ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
jumătăţi a secolului al XIX-lea. Punctul maxim din punct de vedere numerica fost atins în anul 1871 (261 sârbi).În anul 1925 din rândurile comunităţii sârbe din Nădlac făceau partedoi negustori, iar un sârb deţinea o „prăvălie unde se măsura băutura” (adicăo cârciumă) 35 .Datorită căsătoriilor mixte în familiile sârbe de azi de la Nădlac nuse mai vorbeşte limba sârbă, iar copiii nu mai sunt învăţaţi limba strămoşilorlor. Dacă acum câteva veacuri Nădlacul era dominat de comunitatea sârbă,astăzi aceasta e pe cale de a dispărea în întregime.3.1. Locaşul de cult ortodox sârb din NădlacDupă despărţirea survenită între comunitatea ortodoxă română şisârbă de la Nădlac, pentru a-şi putea desfăşura în bune condiţiuni activitateareligioasă sârbii au închiriat fosta sală a Casei culturale ortodoxă. Din anul1891 sârbii încep să îşi pună problema construirii unui locaş de cult, iarpentru împlinirea acestui deziderat cer ajutor şi fraţilor români 36 . În şedinţacomitetului parohial ortodox român din Nădlac din data de 24 noiembrie1891 „preşedintele aduce la cunoştinţa comitetului parohial rugarea primitădin partea conlocuitorilor şi conreligionarilor noştri sârbi în care deoarece eivoiesc a-şi edifica biserica şi neputând duce în efeptuire măreţul fapt fără deajutorul şi binefacerea a altor corporaţiuni şi singurateci se roagă a fiajutoraţi şi din partea comunei noastre bisericeşti cu oareşicareva sumă”.Din cauza unor cheltuieli ce nu puteau fi amânate („comuna noastrăbisericească de prezent este prea îngreunată cu recerinţe esprese”), româniivor onora cererea sârbilor în anul 1892 („pe anul viitor 1892 în rubricapercepciunilor comunei noastre bisericeşti a se lua oareşicareva sumă dincare să se poată vota un adjutoriu conlocuitorilor şi conreligionarilor noştrisârbi”).Ca loc pentru construirea bisericii sârbii au ales un loc foarteaproape de biserica română. Locul pe care s-a clădit biserica, precum şijumătate din costurile construcţiei au fost donate de gospodarul nădlăcan IsaMudrici 37 . Din punct de vedere arhitectural, biserica ortodoxă sârbească dela Nădlac are ca model biserica ortodoxă română, având acelaşi plan, dar ladimensiuni mult mai reduse. E o biserică tip navă, cu o absidă poligonală şicu un turn. După inscripţia de pe turnul bisericii, în 1893 s-a încheiat deconstruit actualul locaş de închinăciune sârbesc.35 A. P. O. R. Nădlac, dosarul nr. 16/1920-1952, f. 113.36 Ibidem, registrul nr. 55/1879-1894, f. 170.37 http://www.rastko.rs/rastko-ro/crkva_nadlac.htm, 01 octombrie 2010.95
Biserica ortodoxă sârbă din Nădlac, laturile vestică şi nordicăÎn cursul anului 1909 biserica a fost zugrăvită în interior şi a fostsculptat iconostasul. Totul (sculptură, pictură, auritură) a fost realizat în stilarta 1900 de către Eugen Schpang, originar din Timişoara. Ca pictură pepereţii interiori artistul a folosit doar elemente decorative. Pe cele patrulaturi ale tavanului pictorul a realizat simbolurile celor patru evanghelişti(taurul, leul, vulturul şi îngerul).Singurele icoane pictate în interiorul bisericii sunt pe iconostas.Acesta are trei registre de pictură. Icoanele împărăteşti înfăţişează pe SfântulIoan Botezătorul, Iisus Hristos, Maica Domnului cu Pruncul în braţe,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – patronul locaşului de cult şi a comunităţiisârbeşti din Nădlac. Deasupra uşilor împărăteşti este realizată Cina cea detaină. Pe uşile împărăteşti şi pe cele diaconeşti icoanele sunt aceleaşi ca şi labiserica ortodoxă română, şi anume: Sfântul Arhidiacon Ştefan (la sud),Arhanghelul Mihail (la nord) şi Bunavestire pe uşile împărăteşti.Registrul următor cuprinde şase scene din viaţa Domnului nostruIisus Hristos, despărţite trei câte trei de scena Sfintei Treimi. De la stânga ladreapta pictorul a realizat următoarele scene: Naşterea Domnului, Botezul înIordan, Învierea Domnului, Înălţarea la Ceruri, Pogorârea Sfântului Duh şi96
- Page 48 and 49: Comunitatea maghiară a înfiinţat
- Page 50 and 51: existenţei sale” 11 . S.K.V. şi
- Page 52 and 53: Climatul de altitudine a putut să-
- Page 54 and 55: Reclamă pe o legitimaţie de membr
- Page 56 and 57: Capitolul „Excursiuni la munte”
- Page 58 and 59: să fie puse în deplină cunoştin
- Page 60 and 61: Donaţiile particulare au fost îns
- Page 62 and 63: şi le pot asuma activităţile tur
- Page 64 and 65: Tradiţii industriale în judeţul
- Page 66 and 67: Firma “Fatma” a inginerului A.D
- Page 68 and 69: abia, prin înfiinţarea la 1 noiem
