ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
deoarece a fost otrăvit de soţie. Aceasta suferea cu nervii şi de mai multe oril-a ameninţat că îl va omorî 20 .O crimă groaznică a avut loc în cartierul Someşeni din Cluj în datade 14 noiembrie, când Balha Gheorghe „i-a aplicat” soţiei Balha Maria maimulte lovituri de secure în cap. Victima a decedat, iar criminalul s-abaricadat în casă, luând cu el cadavrul soţiei şi refuzând să se predea atuncicând vecinii au chemat Miliţia. A încercat chiar să se sinucidă, tăindu-şivenele şi lovindu-se în cap cu securea, provocându-şi însă numai răniminore. Se pare că mobilul crimei a fost gelozia 21 . Deşi erau vremuri grele,copiii erau mulţi şi greu de întreţinut, iar familia mai sus amintită avea cincide crescut, se pare că se puteau strecura şi probleme de gen, precum gelozia,iar lipsa celor necesare, incapacitatea de a avea linişte, pentru a aplana vreodiscuţie mai aprinsă, au dus de foarte multe ori la situaţii precum ceadescrisă mai sus.Cazurile de violenţă domestică au ţinut „pornite” sirenele Miliţiei şiSalvării de multe ori, deoarece multe cazuri au avut final tragic.Un caz cutremurător s-a petrecut în Clujul sfârşitului de ani ’60,când o tânără de 17 ani a fost violată ani la rând de tatăl vitreg, sub privirilemamei. Deşi aceasta ştia, nu a făcut nimic pentru a-l împiedica, iar cândtânăra a rămas însărcinată, a căutat să facă întrerupere de sarcină (deşi erailegal deja în România avortul), în loc să-l oprească pe el de la batjocura pecare o făcea propriei ei fete. Adolescenta a reuşit să fugă de acasă de maimulte ori, dar au găsit-o de fiecare dată, iar tatăl a ameninţat-o cu moarteadacă spune cuiva ce i se întâmplă. Ultima sarcină a fost cea mai complicată,şi pentru că nu a reuşit să o întrerupă la timp, a dus-o pe tânăra de 17 aniaproape de ceasul morţii, dar mama nu s-a lăsat până nu i-a făcut avortul, iarfătul l-a îngropat în spatele casei. Hemoragia provocată şi temperatura foartemare au dus la internarea fetei, care a „expulzat” placenta. Acest fapt a dusla deschiderea unei anchete, iar tatăl vitreg, Tinca Dumitru a fost condamantla doi ani de închisoare şi este cercetat în stare de reţinere, mama, TincaTeodosia nu a fost condamnată, dar este cercetată în stare de reţinere, iartânăra, Pripon Anica, nu a fost condamnată, nici reţinută 22 .Multe din exemplele prezentate anterior au reuşit să ajungă „laurechea vecinului” pentru că au fost de aşa natură. Violenţa lor, modalitateade desfăşurare, în special în mediul rural a făcut ca gura satului să aibămotiv de bârfă, dar şi de milă pentru cele care îndurau tratamentele inumane20 Ibidem, dosar 100, vol. II/1966.21 Ibidem.22 Ibidem, dosar 100, vol. II/1966, f. 282-285.345
ale partenerilor de viaţă. Aşa cum am spus anterior, căsătoria era pe viaţă,„ceea ce Dumnezeu a legat, omul nu poate desface”, iar pe baza acestuidicton oamenii îşi duceau zilele cu bune şi cu rele.Dar fenomenul violenţei domestice mai are loc şi datoritătradiţionalismului şi toleranţei partenerei. Orice s-ar întâmpla, femeia nu areunde şi cui spune, nu are voie să spună. Este ruşine să ştie alţii că familia seconfruntă cu probleme atât de grave. Femeia trebuie să tacă şi să ţină secret,indiferent dacă este abuzată fizic, sexual, emoţional, economic, soţul esteexcesiv de posesiv; ea este dependentă de partener; toate acestea sunt greude spus altcuiva. Nici măcar membrii familiei nu trebuie să ştie ce seîntâmplă în cadrul căminului, prin ce suferinţe şi umilinţe trece soţiaabuzată. Viaţa privată trebuie „privată” de ochiul ager al celuilalt. De„gardul” care înconjoară până sus instituţia