ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

12.07.2015 Views

Metode de evitare a violenţei în cadrul cuplului, aplicate de femei, şinumite de specialişti „metode informale”: evitarea agresorului, părăsireasituaţiei de proximitate, adică părăsirea locuinţei şi adăpostirea la vecini,rude, neapelarea Poliţiei; în această categorie mai intră şi „a-ţi face singurădreptate”, prin metode precum omuciderea, ca instinct de conservare, caformă de autoapărare 30 . Metodele de mai sus par uşoare, dar puse în faţafaptei, femeile traumatizate nu reuşesc să-şi adune forţele atât de uşor încâtsă poată „trece la acţiune”, mai ales dacă agresorul este unul cu mult maiputernic decât victima. Indiferent de situaţie, orice femeie trebuie să ştie cănu trebuie să îndure abuzurile soţului, pentru că nimic nu este mai importantdecât propria viaţă, precum şi cea a copiilor. Alături de ele, sănătateasocietăţii din care face parte.30 Ibidem, p. 27.349

Fenomenul migraţiei româneşti- O problemă de managementsau de prioritate?Anca Roxana CoţolanUniversitatea Babeş-Bolyai, Cluj-NapocaCum de altfel ne-am şi obişnuit subiectul migraţiei este adus în primplan în momentul când devine profitabil mediatic (imaginea Românieiafectată de criminalitate şi deportări) sau în perioadele de criză (fugamedicilor, exodul creierelor) şi bineînţeles în perioadele electorale. Dacă arfi să obeservăm cu atenţie, am putea spune cu lejeritate, guvernele care aucontinuat frontul de rezistenţă faţă de reforme nu au făcut decât să sefolosească de migraţie, atât din punct de vedere economic cât şi politic.Migraţia românilor a fost văzută ca fiind potenţial benefică, astfel în câtRomânia şi-a exportat şomerii. Actorul principal în această piesăcontroversată devine muncitorul român, activ, interesat, cu sau fără planindividual. Ascensiunea economică a emigranţilor români a strârnit diferitereacţii la nivel naţional, accentuând tot mai mult rolul pe care statul român l-a jucat, îl joacă sau îl poate juca în migraţie. Întrebări de genul, Ce a făcutstatul român pentru a controla migraţia? Ce nu a făcut pentru a limitaefectele negative şi a le maximiza pe cele pozitive, oferă subiecte de discuţieactuale care accentuează foarte mult faptul că milioanele de români dinafara graniţelor nu pot fi o cantitate neglijabilă la nivelul politicilor demigraţie. Pentru ca migraţia din România să reprezinte un factor dedezvoltare a economiei naţionale este nevoie, în primul rând, ca politicile îndomeniu să găsească un punct comun între folosirea forţei de muncă pepiaţa internă şi migrarea pentru muncă, luând în considerare costuri,beneficii şi riscuri şi de ce nu interese naţionale şi ale Uniunii Europene.Caracterul rigid al forţei de muncă cu care se confruntă economianaţională este o problemă comună şi altor economii de piaţă. Situaţiidelicate în care oamenii nu se pot angaja se întâlnesc peste tot pentru că, fieexistă un surplus de specialişti în anumite domenii, fie nu se găseştepersonal calificat în alte sfere de activitate. Această neconcordanţă dintrecererea pentru locuri de muncă pe baza specializărilor cerute şi oferite dinanumite regiuni duce la apariţia şomajului. În momentul în care conversiaprofesională nu este dorită sau mai puţin acceptată, soluţia frecvent aplicatăeste schimbarea ţării. Un alt factor care determină munca într-o altă ţară este350

Fenomenul migraţiei româneşti- O problemă de managementsau de prioritate?Anca Roxana CoţolanUniversitatea Babeş-Bolyai, Cluj-NapocaCum de altfel ne-am şi obişnuit subiectul migraţiei este adus în primplan în momentul când devine profitabil mediatic (imaginea Românieiafectată de criminalitate şi deportări) sau în perioadele de criză (fugamedicilor, exodul creierelor) şi bineînţeles în perioadele electorale. Dacă arfi să obeservăm cu atenţie, am putea spune cu lejeritate, guvernele care aucontinuat frontul de rezistenţă faţă de reforme nu au făcut decât să sefolosească de migraţie, atât din punct de vedere economic cât şi politic.Migraţia românilor a fost văzută ca fiind potenţial benefică, astfel în câtRomânia şi-a exportat şomerii. Actorul principal în această piesăcontroversată devine muncitorul român, activ, interesat, cu sau fără planindividual. Ascensiunea economică a emigranţilor români a strârnit diferitereacţii la nivel naţional, accentuând tot mai mult rolul pe care statul român l-a jucat, îl joacă sau îl poate juca în migraţie. Întrebări de genul, Ce a făcutstatul român pentru a controla migraţia? Ce nu a făcut pentru a limitaefectele negative şi a le maximiza pe cele pozitive, oferă subiecte de discuţieactuale care accentuează foarte mult faptul că milioanele de români dinafara graniţelor nu pot fi o cantitate neglijabilă la nivelul politicilor demigraţie. Pentru ca migraţia din România să reprezinte un factor dedez<strong>vol</strong>tare a economiei naţionale este nevoie, în primul rând, ca politicile îndomeniu să găsească un punct comun între folosirea forţei de muncă pepiaţa internă şi migrarea pentru muncă, luând în considerare costuri,beneficii şi riscuri şi de ce nu interese naţionale şi ale Uniunii Europene.Caracterul rigid al forţei de muncă cu care se confruntă economianaţională este o problemă comună şi altor economii de piaţă. Situaţiidelicate în care oamenii nu se pot angaja se întâlnesc peste tot pentru că, fieexistă un surplus de specialişti în anumite domenii, fie nu se găseştepersonal calificat în alte sfere de activitate. Această neconcordanţă dintrecererea pentru locuri de muncă pe baza specializărilor cerute şi oferite dinanumite regiuni duce la apariţia şomajului. În momentul în care conversiaprofesională nu este dorită sau mai puţin acceptată, soluţia frecvent aplicatăeste schimbarea ţării. Un alt factor care determină munca într-o altă ţară este350

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!