ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
şi le pot asuma activităţile turistice. După Primul Război Mondial, colecţiileMuzeului Carpaţilor au trecut la Muzeul Brukenthal.Un alt domeniu în care Asociaţia Carpatină Transilvană a avutrelizări cu caracter de pionierat a fost acela de protejare a mediului.Cabanele S.K.V.şi drumurile de acces au fost astfel amplasate şi construiteîncât să aducă atingeri minime mediului înconjurător. Imaginile cabanelorcare ni s-au păstrat sub formă de fotografii sau cărţi poştale ilustrate ne aratăconstrucţii realizate fie în poieni, fie lăsând neatinşi brazi situaţi în imediataapropiere. La Păltiniş, grija pentru conservarea cadrului natural a trebuit sătreacă un examen cu adevărat costisitor. Amplasarea acestei staţiuniconstruite de S.K.V. s-a făcut pe un teren aparţinând comunei Cristian(Grossau în limba germană), iar un incendiu care avusese loc în satdeterminase sătenii să-şi obţină material lemnos pentru reconstrucţie dinzone apropieate de amplasamentul viitoarei staţiuni. În aceste condiţii,S.K.V. a hotărât să aducă lemnul necesar pentru construcţii de la o departarede mai bine de 5 km, ceea ce a implicat o muncă de Sisif şi costuri multmărite. Interesant este faptul că echipa de dulgheri români din Răşinari,condusă de Şerban Cruciat care a ridicat primele clădiri ale Casei de CurăPăltiniş şi-a însuşit punctul de vedere al S.K.V. şi a acceptat să lucreze fărăpretenţii financiare suplimentare cu trunchiuri de lemn târâte mulţi km pepoteci de munte, mult mai greu de rostuit şi de finisat. S.K.V. s-a implicat laPăltiniş şi în declararea unor arbori deosebiţi ca monumente ale naturii, iarcâţiva arbori rari în zonă plantaţi de dr. Karl Ungar dau şi azi farmeccentrului staţiunii 49 .Popularizarea informaţiilor cu privire la flora şi fauna zonelormontane din Ardeal şi sprijinirea de cercetări în domeniul biologiei,geologiei şi geografiei s-au concretizat în numeroase articole publicate înanuarele S.K.V. de-a lungul anilor, unele dintre ele cu caracterenciclopedic 50 . Susţinerea de conferinţe în aceste domenii a constituit oobişnuinţă pentru S.K.V., implicând inclusiv invitarea unor personalităţi dinstrăinătate. O largă colaborare cu asociaţii de turism de peste graniţeleMonarhiei Austro-Ungare, cu instituţii culturale sau muzeale sau cucercetători în varii domenii a sprijinit continuu demersurile AsociaţieiCarpatine îndreptate spre răspândirea în public a unor informaţii vaste, dar49 Mircea Dragoteanu, Istoria poştelor locale transilvane, teză de doctorat, Cluj-Napoca,2010, pp. 48-49.50 Jahrbuch des Siebenbürgischer Karpathen-Verein, Hermannstadt / Sibiu, 1881-1944.59
obiective şi fundamentate ştiinţific. Scopul acestora era de a face universulmunţilor cât mai accesibil unui public larg, fără deosebiri legate denaţionalitate, stare socială sau religie.Activităţile turistice ale S.K.V. şi apoi ale celorlalte asociaţii de peambii versanţi ai Carpaţilor au găsit un teren social şi economic propice.Contextul primilor ani ai turismului montan în Ardeal a fost de mai multeori creionat în materiale editate de Asociaţia Carpatină Transilvană, unuldintre cele mai ilustrative fiind numărul jubiliar al Anuarului apărut în 1930,la 50 de ani de la înfiinţarea S.K.V. Friedrich Kepp, preşedinte al AsociaţieiCarpatine între 1919-1940, a făcut cu acea ocazie o descriere pe care oredăm în încheierea acestui studiu în extenso pentru farmecul şi actualitateaei:”Marşul triumfal al tehnicii, într-o mare varietate de forme, ainfluenţat considerabil relaţia mediilor culturale din