ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
opt patroni. Între aceştia se remarca “Faianţa” – înfiinţată în 1920 subpatronatul firmei lui Szilágyi & Co. – prin producţia de sobe de teracotăşi cărămizi refractare.În afara oraşului Arad, fabrica de la Gurahonţ produsese de lasfârşitul secolului al XIX-lea, pe lângă ceramit, cărămizi şi ţigle. Cerereacrescândă de cărămidă şi ţiglă a determinat apariţia în oraşul Arad, pânăîn anul 1913 a următoarelor fabrici: în zona industrială din nordulmunicipiul Arad - două fabrici de cărămidă, pe stânga şi dreapta străziiCâmpul Liniştii; o a treia apariţie a constituit-o fabrica de cărămidă de pelocul de astăzi al templului “Maranata”; cea de-a patra a fost fabrica decărămizi Röser (în bucla Mureşului, pe locul străzii Labirint). Dupăprimul război mondial mai apărea pe locul de cărămidărie din sud-vestulcartierului Bujac o astfel de fabrică. În timpul celui de-al doilea războimondial, cât şi imediat după aceea, aceste făbricuţe au dispărut.Pe teritoriul actual al judeţului Arad apăruseră între timp noifabrici de cărămidă (şi ţiglă) pe malul stâng al Mureşului (în fostul judeţTimiş): la Lipova (unde existau patru unităţi de producţie în anul 1929,dar în scurtă vreme au fost eliminate din concurenţă de către fabrica“Bohn” de la Jimbolia, deşi argila de pe văile Lipovei era de calitatesuperioară); la Fântânele (înfiinţată înainte de 1900, a continuat săfuncţioneze şi în prezent, cu micile întreruperi în intervalele anilor 1949-1950 şi 1989-2000); la nord de Mureş: la Sântana (înfiinţată în 1922, adevenit una din cele mai productive până în zilele noastre); la Bârsa(profilată şi pe ţigle; activă din 1893 până astăzi); la Pecica (profilată, înplus, pe cuptoare simple, din 1938); la Pâncota (1942) şi Ineu (1948).Fabricarea de piese de teracotă pe baza argilei albe o întreprinseseIllés Géza la Dud.Primii care au prelucrat lemnul buştenilor aduşi cu pluta peMureş în jos din Ardeal cât şi din Munţii Zărandului în prima jumătate asecolului al XIX-lea au fost cei peste 20 de meşteri dogari, 10 dulgheri(pentru case, ambarcaţiuni mari şi mici, mori plutitoare pe Mureş, etc),60 tâmplari, 5 rotari şi 40 de comercianţi de lemne din oraşul Arad. Dinrândul acestora s-au selectat mai mulţi întreprinzători: un aromân, KiroNicolici, înfiinţa o fierbătoare de potasă, în 1825, la Slatina de Mureş şi,în 1851, la Pârneşti; alţi doi întreprinzători au trecut de la utilizarea forţeiapei, pentru tăierea lemnului adus la Arad, la cea a aburului. La sfârşitulaceluiaşi secol continuau să existe două gatere cu abur în Arad. Înschimb, se înmulţiseră gaterele amplasate în preajma locului deexploatare a pădurilor. Merită amintită efemera premieră de acest gen abaronului Lo Presti, la Toc şi Ilteu, pe Mureş, datând din anul 1865.69
Fabrica de la Toc produsese mobilă curbată, furnir şi plăci vreme decâţiva ani.Pe teritoriul pădurilor statului, bisericii, moşierilor sau alecomunităţilor săteşti se răspândise obţinerea mangalului (cărbunele delemn).În materie de furnire exista un precedent în oraşul Arad,întreprins de către Josef Weber. Odată cu noua legislaţie postpaşoptistăde încurajare a industriei şi comerţului, iniţiată de către guvernul vienez,se înmulţesc fabricile de mobilă din oraşul de reşedinţă judeţean.Renumele fabricilor lui Lengyel, Reinhardt, Steigerwald, Verbos şiFleischer ajunsese să depăşească, la sfârşitul secolului al XIX-lea,graniţele imperiului habsburgic.