ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
să fie puse în deplină cunoştinţă de cauză asupra normelor pe care trebuiausă le respecte aceştia pentru a-şi menţine acreditarea de către S.K.V. 34 .Foarte importantă a fost educaţia pe care S.K.V. a făcut-o membrilorsăi şi în general iubitorilor de munte în privinţa evitării incendiilor forestiereşi a conduitei impuse la întâlnirea pe munte cu astfel de evenimente.Anuarele S.K.V. au inclus şi articole prezentând experienţe aleexcursioniştilor legate de incendii în zonele muntoase 35 .Un alt element de modernitate impus de S.K.V. în turismul montan afost constituit de marcarea traseelor turistice. Preluând modelul din statelede limbă germană, S.K.V. a trecut la realizarea de marcaje turistice decalitate pe traseele cele mai solicitate de excursionişti. Împletind acestsistem cu realizarea de hărţi turistice de o deosebită acurateţe, AsociaţiaCarpatină a creat premisele unor excursii efectuate în siguranţă pe cărări alemuntelui cu doar câţiva ani în urmă cunoscute numai de localnici. Realizatepe suport de pânză, hărţile S.K.V. aveau acurateţea celor militare, fiind deasemenea deosebit de rezistente. După 1910, ele au început să fie realizateîn coperţi speciale, împreună cu informaţii detaliate despre traseele din zonarespectivă, serviciile şi tarifele ghizilor şi adrese ale altor persoaneacreditate drept colaboratori ai S.K.V. O primă hartă a zonei staţiuniiPăltiniş, editată de Asociaţia Carpatină în 1901 a avut de exemplu o preciziepe care puţine alte hărţi le-au atins în suta de ani care a urmat 36 . Pe astfel dehărţi realizate în perioada austro-ungară, S.K.V. a respectat cuscrupulozitate denumirile date locurilor şi cursurilor de apă de cătrelocalnici, astfel că multe din acestea sunt înscrise în limba română.Un element novator legat de civilizaţia modernă pe care S.K.V. l-apromovat în Ardeal a fost desfăşurarea benevolă de activităţi în folosulcomunităţii. Asociaţia Carpatină se sprijinea financiar pe cotizaţiile foartemodice ale membrilor săi, pe donaţii şi pe banii colectaţi la manifestări înorganizare proprie. Anual se organiza la Sibiu un Bal al Carpaţilor, la carese strângeau fonduri semnificative pentru promovarea turismului alpin,34 Călăuzul pentru Sibiiu şi Împrejurime..., pp. 55-78.35 Olympius Boiu, O excursie la Santa” (lb. germ.), în: „Jahrbuch des S.K.V.” 1892,Hermannstadt.36 Umgebungskarte des Kurhauses „Hohe Rinne”, hartă cu explicaţii pentru traseeleturistice, Ed. S.K.V., Hermannstadt, 1901.55
ezultate din vânzarea biletelor de intrare şi din donaţii. Invitaţiile la bal,incluzând ordinea dansurilor şi flori de colţ, erau adevărate obiecte de artă 37 .Sub auspiciile asociaţiei aveau loc diferite conferinţe pe teme debiologie, mineralogie, turism, medicină – balneologie ş.a.m.d., la care seplăteau taxe de participare ce se constituiau de multe ori în fonduri de sprijinsau de reconstrucţie pentru cabanele alpine. Propaganda pentru turismulmontan a jucat dealtfel un rol important în activitatea S.K.V. pe toată duratasa de existenţă. Pliante cu imagini din munţi, ilustrate poştale, imaginilitografiate care se trimiteau membrilor odată cu anuarele, materialepublicate în presă, toate erau menite să sensibilizeze un public cât mai largasupra frumuseţilor lumii munţilor şi a unui nesecat izvor de sănătate şibucurii pe care aceştia îl puneau la îndemâna tuturor. În 1886-1887 s-aeditat un prim album intitulat „Imagini din Carpaţii Transilvaniei”, a căruicerere a fost atât de mare încât în 1888 a fost pus în vânzare un al doileaalbum menit să prezinte publicului larg frumuseţea Carpaţilor 38 .Revenind la principiile sprijinului individual pentru activitateaasociaţiei şi a interesului public în general, trebuie