ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
pigmenţi minerali, firnisuri şi lacuri. Coaforul Iulius Schwellengraber aprodus în 1845 “apa de Arad” similară apei de colonie (de Köln), însă eaa ieşit repede din modă. Cei opt fabricanţi de clei şi amidon, în 1855, s-au redus în 1881 la doi fabricanţi de amidon şi unul de clei, datorităapariţiei fabricii de amidon acţionată de abur, în 1869. În 1895 ea îşiînceta producţia datorită războiului vamal cu regatul României.Între 1869-1889 farmacistul Rozsnyai Mátyás a produs 7.000.000tablete îndulcite de chinină. Farmaciştii din Pâncota şi Curtici produceaupentru vânzare, printre altele, în cantităţi mari, tifoane imprimate cuadezivi şi dezinfectante. Dobiaschi Iosif începuse să fabrice haloxilina(un exploziv) în 1860, la Arad, reuşind să satisfacă cererea în creştere; în1890 introducea o linie de producţie a fitilelor detonatoare. După 1918îşi sista producţia.Despre cele trei fabrici care produceau, la mijlocul secolului alXIX-lea, unsoare pentru căruţe informaţiile sunt puţine.Nu cunoaştem câţi ani a funcţionat fabrica de îngrăşămintechimice, apărută la începutul anilor ’80 ai secolului al XIX-lea.În 1869, pe str. Mucius Scaevola, a început producerea gazului deiluminat, care a fost preluată în 1895 de către “Société anonymed’éclairage du centre” cu sediul la Bruxelles. Preluată de UzineleComunale, a supravieţuit crizei economice (1929-1933) producând şighiaţă.În anul 1892 se construise la Slatina de Mureş o fabrică pentrudistilarea rumeguşului de lemn. Amoniacul, gudronul, alcoolul metilicetc obţinute aici erau exportate în proporţie de 75 %. Ulterior, după 1918au apărut pe calea Aurel Vlaicu fabrici de gaz benoid, oxigen şi carbid.Prima încercare de producere a apei gazoase – numită pe atuncisodă, de la “Soda Wasser” – din 1806, la Sebiş, a avut o viaţă scurtă.Între 1868-1881 au apărut trei fabrici de apă gazoasă (sifon). Prima, dinArad, a lui Brammer şi Roth oferea şi “suc proaspăt de smeură şilămâie”. În 192l, în oraş, erau şapte fabricanţi. În 1936 rămăseseră trei,plus alţii trei care îmbuteliau apa minerală medicinală. Îmbutelierea apeiminerale de la Băile Lipova a început în anul 1928, bucurându-se de omedaliere în anii `30.Bibliografie (în ordine alfabetică)Surse arhivistice- Complexul Muzeal Arad, Colecţia de istorie (epoca modernă: diplomede meşter şi hărţi); Dosarele monografiilor istorice ale întreprinderilorindustriale existente între anii 1958-1968.79
- Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Arad (prescurtat DJANA):Fondul Prefectura Arad: Registrul nr. 1/1848; Actele Comitelui suprem,anul 1855; Actele Comisarului chezaro.crăiesc, anul 1857; Colecţiaregistrelor de stare civilă, izraeliţi; Fondul Tribunalul Arad, Secţia a III-a;Fondul Camera de Comerţ şi Industrie (evidenţa firmelor individuale şisociale între anii 1930-1948); Fondul Casa Asigurărilor Sociale (1924-1948).- Magyar Országos Levéltár /prescurtat MOL/, Budapesta, D 2, anul1853.Periodice- „Alföld”, Arad, anul 1862 şi 1868.- „Almanahul oraşului Arad”, 1921.- „Anuarul comerţului din oraşul şi judeţul Arad”, 1943.