ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
omâneşti cu case şi pământ să se ţină servicii religioase şi predici în limbaromână timp de 8 săptămâni la rând, iar a noua săptămână slujbele să se facăîn sârbeşte pentru cele 48 de case ale sârbilor. De asemenea ortodocşii cer calăcaşul de cult, ridicat între anii 1822-1829, să fie sfinţit de episcop fără nicio taxă şi să se reducă cuantumul birului episcopesc 10 . La data de 15 iulie1847 ortodocşii români din Nădlac adresează o scrisoare episcopului dinArad în care precizează că tulburările legate de limba liturgică continuă,sârbii nefiind de acord cu cererile românilor. Consecinţa acestor proteste afost, într-un final, adoptarea limbii române ca limbă liturgică timp de 8săptămâni, iar a noua se slujea în limba sârbă. Această situaţie a durat pânăîn anul 1872, când cele două comunităţi se despart în mod oficial.În Transilvania lupta pentru o mitropolie ortodoxă română a luatsfârşit la data de 25 decembrie 1864, când împăratul Franz Iosif a sancţionatşi promulgat actul de despărţire a ortodocşilor români de cei sârbi, numindulpe Andrei Baron de Şaguna drept primul mitropolit ortodox român alArdealului 11 . La Nădlac, dar şi în alte localităţi unde exista o comunitateortodoxă mixtă, românii şi sârbii au continuat să se roage împreună înacelaşi lăcaş încă câţiva ani. Convieţuirea îndelungată împreună şi strânselelegături familiale au determinat ca ruptura dintre cele două comunităţi să sefacă paşnic şi abia după opt ani de la despărţirea oficială.Mitropolia sârbească de la Karlowitz, în colaborare cu delegaţiaromânilor din Mitropolia Ardealului, au purtat negocieri privind despărţireacelor două comunităţi ortodoxe din zona Banatului şi din celelalte regiunisupuse Vienei. Protocolul a fost comunicat tuturor celor interesaţi la data de19 iunie/1 iulie 1871 12 . Aici sunt stipulate principiile despărţirii ierarhicedintre comunităţile româneşti şi sârbeşti în „comunele mestecate”. Dinrândul „comunelor mestecate” fac parte acelea în care numărul locuitorilorsârbi sau români trece de 100. În ceea ce priveşte cărţile de cult, comisiilestabilesc ca cele scrise în limba slavonă să revină sârbilor, iar cele în limbaromână să fie folosite în continuare de români. Celelalte obiecte de cult seîmpart în mod egal sau în funcţie de proporţia credincioşilor. Unde nu se vaputea da „în natură” obiectele, se va plăti o despăgubire. La finaluldiscuţiilor se va face protocol de despărţire în două exemplare: unul înlimba sârbă şi unul în limba română, ambele fiind considerate drept10 Ibidem, p. 28.11 Pentru detalii vezi Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, (sec.XIX-XX), ediţia a II-a, Edit. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii OrtodoxeRomâne, Bucureşti, 1994, pp. 88-109.12 Arhiva Parohiei Ortodoxe Române din Nădlac, fondul Oficiul Parohial Ortodox Român,dosarul nr. 1/1856-1885, f. 17 (în continuare: A. P. O. R. Nădlac).85
originale, fiind semnate de membrii celor două comisii participante lanegocieri. Dacă nu se ajunge la nici o înţelegere amiabilă, cazul se judecă laTribunalul regesc din Pesta. Conform protocolului, în vederea punerii deacord în ceea ce priveşte despărţirea averilor s-au organizat un număr de 6comisii române şi 6 comisii sârbe care au acţionat în comun pentrurezolvarea tuturor problemelor legate de despărţirea ierarhică din comunelemixte.Până la separarea efectivă în cadrul fiecărei parohii mixte s-a stabilitca regulă generală păstrarea statu-quo-ului existent în anul 1865, iarcredincioşii au fost îndrumaţi să fie cu răbdare până la rezolvarea tuturorproblemelor