12.07.2015 Views

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

automate). Îndrăzneala fabricantului de extracţie germano-franceză, penume Jean Haeffele, din localitatea Gebweiler, a prins teren la Arad în1909 prin întemeierea “Fabricii de textile S.A.Arad”. Unul dintreprincipalii fondatori, baronul Adolf Neuman junior a adus, printre altele,personal tehnic calificat – boemi germani din Munţii Sudeţi – pentrumontarea şi întreţinerea noilor utilaje, între altele ţesătoria fină (tipJaquard). În 1914 a fost înfiinţată albitoria şi vopsitoria. În perioadainterbelică această fabrică era singura care utiliza imprimarea mecanică.În 1926 se înfiinţa ţesătoria de bumbac “TEBA”, care după anul 1948 şiadiversificat mult producţia.Fabrica de prelucrare a cânepii, de la Iratoş, a fost înfiinţată decătre moşierul de la Săvârşin, contele Nádasdy (în cea de-a doua jumătatea secolului al XIX-lea). Nu a avut, însă longevitatea celei de la Nădlac.Specializarea în produse de cânepă, in şi iută a făcut-o în anii ’30 firmaCarol B. Reich.Fabricarea articolelor împletite şi a tricotajelor de bumbac,începând din anul 1918, prin înfiinţarea întreprinderii “FITA” nu mai eramonopolul fabricilor Reismann şi Ratz. Fabrica de aţă “Aurora”producea, printre altele, aţă pentru tricotaj. În scurtă vreme a fostconcurată de “Industria Cucirini, Pisa”, care a reapărut în Arad laînceputul anului 2002, sub forma unui magazin de vânzare în piaţa Gării.În 1936 existau 16 fabrici de textile şi tricotaje, fără a le maisocoti pe cele 12 ateliere de ţesătorie. În teritoriul judeţean apărea laZăbrani ţesătoria mecanică “Relatex”.În oraş existau prin 1860 trei postăvării. Pălărierii – care asmblaufetrul pentru obţinerea produsului finit, s-au simţit concuraţi de fabricade pălării, creată în 1914. După război n-a mai rezistat mult timp, fiindconcuraţi, în plus, de fabrica de berete şi şepci “Nor-Coc”. Până la urmăau supravieţuit doar pălărierii.Baticurile fine şi năframele erau produse de către patronii asociaţiGelsinger şi Neumann.Fabrica de vatelină – cea mai mare din ţară – devenea în 1940“Industria vatelinei”S.A.Firma “Fraţii Stern” (începând din 1923) era profilată pe ciorapi.După prăbuşirea fabricii de ciorapi “Silvia”, a apărut “Ideal” în 1929. Iarîn 1937 apărea “Nova – Fabrică de ciorapi şi industrie casnică” care oelimina pe “Sitex”. Comasarea lor în 1940 năştea “Industria Română deciorapi S.A. (I.R.C.A.)”. Au trebuit să treacă patru decenii ca să apară ofabrică de ciorapi la Ineu, cu capital francez. Anuarul industriei şicomerţului din Arad pentru anul 1943 consemna şi o fabrică de ţesătorii73

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!