ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ierarhică pentru că numai prin numirea unui episcop român la Arad se creaucondiţii favorabile extinderii greco-catolicismlui şi în Banat. În scrisorileadresate Curţii de la Viena Samuil Vulcan consideră că numirea unuiepiscop român la Arad ˝ar fi în folosul neamului românesc”. Episcopulgreco-catolic a sprijinit atât material cât şi financiar activitateaintelectualilor ardeleni. A dat sume importante pentru ca delegaţiile arădenesă se poată deplasa la Viena unde să ceară numirea unui episcop român. Înscrisorile adresate de Dimitrie Ţichindeal episcopului Samuil Vulcan suntdate importante despre numirea unui episcop român la Arad, date privindagravarea stări de sănătate a episcopului Avacumovici, iar într-o scrisoaretrimisă de Samuil Vulcan în ianuarie 1814 acesta arată că doreşte ca clerulortodox din Transilvania să dobândească aceleaşi drepturi ca cel grecocatolicÎn urma memoriilor trimise la Viena în care se cerea numirea unuiepiscop român scaunul episcopal a fost vacantat pe motiv că din rândulclerului românesc nu era o persoană destul de pregătită care să poată finumită în funcţia de episcop. Prin această măsură s-au creat condiţiifavorabile pentru extinderea greco-catolicismului şi apariţiei institutuluiteologic Prin înfiinţarea Preparandiei si a institutului teologic Aradul adevenit un important centru de rezistenţă a ortodoxismului în faţapresiunilor de catolicizare făcute episcopia greco-catolică de la Oradea înfrunte cu Samuil VulcanDupă trimiterea memoriului Dimitrie Ţichindeal a fost demismotivul a fost publicarea volumului de Fabule carte care a fost declarată˝periculoasă ca una ce cuprinde învăţături ce nu cadrează cu conştiinţaîmpărăţiei şi a fost confiscată˝13 . În scrisoare trimisă de Samuil Vulcan luiDimitrie Ţichindeal în noiembrie 1916 se precizează că episcopul grecocatolicSamuil Vulcan a aflat de la ˝referendul Landy că episcopul de laTimişoara şi directorul Nestorovici să fii scris că sunt împotriva constituţieiîmpărăteşti şi pentru asta s-a şi oprit˝14 .Într-o scrisoare trimisă de Dimitrie Ţichindeal episcopului SamuilVulcan pe care îl considera patronul său Dimitrie Ţichindeal arată cănecazurile lui provin pentru că nu a acceptat ca preparanzii să facă toatăslujba in limba sârbă aşa cum a dorit episcopul şi consideră ca ˝nu vor sârbiisă se lumineze românii˝15 . În 1815 a fost înlăturat şi din funcţia de profesor13 I. D. Suciu, Literatură bănăţeană, p. 58.14T. G. Bulat, Ioan Heliade Rădulescu despre fabulistul bănăţean preot DimitrieŢchindeal, în „Mitropolia Banatului”, 1968, nr.1-3.15 I. D. Suciu, op cit., p. 65.31
