ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
Capitolul „Excursiuni la munte” din „Călăuz” oferă informaţiidetaliate asupra facilităţilor de cazare, asupra tarifelor percepute la cabane şide către ghizii acreditaţi de S.K.V., asupra traseelor acesibile turiştilor înMunţii Cibinului şi în Făgăraş 27 . Secţiunea din Sibiu închiria inclusivmateriale necesare pentru mersul pe munte – rucsaci, echipamentimpermeabil, pioleţi etc. În astfel de lucrări, S.K.V. făcea şi educaţieturistică unui public larg, prezentând restricţiile şi condiţiile impuse deurcatul pe munte, pentru ca excursiile să se facă în deplină siguranţă. Unsistem foarte interesant a fost dezvoltat pentru a impune o relaţie corectăîntre cabanieri şi turişti, în privinţa taxelor de cazare şi a comercializăriiproduselor aflate în depozit la cabane. S-a evitat plata cash a acestora şiS.K.V. a emis bancnote proprii, de uz intern, care se puteau procura înanumite locaţii din Sibiu şi de la persoane de încredere din satele pe undeurcau în munte cele mai importante trasee. Turiştii puteau achita la cabanepentru servicii sau bunurile cumpărate numai cu astfel de „mărci aleS.K.V.”, nu şi în moneda curentă, ceea ce evita abuzuri din parteapersonalului din cabane şi scădea riscul de furturi 28 . Membrii S.K.V.beneficiau de tarife de cazare reduse cu 50% şi această facilitate le eraoferită prin reciprocitate şi membrilor E.K.E. sau ai S.T.R. Între 1885 şi1905 numărul de membri ai S.K.V. s-a cifrat în jur de 1750, pentru ca înperioada 1905-1914 să se apropie de 2500, un nivel remarcabil pentruvremea respectivă 29 .Relaţii deosebite a avut S.K.V. şi cu Societatea Turiştilor dinRomânia (S.T.R.). Un mic ghid turistic publicat la Câmpulung Muscel în1907 de către S.T.R. făcea referinţă la aplicarea de către S.K.V. în cabanelesale pentru STR a aceloraşi tarife ca pentru membri S.K.V., amintind deexistenţa unui „cartel S.K.V.-S.T.R.” 30 . O remarcabilă reuşitătransfrontalieră a fost obţinerea în 1905 a intrării libere pe teritoriulRegatului României a turiştilor veniţi din Ardeal, membri ai S.K.V. „cuscutire de orice taxe şi formalităţi pentru biciclete, aparate şi bagaje ce vor27 Ibidem, pp. 52-78.28 Konrad Klein, Grüsse aus dem Bärenland – Siebenbürgen in alten Ansichtkarten, VerlagSüdostdeutsches Kulturwerk, München, 1998, pp. 62-65.29 Der Werdegang des Siebebürgischen Karpathenvereins in seinen ersten fünfzig Jahren1880-1930, Hermannstadt / Sibiu, 1930, anexa 3, p. 133.30 STR din România, Secţiunea Muscel: Câmpulungul cu împrejurimile, Tipografia,Legătoria şi Librăria Gh. N. Vlădescu, Câmpulung, 1907, pp. 4-5.53
aduce cu dânşii” (adresa nr.127599 din 3 martie 1905 a Ministerului deFinanţe al Regatului României). Această transparenţă pentru turişti agraniţei de pe crestele Carpaţilor nu a dăinuit însă decât până în vara lui1907, deoarece Ministerul de Interne de la Budapesta a refuzat să oferecondiţii de reciprocitate turiştilor veniţi din România 31 . Dificultăţi deosebitese întâmpinau în special la obţinerea de la Budapesta de către turiştii dinRegat a vizei de intrare în partea transilvană a Carpaţilor.Un element important în oferirea unor condiţii de securitatedeosebită pentru grupurile de turişti care doreau să parcurgă trasee montanea fost instruirea şi acreditarea de către S.K.V. a unor ghizi montani.Persoane de încredere din satele de sub munte, ghizii erau apţi să însoţeascăgrupuri de excursionişti pe trasee şi la tarife prestabilite de S.K.V., oferindinclusiv posibilitatea închirierii de la ei de către turişti de materiale sau deanimale de povară. Modelul a fost oferit de Asociaţia Alpină Germană şiAustriacă, în cadrul căreia activau însoţitori de grup acreditaţi 32 . Deşi înArdeal lipseau la vremea respectivă manuale şi