ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

mai avea cu cimitirul de din sus nici o învălmăşeală” 24 . Românii sunt deacord cu rugămintea sârbilor şi preotul Nicolae Chicin şi epitropii suntînsărcinaţi „să efeptuiască împărţiala”.Pentru întreţinerea preotului şi a cheltuielilor bisericeşti sârbii auprimit şi parte din pământul bisericesc comun până atunci. Diverse alteobiecte de cult (prapori, veşminte preoţeşti etc.) au fost împărţite dupăproporţia etnică. Icoanele care aveau pe ele inscripţii slavone au fost datecomunităţii sârbeşti.La data de 1 februarie a anului 1879 s-a primit pe adresa oficiuluiparohial ortodox român din Nădlac cererea ortodocşilor sârbi din localitatecare solicită numirea unei comisii care să se pună de acord cu o comisiesârbească pentru ca „să afle una modalitate convenientă, pe a cărei bază,reciprocaminte în conţielegere frăţiască să facă socoteala generală” înprivinţa punerii în practică a protocolului încheiat între cele două comunităţiîn anul 1872 25 . Din rândul comitetului parohial român au fost aleşi preoţiiVincenţiu Marcovici şi George Şerban, precum şi credincioşii Ioan Russu,Mihai Chicin şi Mitru Florea. Conform protocolului de despărţire româniidatorează suma de 6000 florini. În urma constatărilor făcute de comisiamixtă s-a ajuns la concluzia că românii datorează sârbilor suma de 5234florini şi 89 creiţari. Diferenţa până la 6000 florini reprezintă unele datoriiale credincioşilor sârbi faţă de Oficiul Parohial comun până în acei ani,aceştia urmând să plătească restanţele parohiei sârbeşti. Până la data de 1martie 1879 se va „solvi” suma de 2000 florini, restul de 3234,89 floriniavând să se plătească până la data de 27 iunie 1879, după această sumăurmând să se plătească şi o dobândă de 6% (pe perioada 27 octombrie 1878– 27 iunie 1879) 26 . Având în vedere că parohia română dispunea doar de600 florini în numerar la acea dată s-a efectuat un împrumut de 1500 florinide la casa de păstrare din Nădlac, iar „pentru escontentarea sumei (garanţiea plăţii – n.n.) se face răspunzătoare întreaga comună bisericească”.O problemă destul de spinoasă a constituit-o despărţirea averilorbisericeşti, în special pământul – atât pe teren, cât şi în cartea funciară. Învederea împărţirii pământurilor bisericeşti odinioară folosite în comun deromâni şi sârbi s-a încheiat un contract special.Departajarea averilor s-a dovedit a fi o activitate destul de dificilă.La data de 6/18 august 1895 problema încă nu era pe deplin rezolvată. Ladata de 31 iulie/12 august 1894 în cartea funciară apărea tot „averea24 A. P. O. R. Nădlac, registrul nr. 57/1903-1909, f. 119.25 Ibidem, registrul nr. 55/1879-1894, f. 2.26 Ibidem, f. 3.90