specifice fiecărei comunităţi. Pentru unele comunităţi aceastăstare de fapt s-a menţinut mai puţin, pentru altele mai mult, neînţelegerileiscate la împărţirea averilor fiind elementul ce a determinat scurtarea saulungirea procesului de despărţire ierarhică. La Nădlac s-a menţinut statuquo-ulstabilit în anul 1847 până în momentul separării efective a celor douăcomunităţi ortodoxe.Pentru localităţile din dreapta Mureşului, aici fiind inclus şiNădlacul, comisia de despărţire ierarhică, din partea românilor, era formatădin: Lazăr Ionescu, preotul din Curtici Moise Bocşan, protopopul Aradului,şi Ioan Russu, notar comunal din Nădlac 13 . Comisia de despărţire ierarhicădin partea sârbilor a fost formată din George Nicolici, protopopul sârb de laSânnicolaul Mare, Constantin Pullio, judele prim al Aradului şi ConstantinSabo 14 . Membrii comisiei primesc o diurnă de 3 florini/zi plus altecheltuieli.După separarea comunităţilor ortodoxe sârbe şi române din părţileUngariei, în baza Ordinului de organizare a activităţilor bisericeşti, şcolareşi a fundaţiilor în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Greco-Răsăritene Sârbe din1864 şi în baza tabelelor publicate în ordonanţa împărătească din anul 1868,Mitropolia ortodoxă de Karlowitz este reorganizată. Eparhiile de Arad şiCaransebeş aparţin de acum înainte de Mitropolia românească de la Sibiu,iar eparhiile de Timişoara şi de Vârşeţ rămân în continuare sub jurisdicţiaMitropoliei de Karlowitz. Comunităţile sârbeşti din localităţile majoritarromâneşti rămase sub jurisdicţia eparhiei româneşti de la Arad au revenitEparhiei sârbeşti de la Timişoara. După efectuarea acestor modificări13 Ibidem, f. 15; Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Arad, fondul Episcopia OrtodoxăRomână Arad, documentele provenite de la delegaţia congresuală română pentrusepararea averilor bisericii ortodoxe române de cele ale bisericii ortodoxe sârbeşti,dosarul nr. 10/1871-1872, f. 170 (în continuare: E.P.O.R.).14 A. P. O. R. Nădlac, dosarul nr. 1/1856-1885, f. 15; E.P.O.R., dosarul nr. 24/1873-1874, f.110.86
- Page 38 and 39: introducerea alfabetului latin. În
- Page 40 and 41: Beiuş a fost frecventat de numero
- Page 42 and 43: dimpreună cu unii protopopi nişte
- Page 44 and 45: Protocol al Preparandiei Arad din a
- Page 46 and 47: Începuturile turismului montan în
- Page 48 and 49: Comunitatea maghiară a înfiinţat
- Page 50 and 51: existenţei sale” 11 . S.K.V. şi
- Page 52 and 53: Climatul de altitudine a putut să-
- Page 54 and 55: Reclamă pe o legitimaţie de membr
- Page 56 and 57: Capitolul „Excursiuni la munte”
- Page 58 and 59: să fie puse în deplină cunoştin
- Page 60 and 61: Donaţiile particulare au fost îns
- Page 62 and 63: şi le pot asuma activităţile tur
- Page 64 and 65: Tradiţii industriale în judeţul
- Page 66 and 67: Firma “Fatma” a inginerului A.D
- Page 68 and 69: abia, prin înfiinţarea la 1 noiem
- Page 70 and 71: Minier S.A.R.”, preluată în var
- Page 72 and 73: opt patroni. Între aceştia se rem
- Page 74 and 75: Extensia numerică a fabricilor de
- Page 76 and 77: automate). Îndrăzneala fabricantu
- Page 78 and 79: perioada interbelică existau cinci
- Page 80 and 81: (incluzând şi plasa Aradul Nou) t
- Page 82 and 83: pigmenţi minerali, firnisuri şi l
- Page 84 and 85: - Eperjessy Géza, Mezővárosi és
- Page 86 and 87: [1]841, în săptămâna nainte de
- Page 90 and 91: Eparhiei sârbeşti timişorene, pe
- Page 92 and 93: necuprinzând nici o dispoziţiune
- Page 94 and 95: comunei bisericeşti greco-oriental
- Page 96 and 97: Demian Gheorghe şi Elena, născut
- Page 98 and 99: jumătăţi a secolului al XIX-lea.
