ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

dat de lipsa de echilibru între venituri, pe de o parte, şi componenteleprofesionale pe care le are o persoană. Pentru că România după 1990 a fosto ţară în tranziţie şi cu un nivel de trai scăzut, s-a confruntat în mod directcu astfel de situaţii, reuşind într-un timp relativ scurt să piardă o mare partedin forţa de muncă română.Posibilitatea de a găsi un loc de muncă acceptabil sunt limitate iarrenumerarea specialiştilor cu bune calităţi profesionale este mult sub celedin ţările occidentale, a condus la angajarea în străinătate a românilor,convenabilă, de altfel, din punct de vedere material şi mai puţin convenabilădin punct de vedere sentimental. Avantajele şi dezavantajele economiceasociate fenomenului de migraţie sunt acceptate de cei care subscriu acestuifenomen migraţionist.Background-ul acestui fenomen arată că peste otreime din gospodăriile ţării, respectiv două milioane şi jumătate, au avut celpuţin unul dintre membri plecaţi în străinătate după 1989 1 . În ultimii 20 deani munca în străinătate a reprezentat pentru mulţi români o soluţiepreponderent economică. Cine câştigă şi cine pierde? În primul rând câştigămigranţii care au perspectiva unor salarii în termeni reali de până la patrucinciori mai mari decât în ţară. Inclusiv gospodăriile celor plecaţi vor fiavantajate de migraţie. În ceea ce priveşte efectele economice ale migraţieipentru cei rămaşi în ţară sunt greu de determinat teoretic. Acestea depind defoarte mulţi factori, per ansamblu ţara de origine va avea întotdeauna desuferit dacă migraţia modifică raportul capital-forţă de muncă. Cu altecuvinte forţa de muncă rămasă va avea de câştigat, iar capitalul din ţară, fieautohton fie străin, ar avea de pierdut.Accentuarea fenomenului s-a produs, în special, după liberalizareacirculaţiei în spaţiul Schengen pentru români. Spaţiul Schengen cuprinde 25de state care „adăpostesc” specialişti români, oameni cu înaltă calificaredobândită în Românânia şi care pleacă la muncă în aceste state membre 2 .Este adevărat că această categorie de oamnei reprezintă cartea de vizită aRomâniei, oameni care aduc plus valoare în ţara de destinaţie şi care ajută ladezvoltarea economiei. Întrebarea care planează la începutul perioadeiimediate liberalizării circulaţiei în spaţiul Schengen a devenit, între timp, ocertitudine 75% din cetăţenii români care au plecat la muncă în ţările1 Locuirea temporară în străinătate. Migraţia economică a românilor 1990-2006, volumcoordonat de Dumitru Sandu, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Bucureşti, 2006.2 Franţa, Germania, Italia, Finlanda, Belgia, Spania, Letonia, Lituania, Danemarca, Austria,Grecia, Estonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia,Slovenia, Suedia, Ţările de Jos, Ungaria şi alte trei ţări asociate Uniunii Europene: Elveţia,Norvegia şi Islanda.351