- Page 70 and 71: Minier S.A.R.”, preluată în var
- Page 72 and 73: opt patroni. Între aceştia se rem
- Page 74 and 75: Extensia numerică a fabricilor de
- Page 76 and 77: automate). Îndrăzneala fabricantu
- Page 78 and 79: perioada interbelică existau cinci
- Page 80 and 81: (incluzând şi plasa Aradul Nou) t
- Page 82 and 83: pigmenţi minerali, firnisuri şi l
- Page 84 and 85: - Eperjessy Géza, Mezővárosi és
- Page 86 and 87: [1]841, în săptămâna nainte de
- Page 88 and 89: omâneşti cu case şi pământ să
- Page 90 and 91: Eparhiei sârbeşti timişorene, pe
- Page 92 and 93: necuprinzând nici o dispoziţiune
- Page 94 and 95: comunei bisericeşti greco-oriental
- Page 96 and 97: Demian Gheorghe şi Elena, născut
- Page 100 and 101: Schimbarea la faţă a Mântuitorul
- Page 102 and 103: după moartea sa multe minuni şi u
- Page 104 and 105: În perioada anilor 1922-1925 la N
- Page 106 and 107: cariera publicistică este cu totul
- Page 108 and 109: La Biblioteca Academiei Române de
- Page 110 and 111: întâmpina dificultăţi cu atât
- Page 112 and 113: oameni bolnavi, cari, după ce m-au
- Page 114 and 115: În studiul său despre „Curentul
- Page 116 and 117: tendinţele noastre de unitate naţ
- Page 118 and 119: Culmea curentul antitransilvănean
- Page 120 and 121: Activizarea relaţiilor Aradului cu
- Page 122 and 123: Hotin, unde l-a cunoscut pe Alexand
- Page 124 and 125: participă la constituirea Comitetu
- Page 126 and 127: a retras şi el cu ele, ajungând d
- Page 128 and 129: „pătimise pentru cauza naţional
- Page 130 and 131: generalul francez Berthelot, N.C. A
- Page 132 and 133: Glasul Bucovinei. Cu redactarea ei
- Page 134 and 135: Friptu; Petru Firică, C. Georgescu
- Page 136 and 137: să sprijine difuzarea în Eparhia
- Page 138 and 139: Sava Raicu şi politica financiar-b
- Page 140 and 141: politic, militant pentru drepturile
- Page 142 and 143: să îl solicite, în 1874, în cal
- Page 144 and 145: Acţiune a Băncii „Victoria” e
- Page 146 and 147: direcţiune, dl. Axente Secula, mer
jumătăţi a secolului al XIX-lea. Punctul maxim din punct de vedere numerica fost atins în anul 1871 (261 sârbi).În anul 1925 din rândurile comunităţii sârbe din Nădlac făceau partedoi negustori, iar un sârb deţinea o „prăvălie unde se măsura băutura” (adicăo cârciumă) 35 .Datorită căsătoriilor mixte în familiile sârbe de azi de la Nădlac nuse mai vorbeşte limba sârbă, iar copiii nu mai sunt învăţaţi limba strămoşilorlor. Dacă acum câteva veacuri Nădlacul era dominat de comunitatea sârbă,astăzi aceasta e pe cale de a dispărea în întregime.3.1. Locaşul de cult ortodox sârb din NădlacDupă despărţirea survenită între comunitatea ortodoxă română şisârbă de la Nădlac, pentru a-şi putea desfăşura în bune condiţiuni activitateareligioasă sârbii au închiriat fosta sală a Casei culturale ortodoxă. Din anul1891 sârbii încep să îşi pună problema construirii unui locaş de cult, iarpentru împlinirea acestui deziderat cer ajutor şi fraţilor români 36 . În şedinţacomitetului parohial ortodox român din Nădlac din data de 24 noiembrie1891 „preşedintele aduce la cunoştinţa comitetului parohial rugarea primitădin partea conlocuitorilor şi conreligionarilor noştri sârbi în care deoarece eivoiesc a-şi edifica biserica şi neputând duce în efeptuire măreţul fapt fără deajutorul şi binefacerea a altor corporaţiuni şi singurateci se roagă a fiajutoraţi şi din partea comunei noastre bisericeşti cu oareşicareva sumă”.Din cauza unor cheltuieli ce nu puteau fi amânate („comuna noastrăbisericească de prezent este prea îngreunată cu recerinţe esprese”), româniivor onora cererea sârbilor în anul 1892 („pe anul viitor 1892 în rubricapercepciunilor comunei noastre bisericeşti a se lua oareşicareva sumă dincare să se poată vota un adjutoriu conlocuitorilor şi conreligionarilor noştrisârbi”).Ca loc pentru construirea bisericii sârbii au ales un loc foarteaproape de biserica română. Locul pe care s-a clădit biserica, precum şijumătate din costurile construcţiei au fost donate de gospodarul nădlăcan IsaMudrici 37 . Din punct de vedere arhitectural, biserica ortodoxă sârbească dela Nădlac are ca model biserica ortodoxă română, având acelaşi plan, dar ladimensiuni mult mai reduse. E o biserică tip navă, cu o absidă poligonală şicu un turn. După inscripţia de pe turnul bisericii, în 1893 s-a încheiat deconstruit actualul locaş de închinăciune sârbesc.35 A. P. O. R. Nădlac, dosarul nr. 16/1920-1952, f. 113.36 Ibidem, registrul nr. 55/1879-1894, f. 170.37 http://www.rastko.rs/rastko-ro/crkva_nadlac.htm, 01 octombrie 2010.95