materiale pentru instruireaghizilor, după 1902 s-a impus ideea de a se forma un corp de ghizi compusdin persoane tinere, capabile să se orienteze cu hărţi, să acorde primul ajutorşi să ofere sprijin pe munte în orice condiţii. Un prim curs pentru ghizi aavut loc la Făgăraş în 1904, cu participarea a 17 candidaţi de ghizi din patrusecţiuni ale S.K.V. Cei 15 ghizi care au promovat examenul final au primitdin partea S.K.V. câte o trusă de prim-ajutor, o busolă şi hărţi 33 . Ca unelement important al protecţiei oferite de S.K.V. turiştilor, tot în 1904cabanele au fost prevăzute cu truse şi dulapuri de prim-ajutor şi deasemeneacu tărgi. Ghizilor li s-au oferit şi condiţii sociale atractive, existând un fondde ajutorare pentru aceştia şi fiindu-le încheiate de către S.K.V. inclusivpoliţe de asigurare în caz de accident şi de deces. Călăuzul pentru Sibiiu şiÎmprejurime din 1903 nominaliza oamenii de încredere, conductorii demunte (ghizii) şi proprietarii de cai şi de căruţe acreditaţi de către Asociaţie.Sunt de asemenea redate în Călăuz instrucţiuni referitoare la angajareaghizilor, a hamalilor şi a îngrijitorilor de cai, astfel încât grupurile de turişti31 Mircea Dragoteanu, op. cit., p.27.32 Idem, Oana Mihaela Tămaş, A fost odată Hohe Rinne. Întemeierea staţiunii Păltiniş, în:„Studia Universitas Cibiniensis Series Historica”, tomul 8-2011, p. 71.33 Der Werdegang des Siebebürgischen Karpathenvereins in seinen ersten fünfzig Jahren1880-1930, Hermannstadt / Sibiu, 1930, pp. 76-77.54
- Page 5 and 6: Permanenţe pedagogice în procesul
- Page 7 and 8: deja Monografiile publicate. În ce
- Page 9 and 10: Această preocupare deosebită a is
- Page 14 and 15: (1866-1910). Acesta se remarcă-în
- Page 17 and 18: „Începuturile vieţii romane la
- Page 19 and 20: C. S. Nicolăescu-Plopşor (1900-19
- Page 21 and 22: de ştiinţă a format o şcoală i
- Page 23 and 24: În hotarul de nord-vest al oraşul
- Page 25 and 26: pământ, dar din lipsa unor cercet
- Page 28 and 29: abrupte pe laturile de sud, vest ş
- Page 30 and 31: Contribuţia lui Samuil Vulcan la a
- Page 32 and 33: măsură prin care împăratul a ur
- Page 34 and 35: ierarhică pentru că numai prin nu
- Page 36 and 37: condiţiile din cele trei săli˝.
- Page 38 and 39: introducerea alfabetului latin. În
- Page 40 and 41: Beiuş a fost frecventat de numero
- Page 42 and 43: dimpreună cu unii protopopi nişte
- Page 44 and 45: Protocol al Preparandiei Arad din a
- Page 46 and 47: Începuturile turismului montan în
- Page 48 and 49: Comunitatea maghiară a înfiinţat
- Page 50 and 51: existenţei sale” 11 . S.K.V. şi
- Page 52 and 53: Climatul de altitudine a putut să-
- Page 54 and 55: Reclamă pe o legitimaţie de membr
- Page 58 and 59: să fie puse în deplină cunoştin
- Page 60 and 61: Donaţiile particulare au fost îns
- Page 62 and 63: şi le pot asuma activităţile tur
- Page 64 and 65: Tradiţii industriale în judeţul
- Page 66 and 67: Firma “Fatma” a inginerului A.D
- Page 68 and 69: abia, prin înfiinţarea la 1 noiem
- Page 70 and 71: Minier S.A.R.”, preluată în var
- Page 72 and 73: opt patroni. Între aceştia se rem
- Page 74 and 75: Extensia numerică a fabricilor de
- Page 76 and 77: automate). Îndrăzneala fabricantu
- Page 78 and 79: perioada interbelică existau cinci
- Page 80 and 81: (incluzând şi plasa Aradul Nou) t
- Page 82 and 83: pigmenţi minerali, firnisuri şi l
- Page 84 and 85: - Eperjessy Géza, Mezővárosi és
- Page 86 and 87: [1]841, în săptămâna nainte de
- Page 88 and 89: omâneşti cu case şi pământ să
- Page 90 and 91: Eparhiei sârbeşti timişorene, pe
- Page 92 and 93: necuprinzând nici o dispoziţiune
- Page 94 and 95: comunei bisericeşti greco-oriental
- Page 96 and 97: Demian Gheorghe şi Elena, născut
- Page 98 and 99: jumătăţi a secolului al XIX-lea.
