ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

necuprinzând nici o dispoziţiune ce ar fi expres în contra normelor statoriteîn Carloviţ se ia spre cunoştinţă” şi aprobare, se spune în protocolul şedinţeide la Arad 20 .„Actul comisional despre împăcăciunea încheiată în comuna NădlacDelegaţiunea congresuală sârbă sub Nr. prot. 35-l aprobă. Despre ceConsistoriul eparhial al Aradului se încunoştinţează spre publicare” 21 . Aşasună rezoluţia nr. 31 adoptată în şedinţa delegaţiei congresuale române carea avut loc în Budapesta în zilele de 12 şi 13 iunie 1874. Şedinţa delegaţieicongresuale sârbeşti în cadrul căreia s-au aprobat actele de despărţire atât dela Nădlac, cât şi din Pecica Română, Turnu, Cenadul Sârbesc şi din altelocalităţi a avut loc la data de 8 aprilie 1874 22 .După aprobarea actelor de despărţire din partea forurilor superioareromâne şi sârbe urma punerea în practică a prevederilor acestor protocoalede despărţire. „În comunele mestecate Pecica Română, Nădlac şi Tornea(Turnu) până acuma aparţinute diecezei noastre arădane, actele deîmpăcăciune încheiate între credincioşii noştri români şi între coreligionariisârbi fiind aprobate de către ambele Delegaţiuni congresuale, conformpunctului XVI din Învoiala normativă carloviţeană, sunt assecutabile şi aşaConsistoriul Diecezan sârbesc al Timişorii e îndreptăţit a încorpora precredincioşii săi la jurisdicţiunea sa organizând şi constituindu-i în comunebisericeşti de sine stătătoare, iar credincioşii noştri români rămânând singuriîn legătură Metropoliei noastre naţionale vor nisui a răspundeobligământului desdăunării pe partea sârbilor” 23 se spune într-un raportadresat Episcopiei Aradului la data de 10 iunie 1874.Conform protocolului de despărţire a comunităţilor română şi sârbădin Nădlac cărţile de cult în limba slavonă şi sârbă au fost luate de cătresârbi, iar cele în limba română au rămas în folosinţa comunităţii române. Înurma constatării din punct de vedere proporţional a credincioşilor celor douăetnii, românii au fost nevoiţi să plătească sârbilor suma de 6000 florini, cadespăgubire pentru faptul că aceştia, majoritari, rămân în stăpânirea şifolosirea clădirilor bisericii şi a şcolilor confesionale.De asemenea, sârbii au primit o parte din locurile de cimitir dincartierul Bujac şi din cel De Din Sus (1/12 parte din fiecare cimitir). În anul1906 „sârbii s-au rugat verbalminte cerând competinţa lor de 1/12 parte aambelor cimitire exclusiv numai în cimitirul de din Bujac, astfel că ei nu vor20 Ibidem, dosarul nr. 15/1871-1875, f. 22.21 Ibidem, dosarul nr. 27/1874, f. 10.22 Ibidem, dosarul nr. 15/1871-1875, f. 53.23 Ibidem, dosarul nr. 20/1872-1880, f. 154-155.89