ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

dascălul: ˝a purta de grijă ca pruncii la şcoală să umble˝31 . Pentru că aconsiderat şcoala principalul mijloc de luminare a românilor Samuil Vulcanîn 1828 a pus bazele gimnaziului inferior din Beiuş numit ˝Pedagogicum seuGymnasium Minus˝32 . Acesta a fost un gimnaziu greco-catolic cu predare înlimba latină. În 1834 a început o serie de demersuri prin care a urmărittransformarea şcolii dintr-un gimnaziu inferior într-unul superior, dar aîntâlnit opoziţia episcopului romano-catolic pentru că Samuil Vulcan doreaca elevii ˝şcoalei sale de confesiune romano-catolică şi greco-neunită săcerceteze în zilele de peste săptămână Biserica Unită în care să li seslujească liturghie zilnică de către profesorii şcolii˝33 . Încă de la apariţiagimnaziului inferior acesta a avut un rol important în zonă pentru că potrivitlui Samuil Vulcan aici erau în 1934 atât elevi care proveneau din familii deromano-catolici,cât şi elevi din rândul ortodocşilor. Prin înfiinţareagimnaziului episcopul Samuil Vulcan a urmărit consolidarea grecocatolicismuluişi limitarea politicii de catolicizare. Gimnaziul greco-catolicde la Beiuş a apărut într-o zonă cu populaţie românească ortodoxă. Laînceputul secolului al XIX-lea Beiuşul era centru domeniului administrat deSamuil Vulcan şi avea 77 de sate de ţărani iobagi români. In aceste condiţiigimnaziul de la Beiuş a avut un rol important în luminarea ţăranilor şiîmbunătăţirea vieţii în satele româneşti şi a fost un pas important prin care aînceput scoaterea ţăranilor din starea de înapoiere. S-au creat condiţiifavorabile formării unor intelectuali în satele româneşti care erau preoţidascăli şi uneori notari.Încă de la începutul secolului al XIX-lea politica de maghiarizare afost tot mai puternică şi s-a făcut şi prin intermediul şcolii. În 1819 a fostintrodusă la Preparandia din Arad limba maghiară ca obiect de studiu darnu a fost limbă de predare, pentru că marii proprietari de pământ primeau înşcoli numai învăţători care cunoşteau maghiara. S-a ajuns ca în ˝comuneleromâneşti din districtul Orăzii unde tinerimea vorbea perfect limbamaghiară şi nu ştia limba vlahă˝34 .Din 1836 şcoala de la Beiuş a devenit un gimnaziu superior iarepiscopul a pus bazele unei fundaţii prin care sprijinea elevii din sateleromâneşti. Apariţia Gimnaziului şi apoi a fundaţiei a dus la luminarearomânilor şi scăderea intensităţii politicii de maghiarizare. Gimnaziul din31 Ibidem.32 M. Păcurariu, Istoria Biserici Ortodoxe Române, Bucureşti, 1992, vol II, p. 537.33 Gh. Ciuhandu, Episcopii Samuil Vulcan şi Gherasim Raţ, Editura Dacia, 2011, p. 286.34 Ibidem, p. 285.36