ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
promiscuitatea materială şi mai mult vin cu un capital de început necesarpentru a pune bazele unei mici afaceri, care dacă este administratăcorespunzător se poate transforma într-o afacere de mare succes.Dacă ar fi să evaluăm efectele macroeconomice ale emigrării, plusuleste că, acest segment de populaţie activă este creator de locuri de muncă,fără aport investiţional privat sau public din economia naţională. Veniturilecreate de migranţii români se alătură fondului de consum intern, fondurilordestinate dezvoltării şi într-o măsură mai mică resurselor bugetare aleeconomiei. Veniturile transferate în economia monetară prin intermediulpieţei valutare, înregistrate şi neîntregistrate, se ridică anual aproximativvorbind la 5 miliarde de euro. Transferul de valută sau în termeni maipopulari remiterile, pot fi considerate cel mai mare avantaj al emigrării care,bineînţeles, afectează moneda naţională sub aspectul evoluţiei ei pe piaţavalutară. Migraţia economică a românilor poate fi considerată a fi unînlocuitor al exportului, formându-se astfel pieţe valutare veritabile,influenţate în mare măsură şi de veniturile lucrătorilor români din economiaVestului.Din păcate gestionarea migraţiei în România este consideratăincompletă cel puţin din două motive. În primul rând lipseşte o instituţieputernică, supraministerială, care să se ocupe de managementul eficient alacestui fenomen în mod real iar în al doilea rând nu există o strategieunificatoare care să coreleze şi să ofere un cadru coerent pentru planurile şiresursele alocate de către stat acestui domeniu. Eficienţa în gestionareafenomenului migraţionist este subminată de faptul că instituţiile cu putere deanaliză şi decizie acţionează independent, fără a exista o ierarhie şi uncircuit informal şi de comunicare bine stabilit între ele. Punctul cel maivulnerabil al instituţiilor care se ocupă de gestionarea fenomenului este lipsade forţă decizională.Trebuie luate măsuri având în vedere că numărul migranţilor româniplecaţi peste hotare este foarte mare. Potrivit Insitutului Naţional deStatistică din Spania (INE), Spania avea la 1 ianuarie 2010 o populaţie deaproximativ 47 de milioane de locuitori, dintre care 5,7 milioane imigranţiiar 830.000 erau imigranţi români. Comunitatea românească din Italianumăra la 1 ianuarie 2010, 953.000 de persoane, reprezentând 22% dinnumărul total de 4,3 milioane de cetăţeni străini rezidenţi în Italia. Tocmaipentru că migrantul pentru muncă reprezintă o categorie de cetăţeni cuprobabilitate mare de reîntoarecere în ţară, ar trebui să fie luaţi înconsiderare ca fiind o piaţă atractivă pentru statul român, fiind un segmentdinamic şi întreprinzător al forţei de muncă plecată în străinătate. Prin355
combinarea bazelor economice proprii acumulate în străinătate aceştia potreveni în ţara cu idei, produse sau servicii noi şi cu dorinţa de a le pune înpractică. Până în momentul de faţă nu s-a reuşit ca potenţialul foarte mare şibeneficiile migraţiei să fie integrate de către Stat într-o structură, cu scopulde a maximiza beneficiile aduse atât migrantului cât şi Statului român.O propunere în acest sens, direct legată de managementul migraţieişi al forţei de muncă migrante înapoi în România, vizează o altă modalitatede a gândi politicile în care se valorizează migrantul român şi ceea ce aduceel