al Preparandiei. Între 1815-1819 memoriile care au fost trimise Vienei aufost opera lui Moise Nicoara care a continuat activitatea începută deDimitrie Ţichindeal şi a devenit un apropiat al episcopului Samuil Vulcancare a rămas omul din umbră şi care a finanţat deplasările delegaţiilorromâneşti la Viena.În primi ani ai existenţei sale Preparandia s-a confruntat cunumeroase probleme pe care directorul Dimitrie Ţichindeal a încercat să lerezolve apelând la un ajutor din partea lui Samuil Vulcan. În 1813 şi 1814 atrimis mai multe scrisori lui Samuil Vulcan unde prezintă situaţia scoliiarădene. După deschiderea Preparandiei Ţichindeal trimite o scrisoare luiSamuil Vulcan unde se plânge de lipsa manualelor iar Vulcan îi răspundeprin scrisoarea din 12 decembrie 1812 că ˝în săptămâna ce vine de aru aducede la Aradu aici fărină prin acei oameni îţi voi trimite mai multe cărţi˝16 . Înaceeaşi scrisoare îşi exprimă bucuria pentru că la Arad s-a deschisPreparandia iar printre profesori este şi Dimitrie Ţichindeal. ˝Eu încă măbucur de şcoala voastră şi cum că între învăţători şi tu eşti căci amândoiaceasta am dorit şi intru amândoi ne-am ostenit˝17 .Într-o scrisoare din 13 februarie 1813 protestează împotriva numirilui Sava Acsici ca director local şi arată că au început acţiuni prin care seurmărea sârbizarea preparandiei, instituţie care a devenit un pericol pentruierarhia sârbească. Îi cere episcopului Samuil Vulcan să intervină pe lângăautorităţi ca un bun român pentru a opri acţiunile sârbilor.Din scrisorile trimise de Dimitrie Ţichindeal episcopului SamuilVulcan aflăm despre condiţiile în care şi-au desfăşurat activitatea profesoriipreparandiei . Sava Acsici, primarul Aradului, a donat preparandiei timp decinci ani casa cunoscută în epocă sub denumirea de˝ Rehkopf ˝ dar după unsemestru profesorii şi elevii au fost obligaţi să se mute pentru că Acsici aînchiriat-o unui comerciant care a deschis un birt iar preparandia a trebuitsă se mute ˝în nişte cocioabe˝18 aşa cum mărturisea directorul Ţichindealunde condiţiile erau mizere pentru că pereţi erau umezi. În 1813 începutulanului şcolar a fost amânat datorită lipsei de spaţiu. Şcoala a început înnoiembrie pentru elevii claselor a II-a şi a III-a iar pentru cei din clasa I în24 noiembrie Din scrisoare aflăm că datorită condiţiilor în care învăţau,elevii se îmbolnăveau iar profesorii aveau ˝dureri de piept care le pricinuiatusea˝19 . Informaţii importante cu privire la modul în care se învăţa avem şidintr-un raport întocmit de medicul comitatului Iosa Rosa care a constatat16 I. Vulcan, Dimitrie Cichindeal, p. 75.17 Ibidem.18 Ibidem, p. 79.19 Ibidem.32
- Page 1: ADMINISTRAŢIE ROMÂNEASCĂ ARĂDEA
- Page 5 and 6: Permanenţe pedagogice în procesul
- Page 7 and 8: deja Monografiile publicate. În ce
- Page 9 and 10: Această preocupare deosebită a is
- Page 14 and 15: (1866-1910). Acesta se remarcă-în
- Page 17 and 18: „Începuturile vieţii romane la
- Page 19 and 20: C. S. Nicolăescu-Plopşor (1900-19
- Page 21 and 22: de ştiinţă a format o şcoală i
- Page 23 and 24: În hotarul de nord-vest al oraşul
- Page 25 and 26: pământ, dar din lipsa unor cercet
- Page 28 and 29: abrupte pe laturile de sud, vest ş
- Page 30 and 31: Contribuţia lui Samuil Vulcan la a
- Page 32 and 33: măsură prin care împăratul a ur
- Page 36 and 37: condiţiile din cele trei săli˝.
