ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

perioada interbelică existau cinci fabricanţi de ghete şi pantofi.Activitatea interbelică a fabricii de încălţăminte din Arad a familieiGoron, dispunând de o veche tradiţie meşteşugărească de-alungul a pestepatru generaţii, a fost de scurtă durată. Fabrica de piele “Rotor” dinPâncota a rezistat până în 1948. Ceva mai viabilă a fost fabrica deîncălţăminte “Gloria”, care a stat la baza fabricii “Libertatea”,de lângăgara C.F.R. Aradul Nou. Adaptarea la produsele concurenţiale dinOccident a fost destul de dificilă de fiecare dată. După 1989, în schimb,s-a văzut că fabricile mici de încălţăminte locale, având comenzi deprototipuri impuse din străinătate, au captat mâna de lucru disponibilă dela Întreprinderea “Libertatea”. Cazuri similare au avut loc în domeniultextil şi al confecţiilor.Industria alimentară, spre deosebire de cea a prelucrării fibrelor,a cunoscut în liniile ei mari un “crescendo” constant. În anul 1700, înperimetrul vechii cetăţi a Aradului era fabricată pentru nevoile militarilorşi civililor instalaţi aici, berea. Curând i-a urmat o alta la Şimand, până înanul 1805, moment după care Oficiul Cameral a construit una laChişineu.În oraş, în 1781, funcţionau două “fierbători” de mare capacitate,una în interiorul noii cetăţi bastionare iar cealaltă în centru. Ultima a fostmutată în cartierul Şega (în anul 1850), în bucla cea mai nordică acanalului Mureşul-Mort (închisă spre sfârşitul secolului al XIX-lea).Cea din Aradul Nou a fost înfiinţată în 1762, odată cu începerealucrărilor la noua cetate bastionară din bucla Mureşului. Cea din Şega afost închiriată de către Primăria oraşului Arad, după anul 1850,arendaşilor asociaţi Epstein & Deutsch.Unul dintre membrii familiei Deutsch se afla printre iniţiatoriiReuniunii izraelite pentru părtinirea industriei şi economiei agrare dinArad şi a filialei arădene a Camerei pentru comerţ şi industrie dinOradea.Comercianţii, industriaşii posesori ai unor ateliere modeste cât şifabricanţii locali erau conştienţi de pericolul concurenţei produselorfabricate sau manufacturate din Apus. De aceea s-au străduit să înfiinţezela Arad o Cameră pentru comerţ şi industrie de sine stătătoare. Ea a luatfiinţă în 1871.Fabrica de bere din Aradul Nou, întemeiată la sfârşitul secoluluial XVIII-lea de către prinţul Zielinski, a supravieţuit – cu preţultransformării ei într-o secţie a “Indagrarei”, situată în vechiul cartierPoltura al Aradului – prin mutarea ei parţială, în 1951, în incinta Fabriciide spirt şi drojdie “Indagrara”, lângă actuala fabrică de bere locală (Brau75