- Page 100 and 101: Schimbarea la faţă a Mântuitorul
- Page 102 and 103: după moartea sa multe minuni şi u
- Page 104 and 105: În perioada anilor 1922-1925 la N
- Page 106 and 107: cariera publicistică este cu totul
- Page 108 and 109: La Biblioteca Academiei Române de
- Page 110 and 111: întâmpina dificultăţi cu atât
- Page 112 and 113: oameni bolnavi, cari, după ce m-au
- Page 114 and 115: În studiul său despre „Curentul
- Page 116 and 117: tendinţele noastre de unitate naţ
- Page 118 and 119: Culmea curentul antitransilvănean
- Page 120 and 121: Activizarea relaţiilor Aradului cu
- Page 122 and 123: Hotin, unde l-a cunoscut pe Alexand
- Page 124 and 125: participă la constituirea Comitetu
- Page 126 and 127: a retras şi el cu ele, ajungând d
- Page 128 and 129: „pătimise pentru cauza naţional
- Page 130 and 131: generalul francez Berthelot, N.C. A
- Page 132 and 133: Glasul Bucovinei. Cu redactarea ei
- Page 134 and 135: Friptu; Petru Firică, C. Georgescu
- Page 136 and 137: să sprijine difuzarea în Eparhia
originale, fiind semnate de membrii celor două comisii participante lanegocieri. Dacă nu se ajunge la nici o înţelegere amiabilă, cazul se judecă laTribunalul regesc din Pesta. Conform protocolului, în vederea punerii deacord în ceea ce priveşte despărţirea averilor s-au organizat un număr de 6comisii române şi 6 comisii sârbe care au acţionat în comun pentrurezolvarea tuturor problemelor legate de despărţirea ierarhică din comunelemixte.Până la separarea efectivă în cadrul fiecărei parohii mixte s-a stabilitca regulă generală păstrarea statu-quo-ului existent în anul 1865, iarcredincioşii au fost îndrumaţi să fie cu răbdare până la rezolvarea tuturorproblemelor specifice fiecărei comunităţi. Pentru unele comunităţi aceastăstare de fapt s-a menţinut mai puţin, pentru altele mai mult, neînţelegerileiscate la împărţirea averilor fiind elementul ce a determinat scurtarea saulungirea procesului de despărţire ierarhică. La Nădlac s-a menţinut statuquo-ulstabilit în anul 1847 până în momentul separării efective a celor douăcomunităţi ortodoxe.Pentru localităţile din dreapta Mureşului, aici fiind inclus şiNădlacul, comisia de despărţire ierarhică, din partea românilor, era formatădin: Lazăr Ionescu, preotul din Curtici Moise Bocşan, protopopul Aradului,şi Ioan Russu, notar comunal din Nădlac 13 . Comisia de despărţire ierarhicădin partea sârbilor a fost formată din George Nicolici, protopopul sârb de laSânnicolaul Mare, Constantin Pullio, judele prim al Aradului şi ConstantinSabo 14 . Membrii comisiei primesc o diurnă de 3 florini/zi plus altecheltuieli.După separarea comunităţilor ortodoxe sârbe şi române din părţileUngariei, în baza Ordinului de organizare a activităţilor bisericeşti, şcolareşi a fundaţiilor în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Greco-Răsăritene Sârbe din1864 şi în baza tabelelor publicate în ordonanţa împărătească din anul 1868,Mitropolia ortodoxă de Karlowitz este reorganizată. Eparhiile de Arad şiCaransebeş aparţin de acum înainte de Mitropolia românească de la Sibiu,iar eparhiile de Timişoara şi de Vârşeţ rămân în continuare sub jurisdicţiaMitropoliei de Karlowitz. Comunităţile sârbeşti din localităţile majoritarromâneşti rămase sub jurisdicţia eparhiei româneşti de la Arad au revenitEparhiei sârbeşti de la Timişoara. După efectuarea acestor modificări13 Ibidem, f. 15; Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Arad, fondul Episcopia OrtodoxăRomână Arad, documentele provenite de la delegaţia congresuală română pentrusepararea averilor bisericii ortodoxe române de cele ale bisericii ortodoxe sârbeşti,dosarul nr. 10/1871-1872, f. 170 (în continuare: E.P.O.R.).14 A. P. O. R. Nădlac, dosarul nr. 1/1856-1885, f. 15; E.P.O.R., dosarul nr. 24/1873-1874, f.110.86
Change language