- Page 38 and 39: introducerea alfabetului latin. În
- Page 40 and 41: Beiuş a fost frecventat de numero
- Page 42 and 43: dimpreună cu unii protopopi nişte
- Page 44 and 45: Protocol al Preparandiei Arad din a
- Page 46 and 47: Începuturile turismului montan în
- Page 48 and 49: Comunitatea maghiară a înfiinţat
- Page 50 and 51: existenţei sale” 11 . S.K.V. şi
- Page 52 and 53: Climatul de altitudine a putut să-
- Page 54 and 55: Reclamă pe o legitimaţie de membr
- Page 56 and 57: Capitolul „Excursiuni la munte”
- Page 58 and 59: să fie puse în deplină cunoştin
- Page 60 and 61: Donaţiile particulare au fost îns
- Page 62 and 63: şi le pot asuma activităţile tur
- Page 64 and 65: Tradiţii industriale în judeţul
- Page 66 and 67: Firma “Fatma” a inginerului A.D
- Page 68 and 69: abia, prin înfiinţarea la 1 noiem
- Page 70 and 71: Minier S.A.R.”, preluată în var
- Page 72 and 73: opt patroni. Între aceştia se rem
- Page 74 and 75: Extensia numerică a fabricilor de
- Page 76 and 77: automate). Îndrăzneala fabricantu
- Page 78 and 79: perioada interbelică existau cinci
- Page 80 and 81: (incluzând şi plasa Aradul Nou) t
- Page 82 and 83: pigmenţi minerali, firnisuri şi l
al Preparandiei. Între 1815-1819 memoriile care au fost trimise Vienei aufost opera lui Moise Nicoara care a continuat activitatea începută deDimitrie Ţichindeal şi a devenit un apropiat al episcopului Samuil Vulcancare a rămas omul din umbră şi care a finanţat deplasările delegaţiilorromâneşti la Viena.În primi ani ai existenţei sale Preparandia s-a confruntat cunumeroase probleme pe care directorul Dimitrie Ţichindeal a încercat să lerezolve apelând la un ajutor din partea lui Samuil Vulcan. În 1813 şi 1814 atrimis mai multe scrisori lui Samuil Vulcan unde prezintă situaţia scoliiarădene. După deschiderea Preparandiei Ţichindeal trimite o scrisoare luiSamuil Vulcan unde se plânge de lipsa manualelor iar Vulcan îi răspundeprin scrisoarea din 12 decembrie 1812 că ˝în săptămâna ce vine de aru aducede la Aradu aici fărină prin acei oameni îţi voi trimite mai multe cărţi˝16 . Înaceeaşi scrisoare îşi exprimă bucuria pentru că la Arad s-a deschisPreparandia iar printre profesori este şi Dimitrie Ţichindeal. ˝Eu încă măbucur de şcoala voastră şi cum că între învăţători şi tu eşti căci amândoiaceasta am dorit şi intru amândoi ne-am ostenit˝17 .Într-o scrisoare din 13 februarie 1813 protestează împotriva numirilui Sava Acsici ca director local şi arată că au început acţiuni prin care seurmărea sârbizarea preparandiei, instituţie care a devenit un pericol pentruierarhia sârbească. Îi cere episcopului Samuil Vulcan să intervină pe lângăautorităţi ca un bun român pentru a opri acţiunile sârbilor.Din scrisorile trimise de Dimitrie Ţichindeal episcopului SamuilVulcan aflăm despre condiţiile în care şi-au desfăşurat activitatea profesoriipreparandiei . Sava Acsici, primarul Aradului, a donat preparandiei timp decinci ani casa cunoscută în epocă sub denumirea de˝ Rehkopf ˝ dar după unsemestru profesorii şi elevii au fost obligaţi să se mute pentru că Acsici aînchiriat-o unui comerciant care a deschis un birt iar preparandia a trebuitsă se mute ˝în nişte cocioabe˝18 aşa cum mărturisea directorul Ţichindealunde condiţiile erau mizere pentru că pereţi erau umezi. În 1813 începutulanului şcolar a fost amânat datorită lipsei de spaţiu. Şcoala a început înnoiembrie pentru elevii claselor a II-a şi a III-a iar pentru cei din clasa I în24 noiembrie Din scrisoare aflăm că datorită condiţiilor în care învăţau,elevii se îmbolnăveau iar profesorii aveau ˝dureri de piept care le pricinuiatusea˝19 . Informaţii importante cu privire la modul în care se învăţa avem şidintr-un raport întocmit de medicul comitatului Iosa Rosa care a constatat16 I. Vulcan, Dimitrie Cichindeal, p. 75.17 Ibidem.18 Ibidem, p. 79.19 Ibidem.32