ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
Donaţiile particulare au fost însoţite la sprijinirea activităţilor S.K.V. deactivităţi benevole duse în folosul asociaţiei pe multiple planuri.Un exemplu deosebit l-a constituit participarea corpului medical laasigurarea asistenţei de specialitate în staţiunea Păltiniş, în perioadaanterioară Primului Război Mondial 41 . În fiecare vară, doi sau trei medici,nu numai saşi, dar şi români sau maghiari, îşi ofereau gratuit serviciileoaspeţilor Casei de Cură timp de 4-6 săptămâni, oferind siguranţă şi suportştiinţific activităţilor balneoterapice desfăşurate 42 . Unul dintre aceşti medici,dr. Karl Ungar, prezent aproape în fiecare vară la Păltiniş de la inaugurarepână la jumătatea anilor 1920 a realizat prin eforturi proprii în staţiune şi omică grădină botanică ce ilustra principiile multidisciplinarităţii pe careS.K.V. şi le-a asumat încă de la înfiinţare 43 .Şi alte personalităţi sibiene şi-au lăsat amprenta asupra activităţilorde promovare a turismului. Josef Drotleff, primar al Sibiului şţi proprietarde tipografie, a editat şi pus în circulaţie un număr important de ilustrate cuimagini reprezentative din zona munţilor, de la cabane şi din Păltiniş, făcândservicii importante şi desfăşurării de activităţi ale S.K.V. în oraşul de peCibin. Parohul Sibiului Adolf Schullerus a făcut o descriere splendidă astaţiunii Păltiniş în nuvela Erika Brukenthalia 44 , iar etnograful Emil Sigerusa coordonat ani de-a rândul editarea anuarelor S.K.V., făcând din acestearealizări cu totul deosebite pentru momentul respectiv 45 .Un punct sensibil în acţiunile societăţilor de turism din anii lor deînceput a fost relaţia cu locuitorii din zonele lor de interes. Ca în multe altepărţi ale Europei, şi în Ardeal au fost la început destui ţărani care i-au privitcu neîncredere sau chiar cu duşmănie pe „domnii de la oraş” veniţi înexcursii sau ca să construiască drumuri şi cabane. În universul lor închis şifără prea multe perspective culturale, „invazia” orăşenilor nu apărea să41 Kurliste von 1894-1903, Kurhaus auf der Hohen Rinne, în: „Zur Erinnerung an daszehnjährige Bestehen des Kurhauses” (sub. red dr. Friedrich Schuller), Hermannstadt,tipografia Krafft, 1904, pp. 64-77.42 Das Kurhaus „Auf der hohen Rinne” ein höhenklimatischer Kurort in: „GrossauerGebirge, Section Hermannstadt des S.K.V.”, Hermannstadt, 1899.43 Kiszling, Gustav, Dreizig Jahre Hohe Rinne, în: „Jahrbuch des S.K.V.”, 1924, Sibiu.44 Adolf Schullerus, Erika Brukenthalia, în: „Kurhaus auf der „Hohen Rinne” – ZurErinnerung an das zehnjährige Bestehen des Kurhauses” (sub. red dr. Friedrich Schuller),tipografia Krafft, Hermannstadt, 1904, pp. 14-45.45 Hermann A Hienz,. Schriftseller Lexicon der Sibenbürger Deutschen, Böhlau Verlag,Köln, Weimar, Wien, 1995-2001.57
aducă ceva bun. S.K.V. a înregistrat în anuarele sale o serie de episoade dedistrugeri ale drumurilor sau stricăciuni ale cabanelor făcute aparentdeliberat. Pe de altă parte, ostilitatea localnicilor făcea în anumite zone canumărul excursioniştilor să rămână în cel mai bun caz modic 46 .Un mod cu totul special în care Secţiunea S.K.V. Sibiu a reuşit să-şiapropie pe ţăranii din satele de sub munte din zona sa a fost organizareaunei serbări cu caracter de binefacere în Ajunul Crăciunului, prin carecopiilor dintr-o anumită localitate li se făceau daruri de Sărbători din parteaAsociaţiei. Succesiv în sate româneşti şi săseşti prin care treceau traseele cese îndreptau spre munte, în ziua de Ajun, sărbătoarea numită „DarurileDomnului” aduna în jurul tradiţionalului brad german de Crăciun sute decopii. Aceştia primeau haine, încălţăminte, rechizite şcolare sau dulciuri,obţinute de S.K.V. în principal din donaţii. În iarna lui 1903, serbarea a avutloc la Răşinari, în