familiei, nimeni nu poate trecepentru a vedea ce se întâmplă dincolo de el. violenţa în familie este unfenomen prezent în toate straturile sociale, indiferent de nivelul dedezvoltare, cultură, religie. Este de la sine înţeles că zvonurile circulau mairepede în şi dinspre straturile mai puţin favorizate ale societăţii, cupredispoziţii spre fenomene precum certuri, altercaţii, manifestări în publicale neînţelegerilor; aceasta nu trebuie să ne facă să lăsăm deoparte pătura„favorizaţilor”, dacă o putem numi aşa, pe cea alcătuită din cei înstăriţi, cufuncţii, etc. Şi în interiorul ei au fost dintotdeauna şi vor fi în continuareconflicte de genul violenţei intrafamiliale.Un exemplu grav are loc în Cluj, la mijlocul anilor ’60, când untânăr de 27 de ani, căsătorit, tatăl unui copilaş de 13 luni, fiind sub influenţabăuturilor alcoolice a încercat să-şi ucidă soţia şi copilul. Pentru că nureuşeşte se sinucide. La faţa locului s-a constatat că agresorul avea uncomportament violent cu soţia şi că venea des beat acasă, iscând certuri şiagresând-o 23 .Anterior am prezentat efectele consumului de alcool asupracopilaşilor, prezentat de revista Femeia. Aceeaşi revistă a fost un mijloc princare s-a făcut cunoscută violenţa domestică. În cadrul revistei existau rubricide genul „răspundem cititorilor”, unde femeile scriau pentru a cere un sfat.Alături de rubrica amintită, erau prezentate multe povestiri cu caractermoralizator, prin care s-a încercat scoaterea în evidenţă a problemeiviolenţei conjugale. Finalul povestirilor era unul moralizator şi de fiecaredată partenerii se împăcau şi îşi continuau viaţa într-un mod fericit. În schiţaintitulată „Un ghiocel”, acţiunea se petrece între doi soţi aparent fericiţi,până în momentul în care el începe să consume alcool şi să-şi agreseze soţia.23 Ibidem, fond Direcţia Miliţiei Regionale Cluj, Serviciul Militar, Oraş Cluj nr. 11118.346
- Page 298 and 299: Pe de altă parte, nici Ministerul
- Page 300 and 301: Lipsa spaţiilor necesare activită
- Page 302 and 303: se facă cu 7-10 zile înaintea ter
- Page 304 and 305: La Ministerul de Justiţie, a fost
- Page 306 and 307: delegarea judecătorului Alexandru
- Page 308 and 309: - Alexandru Pop, chemat în funcţi
- Page 310 and 311: - Vasile Socati, agent de portărel
- Page 312 and 313: - Natalia Oancea, fost registrator,
- Page 314 and 315: V. Judecătoria Rurală Chişineu C
- Page 316 and 317: - Teodor Feier, fost arhivar princi
- Page 318 and 319: - Ioan Simion, grefier, încadrat
- Page 320 and 321: - Teodor Savi, conducător de carte
- Page 322 and 323: În viziunea lui Avram Bunaciu, cur
- Page 324 and 325: - la Judecătoria Rurală Aradul No
- Page 326 and 327: Aspecte privind cultura şi propaga
- Page 328 and 329: Activitatea s-a organizat prin şco
- Page 330 and 331: paşnică a poporului sârb în dom
- Page 332 and 333: toate ţările socialiste. Pe un su
- Page 334 and 335: esponsabil sportiv pe Mihailovici R
- Page 336 and 337: literaturii sovietice, serate artis
- Page 338 and 339: culturală, prilejuită de inaugura
- Page 340 and 341: nevinovaţi erau obligaţi să ia p
- Page 342 and 343: „feminine”, precum cel de medic
- Page 344 and 345: legal 10 . Mai bine îndură bătă
- Page 346 and 347: decurs normal, nici o maladie mai i
- Page 350 and 351: De asemenea o bănuieşte de infide
- Page 352 and 353: Metode de evitare a violenţei în
- Page 354 and 355: dat de lipsa de echilibru între ve
- Page 356 and 357: migraţiei creierelor a avut ca fac
- Page 358 and 359: promiscuitatea materială şi mai m
- Page 360 and 361: situaţia din ţările străine, ma
- Page 362 and 363: Istoricul legislativului arădeanî