În afara oraşului Arad, conţii Nádasdy şi Hunyadi de la Săvârşinposedau şi ei un gater, fără a urma exemplul de la Toc. Ei au preferat să-lconcesioneze fabricanţilor Herschkovits şi Pollacsek. În schimb, prinţulSulkowski a preferat să-şi adapteze moara domenială de la Căsoaia (delângă Arăneag) la producerea de cherestea. La fel a procedat conteleFriedrich Wenckheim, construind pe domeniul său, la Donceni o fabricăde cherestea. La Roşia (de Petriş) se găseau patru mori “domneşti”pentru făină. La Slatina de Mureş exista o moară de făină şi un joagăr,ambele ale “domnului de pământ” Întreprinzătorii particulari – noiicapitalişti – au demarat cu succes fabricarea de plăci pentru mobilier laVârfurile şi Hălmăgel, pe Crişul Alb. În scurtă vreme i-a urmatSocietatea pentru industrializarea lemnului de la Ineu, patronată deWeitzer, profilată pe producerea de grinzi, scânduri, doage destejar,parchet, etc. “Societatea de cale ferată Arad-Cenad” înjghebase unatelier pentru producţia de traverse. La Nadăş apărea fabrica de cheresteaa lui Grosz. La Ineu apăruse în 1870 fabrica “Mundus” – o apariţietimpurie a mobilei curbate.În Arad apăruseră între timp longevivele fabrici de mobilăBruckner (1882), Czeiler (1890), Lengyel (1891)ş.a. În aceeaşi perioadăapăreau, la Pecica, “Prima Fabrică a Societăţii Comerciale de Plutărit dinReghinul Săsesc” iar la Slatina de Mureş, “Fabrica de Cherestea Munk şiFiii”. În 1895 lua fiinţă o fabrică de butoaie la Lipova (a lui Weszely),concurând cele patru fabrici de butoaie din Arad. În pragul secolului alXX-lea apărea la Lipova o fabrică de cherestea (care a fost nevoită să-şireducă mult activitatea în 1931) şi una de mobilă de lux (a lui Kern).Ceva mai târziu au apărut aici încă două fabrici de mobilă şi încă una debutoaie (a lui Mairovitz).70
- Page 21 and 22: de ştiinţă a format o şcoală i
- Page 23 and 24: În hotarul de nord-vest al oraşul
- Page 25 and 26: pământ, dar din lipsa unor cercet
- Page 28 and 29: abrupte pe laturile de sud, vest ş
- Page 30 and 31: Contribuţia lui Samuil Vulcan la a
- Page 32 and 33: măsură prin care împăratul a ur
- Page 34 and 35: ierarhică pentru că numai prin nu
- Page 36 and 37: condiţiile din cele trei săli˝.
- Page 38 and 39: introducerea alfabetului latin. În
- Page 40 and 41: Beiuş a fost frecventat de numero
- Page 42 and 43: dimpreună cu unii protopopi nişte
- Page 44 and 45: Protocol al Preparandiei Arad din a
- Page 46 and 47: Începuturile turismului montan în
- Page 48 and 49: Comunitatea maghiară a înfiinţat
- Page 50 and 51: existenţei sale” 11 . S.K.V. şi
- Page 52 and 53: Climatul de altitudine a putut să-
- Page 54 and 55: Reclamă pe o legitimaţie de membr
- Page 56 and 57: Capitolul „Excursiuni la munte”
- Page 58 and 59: să fie puse în deplină cunoştin
- Page 60 and 61: Donaţiile particulare au fost îns
- Page 62 and 63: şi le pot asuma activităţile tur
- Page 64 and 65: Tradiţii industriale în judeţul
- Page 66 and 67: Firma “Fatma” a inginerului A.D
- Page 68 and 69: abia, prin înfiinţarea la 1 noiem
- Page 70 and 71: Minier S.A.R.”, preluată în var
- Page 74 and 75: Extensia numerică a fabricilor de
- Page 76 and 77: automate). Îndrăzneala fabricantu
- Page 78 and 79: perioada interbelică existau cinci
- Page 80 and 81: (incluzând şi plasa Aradul Nou) t
- Page 82 and 83: pigmenţi minerali, firnisuri şi l
- Page 84 and 85: - Eperjessy Géza, Mezővárosi és
- Page 86 and 87: [1]841, în săptămâna nainte de
- Page 88 and 89: omâneşti cu case şi pământ să
- Page 90 and 91: Eparhiei sârbeşti timişorene, pe
- Page 92 and 93: necuprinzând nici o dispoziţiune
- Page 94 and 95: comunei bisericeşti greco-oriental
- Page 96 and 97: Demian Gheorghe şi Elena, născut
- Page 98 and 99: jumătăţi a secolului al XIX-lea.