prezenţa autorităţilor locale, ziarul sibian Tribuna din 29decembrie 1903 incluzând o amplă descriere a festivităţii. Finalul acesteirelatări este sugestiv pentru modul în care S.K.V. a încercat să extindăcivilizaţia modernă nu numai pe crestele munţilor, ci şi în satele de lapoalele lor: „Directorul şcolii a mulţumit în numele copiilor, urândAsociaţiei Carpatine” o activitate rodnică, iar membrilor ei multe zilefericite. Li s-a rostit apoi un tunător şi triplu „Trăiască!” reprezentanţilorS.K.V., care în ciuda timpului rău au venit cu drag la noi, ca să aline dinnecazurile săracilor” 47 .S.K.V. a dat o înaltă apreciere civilizaţiei rurale ardelene, în specialcelei săseşti, implicându-se frecvent şi în activităţi cu caracter etnografic.Acestea au fost încununate de înfiinţarea în 1895 la Sibiu a unui Muzeu alCarpaţilor, rod al unei idei prezentată Comitetului Asociaţiei încă din 1884.Un rol fundamental în întemeierea acestui muzeu etnografic şi turistic a fostjucat de colecţionarul şi etnograful Emil Sigerus, care şi-a donat pentrumuzeu inclusiv colecţia sa incluzând peste 500 de articole 48 . Muzeul a salvatde la degradare şi de la dispariţie un număr însemnat de obiecte de marevaloare ale culturii săseşti, denotând multiplele conexiuni culturale pe care46 Mircea Dragoteanu, Oana Mihaela Tămaş, A fost odată Hohe Rinne. Întemeiereastaţiunii Păltiniş, în: „Studia Universitas Cibiniensis Series Historica”, tomul 8-2011, p. 73.47 Tribuna, Sibiu, 29 decembrie 1903, p. 2.48 Der Werdegang des Siebebürgischen Karpathenvereins in seinen ersten fünfzig Jahren1880-1930, Hermannstadt / Sibiu, 1930, pp. 42-49.58
- Page 9 and 10: Această preocupare deosebită a is
- Page 14 and 15: (1866-1910). Acesta se remarcă-în
- Page 17 and 18: „Începuturile vieţii romane la
- Page 19 and 20: C. S. Nicolăescu-Plopşor (1900-19
- Page 21 and 22: de ştiinţă a format o şcoală i
- Page 23 and 24: În hotarul de nord-vest al oraşul
- Page 25 and 26: pământ, dar din lipsa unor cercet
- Page 28 and 29: abrupte pe laturile de sud, vest ş
- Page 30 and 31: Contribuţia lui Samuil Vulcan la a
- Page 32 and 33: măsură prin care împăratul a ur
- Page 34 and 35: ierarhică pentru că numai prin nu
- Page 36 and 37: condiţiile din cele trei săli˝.
- Page 38 and 39: introducerea alfabetului latin. În
- Page 40 and 41: Beiuş a fost frecventat de numero
- Page 42 and 43: dimpreună cu unii protopopi nişte
- Page 44 and 45: Protocol al Preparandiei Arad din a
- Page 46 and 47: Începuturile turismului montan în
- Page 48 and 49: Comunitatea maghiară a înfiinţat
- Page 50 and 51: existenţei sale” 11 . S.K.V. şi
- Page 52 and 53: Climatul de altitudine a putut să-
- Page 54 and 55: Reclamă pe o legitimaţie de membr
- Page 56 and 57: Capitolul „Excursiuni la munte”
- Page 58 and 59: să fie puse în deplină cunoştin
- Page 62 and 63: şi le pot asuma activităţile tur
- Page 64 and 65: Tradiţii industriale în judeţul
- Page 66 and 67: Firma “Fatma” a inginerului A.D
- Page 68 and 69: abia, prin înfiinţarea la 1 noiem
- Page 70 and 71: Minier S.A.R.”, preluată în var
- Page 72 and 73: opt patroni. Între aceştia se rem
- Page 74 and 75: Extensia numerică a fabricilor de
- Page 76 and 77: automate). Îndrăzneala fabricantu
- Page 78 and 79: perioada interbelică existau cinci
- Page 80 and 81: (incluzând şi plasa Aradul Nou) t
- Page 82 and 83: pigmenţi minerali, firnisuri şi l
- Page 84 and 85: - Eperjessy Géza, Mezővárosi és
- Page 86 and 87: [1]841, în săptămâna nainte de
- Page 88 and 89: omâneşti cu case şi pământ să
- Page 90 and 91: Eparhiei sârbeşti timişorene, pe
- Page 92 and 93: necuprinzând nici o dispoziţiune
- Page 94 and 95: comunei bisericeşti greco-oriental
- Page 96 and 97: Demian Gheorghe şi Elena, născut
- Page 98 and 99: jumătăţi a secolului al XIX-lea.