pentru România, şi care presupune în acelaşi timp implicarea autorităţilorlocale şi schimbarea status-ului social al muncitorului român care lucreazădin greu în afara graniţelor, la antreprenor şi investitor al capitalului câştigatîn străinătate. Acest lucru presupune rezolvarea a două lucruri importante:1. Crearea de locuri de muncă prin sprijinirea muncitorilor românispecializaţi în domeniul respectiv prin deschiderea autorităţilor publice cătrecapitalul generat de migraţie-devevin acum capital de investit în activităţiproductive care la rândul lor generează dezvoltare economică şi implicitlocuri de muncă.2. Regândirea şi schimbarea statut-ului muncitorului român în afaragraniţelor- de la muncitor în străinătate la patron şi mic investitor pe piaţaromânească.Având în vedere criza financiară care a afectat puternic piaţa munciidin Uniunea Europeană, s-a preconizat că migranţi români vor reveni în ţarăîn număr cât mai mare. Reîntoarcerea nu a fost soluţia prevăzută demigranţii români, aceştia preferând alternative precum mobilitatea intersectorialăpe teritoriul ţării de destinaţie.Majoritatea migranţilor românipercep criza de acasă ca fiind mai rea decât cea din străinătate. Ceea ce esteşi adevărat, rata şomajului la noi a crescut în ultimii trei ani foarte mult. Lanivel naţional, locurile de muncă oferite anul trecut de ANOFM au scăzut lajumătate faţă de 2008. Deşi nu există date statistice care să sprijine acestfapt, totuşi decizia migranţilor de a rămâne în ţările de destinaţie nu maiuimeşte pe nimeni şi contrazice temerea exploatată de către mass-mediareferitor la numărul mare de migranţi care ar fi gata să se întoarcă în ţară,înmulţind astfel numărul şomerilor 10 . Mai mult, cei care se întorc în ţară para fi destul de puţini şi de cele mai multe ori revenirea lor este doartemporară. Decizia de a reveni sau nu în ţară pare a fi mai puţin afectată de10 La o agenţie a ANOFM din Tărgovişte au fost înregistrate în 2009 aproximativ 100 decereri de eliberare a unor formulare necesare pentru primirea dreptului la şomaj în Spania,conform regulamentului 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială înraport cu lucrătorii salariaţi şi cu familiile acestora care se deplasează în UE.356
- Page 308 and 309: - Alexandru Pop, chemat în funcţi
- Page 310 and 311: - Vasile Socati, agent de portărel
- Page 312 and 313: - Natalia Oancea, fost registrator,
- Page 314 and 315: V. Judecătoria Rurală Chişineu C
- Page 316 and 317: - Teodor Feier, fost arhivar princi
- Page 318 and 319: - Ioan Simion, grefier, încadrat
- Page 320 and 321: - Teodor Savi, conducător de carte
- Page 322 and 323: În viziunea lui Avram Bunaciu, cur
- Page 324 and 325: - la Judecătoria Rurală Aradul No
- Page 326 and 327: Aspecte privind cultura şi propaga
- Page 328 and 329: Activitatea s-a organizat prin şco
- Page 330 and 331: paşnică a poporului sârb în dom
- Page 332 and 333: toate ţările socialiste. Pe un su
- Page 334 and 335: esponsabil sportiv pe Mihailovici R
- Page 336 and 337: literaturii sovietice, serate artis
- Page 338 and 339: culturală, prilejuită de inaugura
- Page 340 and 341: nevinovaţi erau obligaţi să ia p
- Page 342 and 343: „feminine”, precum cel de medic
- Page 344 and 345: legal 10 . Mai bine îndură bătă
- Page 346 and 347: decurs normal, nici o maladie mai i
- Page 348 and 349: deoarece a fost otrăvit de soţie.