toate ţările cu lumeainsuficient cunoscută a munţilor […] Fumul ce se ridică din nenumăratecoţuri l-a ademenit pe ţăran de la brazdă şi de la plug, făcându-l săpărăsească lumea satului. Oraşele au crescut şi în ele a început forfota caremacină nervii. Peste tot zilele sunt agitate, este multă muncă şi a crescutnumărul necesităţilor pe care oamenii se cred îndreptăţiţi să şi le satisfacă.Distanţele s-au redus, pierzându-şi din importanţă prin dezvoltareanebănuită a transportului, iar siguranţa personală devine şi ea din ce în cemai bună prin evoluţia permanentă a organelor de stat. Apa, soarele şiaerul au dobândit drepturi depline în ştiinţele medicale şi aşa a crescutnumărul celor care periodic şi-au regăsit liniştea sufletească utilizândaceste remedii pentru a depăşi solicitările nervoase ale vieţii de zi cu zi…Fortăreaţa naturii şi-a dezvăluit de bună voie vraja, de acolo undeîncepe urcuşul spre ţara de vis a fagilor şi a brazilor, până la pajiştile plinede flori şi piscurile acoperite de zăpezi veşnice. Sufletului celor care acolosus au simţit răsuflarea Creatorului, muntele le-a fost după aceea asemeneaunui Apostol … Astfel a încetat perioada de descoperire solitară a acesteilumi de vis şi ea a devenit un bun comun al tuturor celor care o iubesc[…]” 51 .51 Der Werdegang des Siebebürgischen Karpathenvereins in seinen ersten fünfzig Jahren1880-1930, Hermannstadt / Sibiu, 1930, pp. 3-5; vezi şi Mircea Dragoteanu, op.cit., p. 25.60
- Page 14 and 15: (1866-1910). Acesta se remarcă-în
- Page 17 and 18: „Începuturile vieţii romane la
- Page 19 and 20: C. S. Nicolăescu-Plopşor (1900-19
- Page 21 and 22: de ştiinţă a format o şcoală i
- Page 23 and 24: În hotarul de nord-vest al oraşul
- Page 25 and 26: pământ, dar din lipsa unor cercet
- Page 28 and 29: abrupte pe laturile de sud, vest ş
- Page 30 and 31: Contribuţia lui Samuil Vulcan la a
- Page 32 and 33: măsură prin care împăratul a ur
- Page 34 and 35: ierarhică pentru că numai prin nu
- Page 36 and 37: condiţiile din cele trei săli˝.
- Page 38 and 39: introducerea alfabetului latin. În
- Page 40 and 41: Beiuş a fost frecventat de numero
- Page 42 and 43: dimpreună cu unii protopopi nişte
- Page 44 and 45: Protocol al Preparandiei Arad din a
- Page 46 and 47: Începuturile turismului montan în
- Page 48 and 49: Comunitatea maghiară a înfiinţat
- Page 50 and 51: existenţei sale” 11 . S.K.V. şi
- Page 52 and 53: Climatul de altitudine a putut să-
- Page 54 and 55: Reclamă pe o legitimaţie de membr
- Page 56 and 57: Capitolul „Excursiuni la munte”
- Page 58 and 59: să fie puse în deplină cunoştin
- Page 60 and 61: Donaţiile particulare au fost îns
- Page 64 and 65: Tradiţii industriale în judeţul
- Page 66 and 67: Firma “Fatma” a inginerului A.D
- Page 68 and 69: abia, prin înfiinţarea la 1 noiem
- Page 70 and 71: Minier S.A.R.”, preluată în var
- Page 72 and 73: opt patroni. Între aceştia se rem
- Page 74 and 75: Extensia numerică a fabricilor de
- Page 76 and 77: automate). Îndrăzneala fabricantu
- Page 78 and 79: perioada interbelică existau cinci
- Page 80 and 81: (incluzând şi plasa Aradul Nou) t
- Page 82 and 83: pigmenţi minerali, firnisuri şi l
- Page 84 and 85: - Eperjessy Géza, Mezővárosi és
- Page 86 and 87: [1]841, în săptămâna nainte de
- Page 88 and 89: omâneşti cu case şi pământ să
- Page 90 and 91: Eparhiei sârbeşti timişorene, pe
- Page 92 and 93: necuprinzând nici o dispoziţiune
- Page 94 and 95: comunei bisericeşti greco-oriental
- Page 96 and 97: Demian Gheorghe şi Elena, născut
- Page 98 and 99: jumătăţi a secolului al XIX-lea.