- Page 100 and 101: Schimbarea la faţă a Mântuitorul
- Page 102 and 103: după moartea sa multe minuni şi u
- Page 104 and 105: În perioada anilor 1922-1925 la N
- Page 106 and 107: cariera publicistică este cu totul
- Page 108 and 109: La Biblioteca Academiei Române de
Donaţiile particulare au fost însoţite la sprijinirea activităţilor S.K.V. deactivităţi bene<strong>vol</strong>e duse în folosul asociaţiei pe multiple planuri.Un exemplu deosebit l-a constituit participarea corpului medical laasigurarea asistenţei de specialitate în staţiunea Păltiniş, în perioadaanterioară Primului Război Mondial 41 . În fiecare vară, doi sau trei medici,nu numai saşi, dar şi români sau maghiari, îşi ofereau gratuit serviciileoaspeţilor Casei de Cură timp de 4-6 săptămâni, oferind siguranţă şi suportştiinţific activităţilor balneoterapice desfăşurate 42 . Unul dintre aceşti medici,dr. Karl Ungar, prezent aproape în fiecare vară la Păltiniş de la inaugurarepână la jumătatea anilor 1920 a realizat prin eforturi proprii în staţiune şi omică grădină botanică ce ilustra principiile multidisciplinarităţii pe careS.K.V. şi le-a asumat încă de la înfiinţare 43 .Şi alte personalităţi sibiene şi-au lăsat amprenta asupra activităţilorde promovare a turismului. Josef Drotleff, primar al Sibiului şţi proprietarde tipografie, a editat şi pus în circulaţie un număr important de ilustrate cuimagini reprezentative din zona munţilor, de la cabane şi din Păltiniş, făcândservicii importante şi desfăşurării de activităţi ale S.K.V. în oraşul de peCibin. Parohul Sibiului Adolf Schullerus a făcut o descriere splendidă astaţiunii Păltiniş în nuvela Erika Brukenthalia 44 , iar etnograful Emil Sigerusa coordonat ani de-a rândul editarea anuarelor S.K.V., făcând din acestearealizări cu totul deosebite pentru momentul respectiv 45 .Un punct sensibil în acţiunile societăţilor de turism din anii lor deînceput a fost relaţia cu locuitorii din zonele lor de interes. Ca în multe altepărţi ale Europei, şi în Ardeal au fost la început destui ţărani care i-au privitcu neîncredere sau chiar cu duşmănie pe „domnii de la oraş” veniţi înexcursii sau ca să construiască drumuri şi cabane. În universul lor închis şifără prea multe perspective culturale, „invazia” orăşenilor nu apărea să41 Kurliste von 1894-1903, Kurhaus auf der Hohen Rinne, în: „Zur Erinnerung an daszehnjährige Bestehen des Kurhauses” (sub. red dr. Friedrich Schuller), Hermannstadt,tipografia Krafft, 1904, pp. 64-77.42 Das Kurhaus „Auf der hohen Rinne” ein höhenklimatischer Kurort in: „GrossauerGebirge, Section Hermannstadt des S.K.V.”, Hermannstadt, 1899.43 Kiszling, Gustav, Dreizig Jahre Hohe Rinne, în: „Jahrbuch des S.K.V.”, 1924, Sibiu.44 Adolf Schullerus, Erika Brukenthalia, în: „Kurhaus auf der „Hohen Rinne” – ZurErinnerung an das zehnjährige Bestehen des Kurhauses” (sub. red dr. Friedrich Schuller),tipografia Krafft, Hermannstadt, 1904, pp. 14-45.45 Hermann A Hienz,. Schriftseller Lexicon der Sibenbürger Deutschen, Böhlau Verlag,Köln, Weimar, Wien, 1995-2001.57
Change language