- „Almanahul cu adrese din oraşul şi judeţul Arad”, 1936.- „Aradi Utasitó Naptár”, Arad, 1856-1862.- „Lista abonaţilor telefonici din municipiul şi judeţul Arad”, 1973.- „Ziridava”, Muzeul judeţean Arad, 1967-2004.Publicaţii de documente- Statistische Uebersichten über Bevölkerung und den Viehstand inOesterreich nach der Zählung vom 31 Oktober 1857, Wien, 1859.Lucrări speciale- Arad – monografie (Judeţele patriei), Bucureşti, 1979.- Arad – monografia oraşului de la începuturi până în 1989, Arad, 1999.- Victor Bleahu, Monografia oraşului Lipova din judeţul Arad,Timişoara, 2001.- Borovszky Samu, Temes vármegye, Budapesta, /1900/, coligat cuTemesvár, /1911/.- Dan Demşea, Istoricul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură aJudeţului Arad, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a JudeţuluiArad, 2000.- Dan Demşea, Fabricanţii, comercianţii şi rentierii de pe teritoriulfostului comitat Arad – un demers identificator (1845-1875), în ˝Studiide ştiinţă şi cultură”, revistă trimestrială editată de Universitatea de Vest„Vasile Goldiş”, Arad, Anul I, nr. 1, iunie 2005, p. 57-69.- Idem, Burghezia meşteşugărească română din părţile Aradului întreanii 1828-1872, în “Anuarul Institutului de Istorie George Bariţ din Cluj-Napoca”, XLIV, Series Historica, 2005.- Edvi-Illés László, Az Aradi kereskedelmi és iparkamara kerületének/…/ közgazdasági leirása, Arad, 1897.80
- Page 32 and 33: măsură prin care împăratul a ur
- Page 34 and 35: ierarhică pentru că numai prin nu
- Page 36 and 37: condiţiile din cele trei săli˝.
- Page 38 and 39: introducerea alfabetului latin. În
- Page 40 and 41: Beiuş a fost frecventat de numero
- Page 42 and 43: dimpreună cu unii protopopi nişte
- Page 44 and 45: Protocol al Preparandiei Arad din a
- Page 46 and 47: Începuturile turismului montan în
- Page 48 and 49: Comunitatea maghiară a înfiinţat
- Page 50 and 51: existenţei sale” 11 . S.K.V. şi
- Page 52 and 53: Climatul de altitudine a putut să-
- Page 54 and 55: Reclamă pe o legitimaţie de membr
- Page 56 and 57: Capitolul „Excursiuni la munte”
- Page 58 and 59: să fie puse în deplină cunoştin
- Page 60 and 61: Donaţiile particulare au fost îns
- Page 62 and 63: şi le pot asuma activităţile tur
- Page 64 and 65: Tradiţii industriale în judeţul
- Page 66 and 67: Firma “Fatma” a inginerului A.D
- Page 68 and 69: abia, prin înfiinţarea la 1 noiem
- Page 70 and 71: Minier S.A.R.”, preluată în var
- Page 72 and 73: opt patroni. Între aceştia se rem
- Page 74 and 75: Extensia numerică a fabricilor de
- Page 76 and 77: automate). Îndrăzneala fabricantu
- Page 78 and 79: perioada interbelică existau cinci
- Page 80 and 81: (incluzând şi plasa Aradul Nou) t
- Page 84 and 85: - Eperjessy Géza, Mezővárosi és
- Page 86 and 87: [1]841, în săptămâna nainte de
- Page 88 and 89: omâneşti cu case şi pământ să
- Page 90 and 91: Eparhiei sârbeşti timişorene, pe
- Page 92 and 93: necuprinzând nici o dispoziţiune
- Page 94 and 95: comunei bisericeşti greco-oriental
- Page 96 and 97: Demian Gheorghe şi Elena, născut
- Page 98 and 99: jumătăţi a secolului al XIX-lea.
