ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

potrivită faţă de popor, dând astfel naştere multor disensiuni. Deşi s-a doritinsistent împăcarea credincioşilor cu păstorii lor sufleteşti, aceasta nu s-arealizat. Însuşi preotul ortodox Petru Varga a ajutat la răspândirea ideilorunioniste. Cei ce se plângeau de ceva erau trimişi de preotul ortodox săceară sfat preotului greco-catolic, tot el reclamând apoi la episcopie că ladata de 7/19 martie 1847 s-a sfinţit o casă care ţinea locul unui lăcaş deînchinăciune pentru adepţii noului cult.După o cercetare amănunţită, comisia trimisă de la episcopiaarădeană îl găseşte vinovat pe preotul Petru Varga pentru că prin mărireastolelor a dat „prilej de uniaţie”. În consecinţă, în mai 1847 preotul ortodoxeste sancţionat 7 . Pentru a împiedica pierderea şi a altor credincioşi la data de30 aprilie 1847 preoţii Petru Varga, George Şerban şi capelanul David Luţaise obligă în faţa conducătorului oficiului parohial, preotul MihailCervencovici că de acum înainte vor respecta cuantumul stolelor stabilit în1775-1777 8 .O altă cauză a îmbrăţişării cultului greco-catolic de către ortodocşiinădlăcani a fost limba liturgică. La Nădlac trăiau şi se rugau împreunăortodocşi români şi sârbi. Prin lege şi tradiţie limba liturgică era ceaslavonă. Deşi în număr mic în comparaţie cu românii, sârbii doreau săpăstreze limba liturgică neschimbată. Românii majoritari doreau ca limbafolosită la slujbele religioase să fie cea română, deoarece mulţi nuînţelegeau slavona. Din această cauză unii credincioşi îşi leapădă credinţastrămoşească „ispovăduindu-se şi cuminecându-se la Creţu”, doar pentru căacesta folosea limba română.În aceeaşi perioadă au loc învrăjbiri între ortodocşi şi treceri la cultulgreco-catolic şi în alte localităţi învecinate Nădlacului 9 : Cenad, Şeitin etc.,toate având aceleaşi cauze. Alarmat, episcopul Gherasim Raţ îl înştiinţeazăpe superiorul său de la Karlowitz despre aceste tulburări, rugându-l săgăsească cât mai rapid o soluţionare a problemelor ivite la vestul eparhieisale.La data de 24 iunie 1847 ortodocşii din Nădlac trimit şi ei unmemoriu la Karlowitz prin care solicită: revenirea la normativul stolar din1775-1777; preoţii să fie îndrumaţi a predica în limba română sau sârbăproporţional cu ponderea etnică de la Nădlac; în proporţie cu numărulcaselor (48 sârbeşti şi 552 româneşti) şi tot potrivit cu proporţia etnică să sereglementeze limba liturgică. Românii cer ca pentru cele 414 familii7 Ibidem.8 Ibidem, p. 21, nota 1.9 Ibidem.84