- Page 100 and 101: Schimbarea la faţă a Mântuitorul
- Page 102 and 103: după moartea sa multe minuni şi u
- Page 104 and 105: În perioada anilor 1922-1925 la N
- Page 106 and 107: cariera publicistică este cu totul
- Page 108 and 109: La Biblioteca Academiei Române de
- Page 110 and 111: întâmpina dificultăţi cu atât
- Page 112 and 113: oameni bolnavi, cari, după ce m-au
- Page 114 and 115: În studiul său despre „Curentul
- Page 116 and 117: tendinţele noastre de unitate naţ
- Page 118 and 119: Culmea curentul antitransilvănean
- Page 120 and 121: Activizarea relaţiilor Aradului cu
Fabrica de la Toc produsese mobilă curbată, furnir şi plăci vreme decâţiva ani.Pe teritoriul pădurilor statului, bisericii, moşierilor sau alecomunităţilor săteşti se răspândise obţinerea mangalului (cărbunele delemn).În materie de furnire exista un precedent în oraşul Arad,întreprins de către Josef Weber. Odată cu noua legislaţie postpaşoptistăde încurajare a industriei şi comerţului, iniţiată de către guvernul vienez,se înmulţesc fabricile de mobilă din oraşul de reşedinţă judeţean.Renumele fabricilor lui Lengyel, Reinhardt, Steigerwald, Verbos şiFleischer ajunsese să depăşească, la sfârşitul secolului al XIX-lea,graniţele imperiului habsburgic.În afara oraşului Arad, conţii Nádasdy şi Hunyadi de la Săvârşinposedau şi ei un gater, fără a urma exemplul de la Toc. Ei au preferat să-lconcesioneze fabricanţilor Herschkovits şi Pollacsek. În schimb, prinţulSulkowski a preferat să-şi adapteze moara domenială de la Căsoaia (delângă Arăneag) la producerea de cherestea. La fel a procedat conteleFriedrich Wenckheim, construind pe domeniul său, la Donceni o fabricăde cherestea. La Roşia (de Petriş) se găseau patru mori “domneşti”pentru făină. La Slatina de Mureş exista o moară de făină şi un joagăr,ambele ale “domnului de pământ” Întreprinzătorii particulari – noiicapitalişti – au demarat cu succes fabricarea de plăci pentru mobilier laVârfurile şi Hălmăgel, pe Crişul Alb. În scurtă vreme i-a urmatSocietatea pentru industrializarea lemnului de la Ineu, patronată deWeitzer, profilată pe producerea de grinzi, scânduri, doage destejar,parchet, etc. “Societatea de cale ferată Arad-Cenad” înjghebase unatelier pentru producţia de traverse. La Nadăş apărea fabrica de cheresteaa lui Grosz. La Ineu apăruse în 1870 fabrica “Mundus” – o apariţietimpurie a mobilei curbate.În Arad apăruseră între timp longevivele fabrici de mobilăBruckner (1882), Czeiler (1890), Lengyel (1891)ş.a. În aceeaşi perioadăapăreau, la Pecica, “Prima Fabrică a Societăţii Comerciale de Plutărit dinReghinul Săsesc” iar la Slatina de Mureş, “Fabrica de Cherestea Munk şiFiii”. În 1895 lua fiinţă o fabrică de butoaie la Lipova (a lui Weszely),concurând cele patru fabrici de butoaie din Arad. În pragul secolului alXX-lea apărea la Lipova o fabrică de cherestea (care a fost nevoită să-şireducă mult activitatea în 1931) şi una de mobilă de lux (a lui Kern).Ceva mai târziu au apărut aici încă două fabrici de mobilă şi încă una debutoaie (a lui Mairovitz).70
Change language