ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

aduce cu dânşii” (adresa nr.127599 din 3 martie 1905 a Ministerului deFinanţe al Regatului României). Această transparenţă pentru turişti agraniţei de pe crestele Carpaţilor nu a dăinuit însă decât până în vara lui1907, deoarece Ministerul de Interne de la Budapesta a refuzat să oferecondiţii de reciprocitate turiştilor veniţi din România 31 . Dificultăţi deosebitese întâmpinau în special la obţinerea de la Budapesta de către turiştii dinRegat a vizei de intrare în partea transilvană a Carpaţilor.Un element important în oferirea unor condiţii de securitatedeosebită pentru grupurile de turişti care doreau să parcurgă trasee montanea fost instruirea şi acreditarea de către S.K.V. a unor ghizi montani.Persoane de încredere din satele de sub munte, ghizii erau apţi să însoţeascăgrupuri de excursionişti pe trasee şi la tarife prestabilite de S.K.V., oferindinclusiv posibilitatea închirierii de la ei de către turişti de materiale sau deanimale de povară. Modelul a fost oferit de Asociaţia Alpină Germană şiAustriacă, în cadrul căreia activau însoţitori de grup acreditaţi 32 . Deşi înArdeal lipseau la vremea respectivă manuale şi materiale pentru instruireaghizilor, după 1902 s-a impus ideea de a se forma un corp de ghizi compusdin persoane tinere, capabile să se orienteze cu hărţi, să acorde primul ajutorşi să ofere sprijin pe munte în orice condiţii. Un prim curs pentru ghizi aavut loc la Făgăraş în 1904, cu participarea a 17 candidaţi de ghizi din patrusecţiuni ale S.K.V. Cei 15 ghizi care au promovat examenul final au primitdin partea S.K.V. câte o trusă de prim-ajutor, o busolă şi hărţi 33 . Ca unelement important al protecţiei oferite de S.K.V. turiştilor, tot în 1904cabanele au fost prevăzute cu truse şi dulapuri de prim-ajutor şi deasemeneacu tărgi. Ghizilor li s-au oferit şi condiţii sociale atractive, existând un fondde ajutorare pentru aceştia şi fiindu-le încheiate de către S.K.V. inclusivpoliţe de asigurare în caz de accident şi de deces. Călăuzul pentru Sibiiu şiÎmprejurime din 1903 nominaliza oamenii de încredere, conductorii demunte (ghizii) şi proprietarii de cai şi de căruţe acreditaţi de către Asociaţie.Sunt de asemenea redate în Călăuz instrucţiuni referitoare la angajareaghizilor, a hamalilor şi a îngrijitorilor de cai, astfel încât grupurile de turişti31 Mircea Dragoteanu, op. cit., p.27.32 Idem, Oana Mihaela Tămaş, A fost odată Hohe Rinne. Întemeierea staţiunii Păltiniş, în:„Studia Universitas Cibiniensis Series Historica”, tomul 8-2011, p. 71.33 Der Werdegang des Siebebürgischen Karpathenvereins in seinen ersten fünfzig Jahren1880-1930, Hermannstadt / Sibiu, 1930, pp. 76-77.54