ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
Metode de evitare a violenţei în cadrul cuplului, aplicate de femei, şinumite de specialişti „metode informale”: evitarea agresorului, părăsireasituaţiei de proximitate, adică părăsirea locuinţei şi adăpostirea la vecini,rude, neapelarea Poliţiei; în această categorie mai intră şi „a-ţi face singurădreptate”, prin metode precum omuciderea, ca instinct de conservare, caformă de autoapărare 30 . Metodele de mai sus par uşoare, dar puse în faţafaptei, femeile traumatizate nu reuşesc să-şi adune forţele atât de uşor încâtsă poată „trece la acţiune”, mai ales dacă agresorul este unul cu mult maiputernic decât victima. Indiferent de situaţie, orice femeie trebuie să ştie cănu trebuie să îndure abuzurile soţului, pentru că nimic nu este mai importantdecât propria viaţă, precum şi cea a copiilor. Alături de ele, sănătateasocietăţii din care face parte.30 Ibidem, p. 27.349
Fenomenul migraţiei româneşti- O problemă de managementsau de prioritate?Anca Roxana CoţolanUniversitatea Babeş-Bolyai, Cluj-NapocaCum de altfel ne-am şi obişnuit subiectul migraţiei este adus în primplan în momentul când devine profitabil mediatic (imaginea Românieiafectată de criminalitate şi deportări) sau în perioadele de criză (fugamedicilor, exodul creierelor) şi bineînţeles în perioadele electorale. Dacă arfi să obeservăm cu atenţie, am putea spune cu lejeritate, guvernele care aucontinuat frontul de rezistenţă faţă de reforme nu au făcut decât să sefolosească de migraţie, atât din punct de vedere economic cât şi politic.Migraţia românilor a fost văzută ca fiind potenţial benefică, astfel în câtRomânia şi-a exportat şomerii. Actorul principal în această piesăcontroversată devine muncitorul român, activ, interesat, cu sau fără planindividual. Ascensiunea economică a emigranţilor români a strârnit diferitereacţii la nivel naţional, accentuând tot mai mult rolul pe care statul român l-a jucat, îl joacă sau îl poate juca în migraţie. Întrebări de genul, Ce a făcutstatul român pentru a controla migraţia? Ce nu a făcut pentru a limitaefectele negative şi a le maximiza pe cele pozitive, oferă subiecte de discuţieactuale care accentuează foarte mult faptul că milioanele de români dinafara graniţelor nu pot fi o cantitate neglijabilă la nivelul politicilor demigraţie. Pentru ca migraţia din România să reprezinte un factor dedezvoltare a economiei naţionale este nevoie, în primul rând, ca politicile îndomeniu să găsească un punct comun între folosirea forţei de muncă pepiaţa internă şi migrarea pentru muncă, luând în considerare costuri,beneficii şi riscuri şi de ce nu interese naţionale şi ale Uniunii Europene.Caracterul rigid al forţei de muncă cu care se confruntă economianaţională este o problemă comună şi altor economii de piaţă. Situaţiidelicate în care oamenii nu se pot angaja se întâlnesc peste tot pentru că, fieexistă un surplus de specialişti în anumite domenii, fie nu se găseştepersonal calificat în alte sfere de activitate. Această neconcordanţă dintrecererea pentru locuri de muncă pe baza specializărilor cerute şi oferite dinanumite regiuni duce la apariţia şomajului. În momentul în care conversiaprofesională nu este dorită sau mai puţin acceptată, soluţia frecvent aplicatăeste schimbarea ţării. Un alt factor care determină munca într-o altă ţară este350
- Page 302 and 303: se facă cu 7-10 zile înaintea ter
- Page 304 and 305: La Ministerul de Justiţie, a fost
- Page 306 and 307: delegarea judecătorului Alexandru
- Page 308 and 309: - Alexandru Pop, chemat în funcţi
- Page 310 and 311: - Vasile Socati, agent de portărel
- Page 312 and 313: - Natalia Oancea, fost registrator,
- Page 314 and 315: V. Judecătoria Rurală Chişineu C
- Page 316 and 317: - Teodor Feier, fost arhivar princi
- Page 318 and 319: - Ioan Simion, grefier, încadrat
- Page 320 and 321: - Teodor Savi, conducător de carte
- Page 322 and 323: În viziunea lui Avram Bunaciu, cur
- Page 324 and 325: - la Judecătoria Rurală Aradul No
- Page 326 and 327: Aspecte privind cultura şi propaga
- Page 328 and 329: Activitatea s-a organizat prin şco
- Page 330 and 331: paşnică a poporului sârb în dom
- Page 332 and 333: toate ţările socialiste. Pe un su
- Page 334 and 335: esponsabil sportiv pe Mihailovici R
- Page 336 and 337: literaturii sovietice, serate artis
- Page 338 and 339: culturală, prilejuită de inaugura
- Page 340 and 341: nevinovaţi erau obligaţi să ia p
- Page 342 and 343: „feminine”, precum cel de medic
- Page 344 and 345: legal 10 . Mai bine îndură bătă
- Page 346 and 347: decurs normal, nici o maladie mai i
- Page 348 and 349: deoarece a fost otrăvit de soţie.
