12.07.2015 Views

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Climatul de altitudine a putut să-şi probeze calitatea de elementbalneo-terapeutic important odată cu înfiinţarea Casei de Cură Păltiniş,inaugurată la 10 iunie 1894 18 şi rapid devenită un punct de mare atracţiepentru turismul în Carpaţi 19 . Ideea de a se fonda o staţiune balneoclimatericăîn munţii din preajma Sibiului a fost lansată într-o conferinţă aS.K.V. din 27 martie 1885, dedicată influenţei climatului de altitudineasupra sănătăţii. Iniţiatorul a fost un medic militar sas, viitor general alarmatei austro-ungare, pe nume Julius Pildner von Steinburg, care a pledatpentru înfiinţarea unui loc de cură destinat atât celor bolnavi, cât şi turiştioriubitori de munte 20 . Modelul occidental al sanatoriilor în climat alpin a statla baza acestei iniţiative, care a dus la fondarea staţiunii cu cea mai înaltăsituare din Carpaţi (1400m) 21 . Caracterul multietnic, cu largă deschiderecătre societate, al Casei de Cură Păltiniş este reliefat şi de o relatare a uneiexcursii din 1896 la Păltiniş / Hohe Rinne inclusă în Anuarul S.K.V. din1897: ”Aruncând o privire asupra societăţii care şi-a dat întâlnire la HoheRinne, găsim reprezentat în mod preponderent elementul săsesc. Vedem aiciaristocraţia spirituală a acestui mic popor: cunoscuţii şi onoraţii săimembri ai Parlamentului, profesori ai Universităţii Saxone din Sibiu, aiGimnaziului şi ai muzicii, preoţi din oraş şi de la ţară, doctori în medicinăşi în drept, comercianţi, fabricanţi, industriaşi […]. Apoi, mai găsim aiciofiţeri superiori ai armatei austro-ungare, oaspeţi din România, din Cornulde Aur, din albastrul ţinut al Adriaticii, de la Pola, un popă greco-orientalşi fiicele Israelului […]. Atmosfera spirituală la Hohe Rinne estedeterminată în primul rând de organizarea patriarhală, aproape familială,şi de preponderenţa saşilor între vizitatorii de până acum. Deosebirile întreclase şi rase, aşa cum se adâncesc mereu, cu toată ascensiunea civilizaţiei,se pot constata mai puţin aici, la Hohe Rinne” 22 .18 Siebenbürgisches Deutsches Tageblatt, 10 Juni 1894, Hermannstadt.19 Ernst Buchholzer, Ein Tag auf der hohen Rinne, în: „Kurhaus auf der „Hohen Rinne” –Zur Erinnerung an das zehnjährige Bestehen des Kurhauses” (sub. red dr. FriedrichSchuller), Tipografia Krafft, Hermannstadt, 1904, pp. 47-53.20 Emanoil Munteanu, Istoria poştală a Sibiului, editată de Revista Transilvania, Sibiu,1980, pp. 91-120.21 Fünfzig Jahre Kurhaus „Hohe Rinne” des S.K.V. 1891-1941, în : „Jahrbuch des S.K.V.”.1941, pp. 7-18.22 Wilhelm Abraham, O excursie la Hohe Rinne (lb. germ.), în: „Jahrbuch des S.K.V.”,1897, Hermannstadt.49

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!