subliniat exempluldeosebit dat de personalităţi din comunitatea saşilor, a celor din Sibiu înprimul rând. Avocatul dr. Carl Conradt, primul preşedinte al S.K.V. şicoordonatorul lucrărilor de construcţie de până la inaugurarea staţiuniiPăltiniş a fost cel care a girat cu averea sa împrumuturile pe care AsociaţiaCarpatină a fost nevoită să le facă pentru a putea pune în funcţiune în 1894primele clădiri ale Casei de Cură Păltiniş. Din cei 49.200 florini austroungaricheltuiţi, numi 19.000 putuseră fi acoperiţi din visteria S.K.V. 39 .Restul de 26.200 au fost împrumuturi rambursabile obţinute cu garanţia luiCarl Conradt. Acesta donase dealtfel şi 300 florini, în timp ce donaţiaÎmpăratului Franz Josef se ridicase abia la dublul acestei sume – 600 florini,iar contribuţia Bancii Albina a românilor sibieni – la 1.200 florini 40 .37 Mircea Dragoteanu, op. cit., fig.2, p. 25.38 Der Werdegang des Siebebürgischen Karpathenvereins in seinen ersten fünfzig Jahren1880-1930, Hermannstadt / Sibiu, 1930, p. 41.39 Friedrich Schuller, Zur Entstehung und Geschichte des Kurhause in Kurhaus auf derHohen Rinne, în: „Zur Erinnerung an das zehnjährige Bestehen des Kurhauses” (sub. reddr. Friedrich Schuller), Tipografia Krafft, Hermannstadt, 1904, pp. 7-13.40 Verzeichnis der Gründerbeiträge und Widmungen für den Bau des Kurhauses auf derhohen Rinne, în: „Kurhaus auf der „Hohen Rinne” – Zur Erinnerung an das zehnjährigeBestehen des Kurhauses” (sub. red dr. Friedrich Schuller), tipografia Krafft, Hermannstadt,1904, pp. 54-62.56
- Page 7 and 8: deja Monografiile publicate. În ce
- Page 9 and 10: Această preocupare deosebită a is
- Page 14 and 15: (1866-1910). Acesta se remarcă-în
- Page 17 and 18: „Începuturile vieţii romane la
- Page 19 and 20: C. S. Nicolăescu-Plopşor (1900-19
- Page 21 and 22: de ştiinţă a format o şcoală i
- Page 23 and 24: În hotarul de nord-vest al oraşul
- Page 25 and 26: pământ, dar din lipsa unor cercet
- Page 28 and 29: abrupte pe laturile de sud, vest ş
- Page 30 and 31: Contribuţia lui Samuil Vulcan la a
- Page 32 and 33: măsură prin care împăratul a ur
- Page 34 and 35: ierarhică pentru că numai prin nu
- Page 36 and 37: condiţiile din cele trei săli˝.
- Page 38 and 39: introducerea alfabetului latin. În
- Page 40 and 41: Beiuş a fost frecventat de numero
- Page 42 and 43: dimpreună cu unii protopopi nişte
- Page 44 and 45: Protocol al Preparandiei Arad din a
- Page 46 and 47: Începuturile turismului montan în
- Page 48 and 49: Comunitatea maghiară a înfiinţat
- Page 50 and 51: existenţei sale” 11 . S.K.V. şi
- Page 52 and 53: Climatul de altitudine a putut să-
- Page 54 and 55: Reclamă pe o legitimaţie de membr
- Page 56 and 57: Capitolul „Excursiuni la munte”
- Page 60 and 61: Donaţiile particulare au fost îns
- Page 62 and 63: şi le pot asuma activităţile tur
- Page 64 and 65: Tradiţii industriale în judeţul
- Page 66 and 67: Firma “Fatma” a inginerului A.D
- Page 68 and 69: abia, prin înfiinţarea la 1 noiem
- Page 70 and 71: Minier S.A.R.”, preluată în var
- Page 72 and 73: opt patroni. Între aceştia se rem
- Page 74 and 75: Extensia numerică a fabricilor de
- Page 76 and 77: automate). Îndrăzneala fabricantu
- Page 78 and 79: perioada interbelică existau cinci
- Page 80 and 81: (incluzând şi plasa Aradul Nou) t
- Page 82 and 83: pigmenţi minerali, firnisuri şi l
- Page 84 and 85: - Eperjessy Géza, Mezővárosi és
- Page 86 and 87: [1]841, în săptămâna nainte de
- Page 88 and 89: omâneşti cu case şi pământ să
- Page 90 and 91: Eparhiei sârbeşti timişorene, pe
- Page 92 and 93: necuprinzând nici o dispoziţiune
- Page 94 and 95: comunei bisericeşti greco-oriental
- Page 96 and 97: Demian Gheorghe şi Elena, născut
- Page 98 and 99: jumătăţi a secolului al XIX-lea.