- Page 100 and 101: Schimbarea la faţă a Mântuitorul
- Page 102 and 103: după moartea sa multe minuni şi u
- Page 104 and 105: În perioada anilor 1922-1925 la N
- Page 106 and 107: cariera publicistică este cu totul
- Page 108 and 109: La Biblioteca Academiei Române de
- Page 110 and 111: întâmpina dificultăţi cu atât
obiective şi fundamentate ştiinţific. Scopul acestora era de a face universulmunţilor cât mai accesibil unui public larg, fără deosebiri legate denaţionalitate, stare socială sau religie.Activităţile turistice ale S.K.V. şi apoi ale celorlalte asociaţii de peambii versanţi ai Carpaţilor au găsit un teren social şi economic propice.Contextul primilor ani ai turismului montan în Ardeal a fost de mai multeori creionat în materiale editate de Asociaţia Carpatină Transilvană, unuldintre cele mai ilustrative fiind numărul jubiliar al Anuarului apărut în 1930,la 50 de ani de la înfiinţarea S.K.V. Friedrich Kepp, preşedinte al AsociaţieiCarpatine între 1919-1940, a făcut cu acea ocazie o descriere pe care oredăm în încheierea acestui studiu în extenso pentru farmecul şi actualitateaei:”Marşul triumfal al tehnicii, într-o mare varietate de forme, ainfluenţat considerabil relaţia mediilor culturale din toate ţările cu lumeainsuficient cunoscută a munţilor […] Fumul ce se ridică din nenumăratecoţuri l-a ademenit pe ţăran de la brazdă şi de la plug, făcându-l săpărăsească lumea satului. Oraşele au crescut şi în ele a început forfota caremacină nervii. Peste tot zilele sunt agitate, este multă muncă şi a crescutnumărul necesităţilor pe care oamenii se cred îndreptăţiţi să şi le satisfacă.Distanţele s-au redus, pierzându-şi din importanţă prin dez<strong>vol</strong>tareanebănuită a transportului, iar siguranţa personală devine şi ea din ce în cemai bună prin e<strong>vol</strong>uţia permanentă a organelor de stat. Apa, soarele şiaerul au dobândit drepturi depline în ştiinţele medicale şi aşa a crescutnumărul celor care periodic şi-au regăsit liniştea sufletească utilizândaceste remedii pentru a depăşi solicitările nervoase ale vieţii de zi cu zi…Fortăreaţa naturii şi-a dezvăluit de bună voie vraja, de acolo undeîncepe urcuşul spre ţara de vis a fagilor şi a brazilor, până la pajiştile plinede flori şi piscurile acoperite de zăpezi veşnice. Sufletului celor care acolosus au simţit răsuflarea Creatorului, muntele le-a fost după aceea asemeneaunui Apostol … Astfel a încetat perioada de descoperire solitară a acesteilumi de vis şi ea a devenit un bun comun al tuturor celor care o iubesc[…]” 51 .51 Der Werdegang des Siebebürgischen Karpathenvereins in seinen ersten fünfzig Jahren1880-1930, Hermannstadt / Sibiu, 1930, pp. 3-5; vezi şi Mircea Dragoteanu, op.cit., p. 25.60
Change language