- Page 100 and 101: Schimbarea la faţă a Mântuitorul
- Page 102 and 103: după moartea sa multe minuni şi u
- Page 104 and 105: În perioada anilor 1922-1925 la N
Capitolul „Excursiuni la munte” din „Călăuz” oferă informaţiidetaliate asupra facilităţilor de cazare, asupra tarifelor percepute la cabane şide către ghizii acreditaţi de S.K.V., asupra traseelor acesibile turiştilor înMunţii Cibinului şi în Făgăraş 27 . Secţiunea din Sibiu închiria inclusivmateriale necesare pentru mersul pe munte – rucsaci, echipamentimpermeabil, pioleţi etc. În astfel de lucrări, S.K.V. făcea şi educaţieturistică unui public larg, prezentând restricţiile şi condiţiile impuse deurcatul pe munte, pentru ca excursiile să se facă în deplină siguranţă. Unsistem foarte interesant a fost dez<strong>vol</strong>tat pentru a impune o relaţie corectăîntre cabanieri şi turişti, în privinţa taxelor de cazare şi a comercializăriiproduselor aflate în depozit la cabane. S-a evitat plata cash a acestora şiS.K.V. a emis bancnote proprii, de uz intern, care se puteau procura înanumite locaţii din Sibiu şi de la persoane de încredere din satele pe undeurcau în munte cele mai importante trasee. Turiştii puteau achita la cabanepentru servicii sau bunurile cumpărate numai cu astfel de „mărci aleS.K.V.”, nu şi în moneda curentă, ceea ce evita abuzuri din parteapersonalului din cabane şi scădea riscul de furturi 28 . Membrii S.K.V.beneficiau de tarife de cazare reduse cu 50% şi această facilitate le eraoferită prin reciprocitate şi membrilor E.K.E. sau ai S.T.R. Între 1885 şi1905 numărul de membri ai S.K.V. s-a cifrat în jur de 1750, pentru ca înperioada 1905-1914 să se apropie de 2500, un nivel remarcabil pentruvremea respectivă 29 .Relaţii deosebite a avut S.K.V. şi cu Societatea Turiştilor dinRomânia (S.T.R.). Un mic ghid turistic publicat la Câmpulung Muscel în1907 de către S.T.R. făcea referinţă la aplicarea de către S.K.V. în cabanelesale pentru STR a aceloraşi tarife ca pentru membri S.K.V., amintind deexistenţa unui „cartel S.K.V.-S.T.R.” 30 . O remarcabilă reuşitătransfrontalieră a fost obţinerea în 1905 a intrării libere pe teritoriulRegatului României a turiştilor veniţi din Ardeal, membri ai S.K.V. „cuscutire de orice taxe şi formalităţi pentru biciclete, aparate şi bagaje ce vor27 Ibidem, pp. 52-78.28 Konrad Klein, Grüsse aus dem Bärenland – Siebenbürgen in alten Ansichtkarten, VerlagSüdostdeutsches Kulturwerk, München, 1998, pp. 62-65.29 Der Werdegang des Siebebürgischen Karpathenvereins in seinen ersten fünfzig Jahren1880-1930, Hermannstadt / Sibiu, 1930, anexa 3, p. 133.30 STR din România, Secţiunea Muscel: Câmpulungul cu împrejurimile, Tipografia,Legătoria şi Librăria Gh. N. Vlădescu, Câmpulung, 1907, pp. 4-5.53
Change language