- Page 350 and 351: De asemenea o bănuieşte de infide
- Page 354 and 355: dat de lipsa de echilibru între ve
- Page 356 and 357: migraţiei creierelor a avut ca fac
- Page 358 and 359: promiscuitatea materială şi mai m
- Page 360 and 361: situaţia din ţările străine, ma
- Page 362 and 363: Istoricul legislativului arădeanî
- Page 364 and 365: Senat1. Ioan Baboş - FSN2. Radu Ho
- Page 366 and 367: prietenie cu Republica Portugheză,
- Page 368 and 369: Legislatura 1992-1996Camera Deputa
- Page 370 and 371: Teodor JURCĂSinteza activităţii
- Page 372 and 373: Comisia pentru sănătate publicăH
- Page 374 and 375: 1997, Grupul parlamentar de prieten
- Page 376 and 377: omului, culte şi problemele minori
- Page 378 and 379: Nicu COJOCARUSinteza activităţii
- Page 380 and 381: Ioan Dorel ZĂVOIANUSinteza activit
- Page 382 and 383: Avram CrăciunSinteza activităţii
- Page 384 and 385: materialelor depuse la secretariatu
- Page 386 and 387: Grupul parlamentar: Partidul Naţio
- Page 388 and 389: Aurel ARDELEANSinteza activităţii
- Page 390 and 391: Delegaţii ale Parlamentului Român
- Page 392 and 393: Grupuri de prietenie cu Parlamentel
- Page 394 and 395: Comisii permanente: Comisia pentru
- Page 396 and 397: eprezentant al unui partid aflat î
Fenomenul migraţiei româneşti- O problemă de managementsau de prioritate?Anca Roxana CoţolanUniversitatea Babeş-Bolyai, Cluj-NapocaCum de altfel ne-am şi obişnuit subiectul migraţiei este adus în primplan în momentul când devine profitabil mediatic (imaginea Românieiafectată de criminalitate şi deportări) sau în perioadele de criză (fugamedicilor, exodul creierelor) şi bineînţeles în perioadele electorale. Dacă arfi să obeservăm cu atenţie, am putea spune cu lejeritate, guvernele care aucontinuat frontul de rezistenţă faţă de reforme nu au făcut decât să sefolosească de migraţie, atât din punct de vedere economic cât şi politic.Migraţia românilor a fost văzută ca fiind potenţial benefică, astfel în câtRomânia şi-a exportat şomerii. Actorul principal în această piesăcontroversată devine muncitorul român, activ, interesat, cu sau fără planindividual. Ascensiunea economică a emigranţilor români a strârnit diferitereacţii la nivel naţional, accentuând tot mai mult rolul pe care statul român l-a jucat, îl joacă sau îl poate juca în migraţie. Întrebări de genul, Ce a făcutstatul român pentru a controla migraţia? Ce nu a făcut pentru a limitaefectele negative şi a le maximiza pe cele pozitive, oferă subiecte de discuţieactuale care accentuează foarte mult faptul că milioanele de români dinafara graniţelor nu pot fi o cantitate neglijabilă la nivelul politicilor demigraţie. Pentru ca migraţia din România să reprezinte un factor dedez<strong>vol</strong>tare a economiei naţionale este nevoie, în primul rând, ca politicile îndomeniu să găsească un punct comun între folosirea forţei de muncă pepiaţa internă şi migrarea pentru muncă, luând în considerare costuri,beneficii şi riscuri şi de ce nu interese naţionale şi ale Uniunii Europene.Caracterul rigid al forţei de muncă cu care se confruntă economianaţională este o problemă comună şi altor economii de piaţă. Situaţiidelicate în care oamenii nu se pot angaja se întâlnesc peste tot pentru că, fieexistă un surplus de specialişti în anumite domenii, fie nu se găseştepersonal calificat în alte sfere de activitate. Această neconcordanţă dintrecererea pentru locuri de muncă pe baza specializărilor cerute şi oferite dinanumite regiuni duce la apariţia şomajului. În momentul în care conversiaprofesională nu este dorită sau mai puţin acceptată, soluţia frecvent aplicatăeste schimbarea ţării. Un alt factor care determină munca într-o altă ţară este350