- Page 350 and 351: De asemenea o bănuieşte de infide
- Page 352 and 353: Metode de evitare a violenţei în
- Page 354 and 355: dat de lipsa de echilibru între ve
- Page 356 and 357: migraţiei creierelor a avut ca fac
- Page 360 and 361: situaţia din ţările străine, ma
- Page 362 and 363: Istoricul legislativului arădeanî
- Page 364 and 365: Senat1. Ioan Baboş - FSN2. Radu Ho
- Page 366 and 367: prietenie cu Republica Portugheză,
- Page 368 and 369: Legislatura 1992-1996Camera Deputa
- Page 370 and 371: Teodor JURCĂSinteza activităţii
- Page 372 and 373: Comisia pentru sănătate publicăH
- Page 374 and 375: 1997, Grupul parlamentar de prieten
- Page 376 and 377: omului, culte şi problemele minori
- Page 378 and 379: Nicu COJOCARUSinteza activităţii
- Page 380 and 381: Ioan Dorel ZĂVOIANUSinteza activit
- Page 382 and 383: Avram CrăciunSinteza activităţii
- Page 384 and 385: materialelor depuse la secretariatu
- Page 386 and 387: Grupul parlamentar: Partidul Naţio
- Page 388 and 389: Aurel ARDELEANSinteza activităţii
- Page 390 and 391: Delegaţii ale Parlamentului Român
- Page 392 and 393: Grupuri de prietenie cu Parlamentel
- Page 394 and 395: Comisii permanente: Comisia pentru
- Page 396 and 397: eprezentant al unui partid aflat î
combinarea bazelor economice proprii acumulate în străinătate aceştia potreveni în ţara cu idei, produse sau servicii noi şi cu dorinţa de a le pune înpractică. Până în momentul de faţă nu s-a reuşit ca potenţialul foarte mare şibeneficiile migraţiei să fie integrate de către Stat într-o structură, cu scopulde a maximiza beneficiile aduse atât migrantului cât şi Statului român.O propunere în acest sens, direct legată de managementul migraţieişi al forţei de muncă migrante înapoi în România, vizează o altă modalitatede a gândi politicile în care se valorizează migrantul român şi ceea ce aduceel pentru România, şi care presupune în acelaşi timp implicarea autorităţilorlocale şi schimbarea status-ului social al muncitorului român care lucreazădin greu în afara graniţelor, la antreprenor şi investitor al capitalului câştigatîn străinătate. Acest lucru presupune rezolvarea a două lucruri importante:1. Crearea de locuri de muncă prin sprijinirea muncitorilor românispecializaţi în domeniul respectiv prin deschiderea autorităţilor publice cătrecapitalul generat de migraţie-devevin acum capital de investit în activităţiproductive care la rândul lor generează dez<strong>vol</strong>tare economică şi implicitlocuri de muncă.2. Regândirea şi schimbarea statut-ului muncitorului român în afaragraniţelor- de la muncitor în străinătate la patron şi mic investitor pe piaţaromânească.Având în vedere criza financiară care a afectat puternic piaţa munciidin Uniunea Europeană, s-a preconizat că migranţi români vor reveni în ţarăîn număr cât mai mare. Reîntoarcerea nu a fost soluţia prevăzută demigranţii români, aceştia preferând alternative precum mobilitatea intersectorialăpe teritoriul ţării de destinaţie.Majoritatea migranţilor românipercep criza de acasă ca fiind mai rea decât cea din străinătate. Ceea ce esteşi adevărat, rata şomajului la noi a crescut în ultimii trei ani foarte mult. Lanivel naţional, locurile de muncă oferite anul trecut de ANOFM au scăzut lajumătate faţă de 2008. Deşi nu există date statistice care să sprijine acestfapt, totuşi decizia migranţilor de a rămâne în ţările de destinaţie nu maiuimeşte pe nimeni şi contrazice temerea exploatată de către mass-mediareferitor la numărul mare de migranţi care ar fi gata să se întoarcă în ţară,înmulţind astfel numărul şomerilor 10 . Mai mult, cei care se întorc în ţară para fi destul de puţini şi de cele mai multe ori revenirea lor este doartemporară. Decizia de a reveni sau nu în ţară pare a fi mai puţin afectată de10 La o agenţie a ANOFM din Tărgovişte au fost înregistrate în 2009 aproximativ 100 decereri de eliberare a unor formulare necesare pentru primirea dreptului la şomaj în Spania,conform regulamentului 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială înraport cu lucrătorii salariaţi şi cu familiile acestora care se deplasează în UE.356