nu mai sunt învăţaţi limba strămoşilorlor. Dacă acum câteva veacuri Nădlacul era dominat de comunitatea sârbă,astăzi aceasta e pe cale de a dispărea în întregime.3.1. Locaşul de cult ortodox sârb din NădlacDupă despărţirea survenită între comunitatea ortodoxă română şisârbă de la Nădlac, pentru a-şi putea desfăşura în bune condiţiuni activitateareligioasă sârbii au închiriat fosta sală a Casei culturale ortodoxă. Din anul1891 sârbii încep să îşi pună problema construirii unui locaş de cult, iarpentru împlinirea acestui deziderat cer ajutor şi fraţilor români 36 . În şedinţacomitetului parohial ortodox român din Nădlac din data de 24 noiembrie1891 „preşedintele aduce la cunoştinţa comitetului parohial rugarea primitădin partea conlocuitorilor şi conreligionarilor noştri sârbi în care deoarece eivoiesc a-şi edifica biserica şi neputând duce în efeptuire măreţul fapt fără deajutorul şi binefacerea a altor corporaţiuni şi singurateci se roagă a fiajutoraţi şi din partea comunei noastre bisericeşti cu oareşicareva sumă”.Din cauza unor cheltuieli ce nu puteau fi amânate („comuna noastrăbisericească de prezent este prea îngreunată cu recerinţe esprese”), româniivor onora cererea sârbilor în anul 1892 („pe anul viitor 1892 în rubricapercepciunilor comunei noastre bisericeşti a se lua oareşicareva sumă dincare să se poată vota un adjutoriu conlocuitorilor şi conreligionarilor noştrisârbi”).Ca loc pentru construirea bisericii sârbii au ales un loc foarteaproape de biserica română. Locul pe care s-a clădit biserica, precum şijumătate din costurile construcţiei au fost donate de gospodarul nădlăcan IsaMudrici 37 . Din punct de vedere arhitectural, biserica ortodoxă sârbească dela Nădlac are ca model biserica ortodoxă română, având acelaşi plan, dar ladimensiuni mult mai reduse. E o biserică tip navă, cu o absidă poligonală şicu un turn. După inscripţia de pe turnul bisericii, în 1893 s-a încheiat deconstruit actualul locaş de închinăciune sârbesc.35 A. P. O. R. Nădlac, dosarul nr. 16/1920-1952, f. 113.36 Ibidem, registrul nr. 55/1879-1894, f. 170.37 http://www.rastko.rs/rastko-ro/crkva_nadlac.htm, 01 octombrie 2010.95

Biserica ortodoxă sârbă din Nădlac, laturile vestică şi nordicăÎn cursul anului 1909 biserica a fost zugrăvită în interior şi a fostsculptat iconostasul. Totul (sculptură, pictură, auritură) a fost realizat în stilarta 1900 de către Eugen Schpang, originar din Timişoara. Ca pictură pepereţii interiori artistul a folosit doar elemente decorative. Pe cele patrulaturi ale tavanului pictorul a realizat simbolurile celor patru evanghelişti(taurul, leul, vulturul şi îngerul).Singurele icoane pictate în interiorul bisericii sunt pe iconostas.Acesta are trei registre de pictură. Icoanele împărăteşti înfăţişează pe SfântulIoan Botezătorul, Iisus Hristos, Maica Domnului cu Pruncul în braţe,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – patronul locaşului de cult şi a comunităţiisârbeşti din Nădlac. Deasupra uşilor împărăteşti este realizată Cina cea detaină. Pe uşile împărăteşti şi pe cele diaconeşti icoanele sunt aceleaşi ca şi labiserica ortodoxă română, şi anume: Sfântul Arhidiacon Ştefan (la sud),Arhanghelul Mihail (la nord) şi Bunavestire pe uşile împărăteşti.Registrul următor cuprinde şase scene din viaţa Domnului nostruIisus Hristos, despărţite trei câte trei de scena Sfintei Treimi. De la stânga ladreapta pictorul a realizat următoarele scene: Naşterea Domnului, Botezul înIordan, Învierea Domnului, Înălţarea la Ceruri, Pogorârea Sfântului Duh şi96

jumătăţi a secolului al XIX-lea. Punctul maxim din punct de vedere numerica fost atins în anul 1871 (261 sârbi).În anul 1925 din rândurile comunităţii sârbe din Nădlac făceau partedoi negustori, iar un sârb deţinea o „prăvălie unde se măsura băutura” (adicăo cârciumă) 35 .Datorită căsătoriilor mixte în familiile sârbe de azi de la Nădlac nuse mai vorbeşte limba sârbă, iar copiii nu mai sunt învăţaţi limba strămoşilorlor. Dacă acum câteva veacuri Nădlacul era dominat de comunitatea sârbă,astăzi aceasta e pe cale de a dispărea în întregime.3.1. Locaşul de cult ortodox sârb din NădlacDupă despărţirea survenită între comunitatea ortodoxă română şisârbă de la Nădlac, pentru a-şi putea desfăşura în bune condiţiuni activitateareligioasă sârbii au închiriat fosta sală a Casei culturale ortodoxă. Din anul1891 sârbii încep să îşi pună problema construirii unui locaş de cult, iarpentru împlinirea acestui deziderat cer ajutor şi fraţilor români 36 . În şedinţacomitetului parohial ortodox român din Nădlac din data de 24 noiembrie1891 „preşedintele aduce la cunoştinţa comitetului parohial rugarea primitădin partea conlocuitorilor şi conreligionarilor noştri sârbi în care deoarece eivoiesc a-şi edifica biserica şi neputând duce în efeptuire măreţul fapt fără deajutorul şi binefacerea a altor corporaţiuni şi singurateci se roagă a fiajutoraţi şi din partea comunei noastre bisericeşti cu oareşicareva sumă”.Din cauza unor cheltuieli ce nu puteau fi amânate („comuna noastrăbisericească de prezent este prea îngreunată cu recerinţe esprese”), româniivor onora cererea sârbilor în anul 1892 („pe anul viitor 1892 în rubricapercepciunilor comunei noastre bisericeşti a se lua oareşicareva sumă dincare să se poată vota un adjutoriu conlocuitorilor şi conreligionarilor noştrisârbi”).Ca loc pentru construirea bisericii sârbii au ales un loc foarteaproape de biserica română. Locul pe care s-a clădit biserica, precum şijumătate din costurile construcţiei au fost donate de gospodarul nădlăcan IsaMudrici 37 . Din punct de vedere arhitectural, biserica ortodoxă sârbească dela Nădlac are ca model biserica ortodoxă română, având acelaşi plan, dar ladimensiuni mult mai reduse. E o biserică tip navă, cu o absidă poligonală şicu un turn. După inscripţia de pe turnul bisericii, în 1893 s-a încheiat deconstruit actualul locaş de închinăciune sârbesc.35 A. P. O. R. Nădlac, dosarul nr. 16/1920-1952, f. 113.36 Ibidem, registrul nr. 55/1879-1894, f. 170.37 http://www.rastko.rs/rastko-ro/crkva_nadlac.htm, 01 octombrie 2010.95

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!