ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Riscul unei asemenea migraţiii este fenomenul de imitaţie socială cepoate fi generat de succesul sau poveştile de succes ale migranţilor. Lumilesociale ale acestora care sunt antrenate în migraţia medicală suntnecunoscute politicianului şi cercetătorului deopotrivă, intenţiile şi tipul demigraţie-temporară sau definitivă- sunt de asemenea o incertitudine şi care,bineînţele, trebuie să fie lămurite.Este cert faptul că frustrarea socială s-a accentuat foarte mult înultimii ani prin incapacitatea căilor instituţionale de a duce la satisfacereaaspiraţiilor de bunăstare iar migraţia a devenit principalul motor deschimbare atât a standardului cât şi a stilului de viaţă a celor plecaţi pestegraniţe. Comportamentul migranţilor care fac remiteri spre România estecaracterizat în principal de două motive, respectiv motive altruiste 7 şi celecare ţin de un interes personal. Strategiile de a aduce bani în ţară suntdiverse, unii preferând să economisească bani pentru o perioadă mai lungăde timp ca mai apoi să îi trimită în ţără, alţii cumpără bunuri din străinătateşi le trimit în ţară iar alţii preferă trasferul de bani acasă regulat. Investiţiilepe care emigranţii români le fac în ţară sunt în bunuri de lungă durată menitesă le asigure confortul personal şi al familiei 8 . Experinţa de locuire înstrăinătate schimbă nu doar nivelul situaţiei financiare a emigrantului ci şimentalitatea, la nivelul interacţiunii multiple cu medii şi oameni diferiţi,purtători ai unei culturi diferite 9 . Între timp, potrivit numeroaselor analizeefectuate asupra comporatmentului migrantuluireiese că cei care practicămigraţia sunt centraţi pe idee de afacere.La nivel naţional, aproximativ 10%din volumul fiecărui tip de investiţie din ultimii cinci ani de zile esterealizat cu ajutorul veniturilor provenite din migraţia internaţională. Celemai importante investiţii făcute de migranţii români sunt investiţiile înlocuinţe, urmate apoi de cumpărarea de bunuri electroasnice, maşini şi altebunuri de lungă durată.Mai mult, migraţia forţei de muncă sau economică a românilorcreează un produs naţional prin transfer internaţional, aduc bani în ţară, vincu un model nou de viaţă şi civilizaţie pe care îl transmit următoarelorgeneraţii, vin cu un sentiment de respingere a unei vieţi bazată pe7 Motivele altruiste ţin de situaţia familială a migrantului, statut marital, copii, părinţi iar celde al doilea motiv ţine de dorinţa migrantului de a investi aceste remitenţe în ceva.8 Plecarile în străinătate au avut impact mai mare asupra consumului de bunuri de lungădurată, emigranţii preferând să cumpere într-o măsură mai mare bunuri ce pot fi folositepentru confort şi mai puţin bunuri ce pot fi folosite în activităţi productive.9 Cu cât experienţa de migraţie este mai redusă cu atât este mai mică ponderea celor careafirmă că experienţa migraţiei modifică/schimbă mentalitatea.354