- Page 100 and 101: Schimbarea la faţă a Mântuitorul
- Page 102 and 103: după moartea sa multe minuni şi u
- Page 104 and 105: În perioada anilor 1922-1925 la N
- Page 106 and 107: cariera publicistică este cu totul
- Page 108 and 109: La Biblioteca Academiei Române de
- Page 110 and 111: întâmpina dificultăţi cu atât
- Page 112 and 113: oameni bolnavi, cari, după ce m-au
- Page 114 and 115: În studiul său despre „Curentul
- Page 116 and 117: tendinţele noastre de unitate naţ
- Page 118 and 119: Culmea curentul antitransilvănean
- Page 120 and 121: Activizarea relaţiilor Aradului cu
- Page 122 and 123: Hotin, unde l-a cunoscut pe Alexand
- Page 124 and 125: participă la constituirea Comitetu
- Page 126 and 127: a retras şi el cu ele, ajungând d
- Page 128 and 129: „pătimise pentru cauza naţional
- Page 130 and 131: generalul francez Berthelot, N.C. A
pigmenţi minerali, firnisuri şi lacuri. Coaforul Iulius Schwellengraber aprodus în 1845 “apa de Arad” similară apei de colonie (de Köln), însă eaa ieşit repede din modă. Cei opt fabricanţi de clei şi amidon, în 1855, s-au redus în 1881 la doi fabricanţi de amidon şi unul de clei, datorităapariţiei fabricii de amidon acţionată de abur, în 1869. În 1895 ea îşiînceta producţia datorită războiului vamal cu regatul României.Între 1869-1889 farmacistul Rozsnyai Mátyás a produs 7.000.000tablete îndulcite de chinină. Farmaciştii din Pâncota şi Curtici produceaupentru vânzare, printre altele, în cantităţi mari, tifoane imprimate cuadezivi şi dezinfectante. Dobiaschi Iosif începuse să fabrice haloxilina(un exploziv) în 1860, la Arad, reuşind să satisfacă cererea în creştere; în1890 introducea o linie de producţie a fitilelor detonatoare. După 1918îşi sista producţia.Despre cele trei fabrici care produceau, la mijlocul secolului alXIX-lea, unsoare pentru căruţe informaţiile sunt puţine.Nu cunoaştem câţi ani a funcţionat fabrica de îngrăşămintechimice, apărută la începutul anilor ’80 ai secolului al XIX-lea.În 1869, pe str. Mucius Scae<strong>vol</strong>a, a început producerea gazului deiluminat, care a fost preluată în 1895 de către “Société anonymed’éclairage du centre” cu sediul la Bruxelles. Preluată de UzineleComunale, a supravieţuit crizei economice (1929-1933) producând şighiaţă.În anul 1892 se construise la Slatina de Mureş o fabrică pentrudistilarea rumeguşului de lemn. Amoniacul, gudronul, alcoolul metilicetc obţinute aici erau exportate în proporţie de 75 %. Ulterior, după 1918au apărut pe calea Aurel Vlaicu fabrici de gaz benoid, oxigen şi carbid.Prima încercare de producere a apei gazoase – numită pe atuncisodă, de la “Soda Wasser” – din 1806, la Sebiş, a avut o viaţă scurtă.Între 1868-1881 au apărut trei fabrici de apă gazoasă (sifon). Prima, dinArad, a lui Brammer şi Roth oferea şi “suc proaspăt de smeură şilămâie”. În 192l, în oraş, erau şapte fabricanţi. În 1936 rămăseseră trei,plus alţii trei care îmbuteliau apa minerală medicinală. Îmbutelierea apeiminerale de la Băile Lipova a început în anul 1928, bucurându-se de omedaliere în anii `30.Bibliografie (în ordine alfabetică)Surse arhivistice- Complexul Muzeal Arad, Colecţia de istorie (epoca modernă: diplomede meşter şi hărţi); Dosarele monografiilor istorice ale întreprinderilorindustriale existente între anii 1958-1968.79
Change language