- Page 364 and 365: Senat1. Ioan Baboş - FSN2. Radu Ho
- Page 366 and 367: prietenie cu Republica Portugheză,
- Page 368 and 369: Legislatura 1992-1996Camera Deputa
- Page 370 and 371: Teodor JURCĂSinteza activităţii
- Page 372 and 373: Comisia pentru sănătate publicăH
- Page 374 and 375: 1997, Grupul parlamentar de prieten
- Page 376 and 377: omului, culte şi problemele minori
- Page 378 and 379: Nicu COJOCARUSinteza activităţii
- Page 380 and 381: Ioan Dorel ZĂVOIANUSinteza activit
- Page 382 and 383: Avram CrăciunSinteza activităţii
- Page 384 and 385: materialelor depuse la secretariatu
- Page 386 and 387: Grupul parlamentar: Partidul Naţio
- Page 388 and 389: Aurel ARDELEANSinteza activităţii
- Page 390 and 391: Delegaţii ale Parlamentului Român
- Page 392 and 393: Grupuri de prietenie cu Parlamentel
- Page 394 and 395: Comisii permanente: Comisia pentru
- Page 396 and 397: eprezentant al unui partid aflat î
deoarece a fost otrăvit de soţie. Aceasta suferea cu nervii şi de mai multe oril-a ameninţat că îl va omorî 20 .O crimă groaznică a avut loc în cartierul Someşeni din Cluj în datade 14 noiembrie, când Balha Gheorghe „i-a aplicat” soţiei Balha Maria maimulte lovituri de secure în cap. Victima a decedat, iar criminalul s-abaricadat în casă, luând cu el cadavrul soţiei şi refuzând să se predea atuncicând vecinii au chemat Miliţia. A încercat chiar să se sinucidă, tăindu-şivenele şi lovindu-se în cap cu securea, provocându-şi însă numai răniminore. Se pare că mobilul crimei a fost gelozia 21 . Deşi erau vremuri grele,copiii erau mulţi şi greu de întreţinut, iar familia mai sus amintită avea cincide crescut, se pare că se puteau strecura şi probleme de gen, precum gelozia,iar lipsa celor necesare, incapacitatea de a avea linişte, pentru a aplana vreodiscuţie mai aprinsă, au dus de foarte multe ori la situaţii precum ceadescrisă mai sus.Cazurile de violenţă domestică au ţinut „pornite” sirenele Miliţiei şiSalvării de multe ori, deoarece multe cazuri au avut final tragic.Un caz cutremurător s-a petrecut în Clujul sfârşitului de ani ’60,când o tânără de 17 ani a fost violată ani la rând de tatăl vitreg, sub privirilemamei. Deşi aceasta ştia, nu a făcut nimic pentru a-l împiedica, iar cândtânăra a rămas însărcinată, a căutat să facă întrerupere de sarcină (deşi erailegal deja în România avortul), în loc să-l oprească pe el de la batjocura pecare o făcea propriei ei fete. Adolescenta a reuşit să fugă de acasă de maimulte ori, dar au găsit-o de fiecare dată, iar tatăl a ameninţat-o cu moarteadacă spune cuiva ce i se întâmplă. Ultima sarcină a fost cea mai complicată,şi pentru că nu a reuşit să o întrerupă la timp, a dus-o pe tânăra de 17 aniaproape de ceasul morţii, dar mama nu s-a lăsat până nu i-a făcut avortul, iarfătul l-a îngropat în spatele casei. Hemoragia provocată şi temperatura foartemare au dus la internarea fetei, care a „expulzat” placenta. Acest fapt a dusla deschiderea unei anchete, iar tatăl vitreg, Tinca Dumitru a fost condamantla doi ani de închisoare şi este cercetat în stare de reţinere, mama, TincaTeodosia nu a fost condamnată, dar este cercetată în stare de reţinere, iartânăra, Pripon Anica, nu a fost condamnată, nici reţinută 22 .Multe din exemplele prezentate anterior au reuşit să ajungă „laurechea vecinului” pentru că au fost de aşa natură. Violenţa lor, modalitateade desfăşurare, în special în mediul rural a făcut ca gura satului să aibămotiv de bârfă, dar şi de milă pentru cele care îndurau tratamentele inumane20 Ibidem, dosar 100, <strong>vol</strong>. II/1966.21 Ibidem.22 Ibidem, dosar 100, <strong>vol</strong>. II/1966, f. 282-285.345