- Page 100 and 101: Schimbarea la faţă a Mântuitorul
- Page 102 and 103: după moartea sa multe minuni şi u
- Page 104 and 105: În perioada anilor 1922-1925 la N
- Page 106 and 107: cariera publicistică este cu totul
ezultate din vânzarea biletelor de intrare şi din donaţii. Invitaţiile la bal,incluzând ordinea dansurilor şi flori de colţ, erau adevărate obiecte de artă 37 .Sub auspiciile asociaţiei aveau loc diferite conferinţe pe teme debiologie, mineralogie, turism, medicină – balneologie ş.a.m.d., la care seplăteau taxe de participare ce se constituiau de multe ori în fonduri de sprijinsau de reconstrucţie pentru cabanele alpine. Propaganda pentru turismulmontan a jucat dealtfel un rol important în activitatea S.K.V. pe toată duratasa de existenţă. Pliante cu imagini din munţi, ilustrate poştale, imaginilitografiate care se trimiteau membrilor odată cu anuarele, materialepublicate în presă, toate erau menite să sensibilizeze un public cât mai largasupra frumuseţilor lumii munţilor şi a unui nesecat izvor de sănătate şibucurii pe care aceştia îl puneau la îndemâna tuturor. În 1886-1887 s-aeditat un prim album intitulat „Imagini din Carpaţii Transilvaniei”, a căruicerere a fost atât de mare încât în 1888 a fost pus în vânzare un al doileaalbum menit să prezinte publicului larg frumuseţea Carpaţilor 38 .Revenind la principiile sprijinului individual pentru activitateaasociaţiei şi a interesului public în general, trebuie subliniat exempluldeosebit dat de personalităţi din comunitatea saşilor, a celor din Sibiu înprimul rând. Avocatul dr. Carl Conradt, primul preşedinte al S.K.V. şicoordonatorul lucrărilor de construcţie de până la inaugurarea staţiuniiPăltiniş a fost cel care a girat cu averea sa împrumuturile pe care AsociaţiaCarpatină a fost nevoită să le facă pentru a putea pune în funcţiune în 1894primele clădiri ale Casei de Cură Păltiniş. Din cei 49.200 florini austroungaricheltuiţi, numi 19.000 putuseră fi acoperiţi din visteria S.K.V. 39 .Restul de 26.200 au fost împrumuturi rambursabile obţinute cu garanţia luiCarl Conradt. Acesta donase dealtfel şi 300 florini, în timp ce donaţiaÎmpăratului Franz Josef se ridicase abia la dublul acestei sume – 600 florini,iar contribuţia Bancii Albina a românilor sibieni – la 1.200 florini 40 .37 Mircea Dragoteanu, op. cit., fig.2, p. 25.38 Der Werdegang des Siebebürgischen Karpathenvereins in seinen ersten fünfzig Jahren1880-1930, Hermannstadt / Sibiu, 1930, p. 41.39 Friedrich Schuller, Zur Entstehung und Geschichte des Kurhause in Kurhaus auf derHohen Rinne, în: „Zur Erinnerung an das zehnjährige Bestehen des Kurhauses” (sub. reddr. Friedrich Schuller), Tipografia Krafft, Hermannstadt, 1904, pp. 7-13.40 Verzeichnis der Gründerbeiträge und Widmungen für den Bau des Kurhauses auf derhohen Rinne, în: „Kurhaus auf der „Hohen Rinne” – Zur Erinnerung an das zehnjährigeBestehen des Kurhauses” (sub. red dr. Friedrich Schuller), tipografia Krafft, Hermannstadt,1904, pp. 54-62.56
Change language