ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

condiţiile din cele trei săli˝. În sala primului curs este destul de uscat darsala este foarte îngustă, clasa a II-a are pereţi foarte umezi este spaţioasă şiluminoasă, clasa a III-a n-are nici cuptor şi nu este destul de spaţioasă˝20 iarîn încheierea raportului Rosa a constatat că aceste condiţii ˝pericliteazăsănătatea trupească a elevilor˝21 . La cererea profesorilor, Rosa a trimis oscrisoare lui Nestorovici în care erau prezentate condiţiile în care învăţauelevii. În răspunsul dat de Samuil Vulcan, scrisoarea din 10 iunie 1814,Vulcan arată că scrisoarea pentru ˝cererea profesorilor de acolo la înaltulPalatinus a venit la cunoştinţa lui Nestorovici˝22 .Problema lipsei unui spaţiu în care să se poată desfăşura cursurileeste prezentă în mai multe dintre scrisorile trimise de Ţichindeal. Acesta eranemulţumit de măsurile luate de Sava Acsici care în calitate de primartrebuia să asigure localul. Ţichindeal arată că Nestorovici a încercat să ia oserie de măsuri prin care sa sârbizeze şcoala şi a existat o încercare amitropolitului de a muta şcoala de la Arad la Carloviţ pe motiv că la Aradnu sunt clase potrivite. O altă măsură luată de Nestorovici a fostintroducerea limbii sârbe din semestrul al doilea pe motiv că unii dintreelevi vor deveni învăţători în satele unde sunt şi sârbi. În 1816 problemelePreparandiei au fost prezentate împăratului de către Samuil Vulcan care afost primit în audienţă de către împărat şi a devenit un reprezentant alromânilor.Colaborarea dintre Directorul Preparandiei şi episcopul SamuilVulcan a trezit nemulţumiri la mitropolia din Carloviţ unde se vorbea de otrecere la unire a românilor din Banat şi Crişana în frunte cu DimitrieŢichindeal pentru care Samuil Vulcan a devenit ˝milostivul patron.˝ Intr-oscrisoare din 1814 trimisă lui Samuil Vulcan, Dimitrie Ţichindeal arată căNestorovici şi episcopul Timişoarei ar fi anunţat pe mitropolitul de laCarloviţ de scrisorile trimise de Ţichindeal episcopului greco-catolic si deintenţia de a trece la unire. Prin aceasta Dimitrie Ţichindeal a devenit unpericol pentru mitropolia de la Carloviţ care l-a înlăturat din toate funcţiile.Chiar dacă a dus o politică de fidelitate faţă de Viena episcopulSamuil Vulcan a urmărit o consolidare a greco-catolicismului, a fost unsusţinător al învăţământului românesc şi a transformat Oradea într-unimportant centru cultural, un focar de răspândire a valorilor iluminismului inBanat şi Transilvania. Episcopul Samuil Vulcan a fost preocupat deluminarea şi culturalizarea românilor. În acest scop a contribuit la înfiinţarea20 T Botiş, Sădean A, Istoria pedagogiei greco-ortooxe, Arad, 1912, p. 98.21 T Botiş, Istoria şcolii normale, p. 311.22 I. Vulcan, op cit., p. 88.33