ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

tăcere o viaţă întreagă. Ameninţările şi bătaia au devenit pentru multe femeiceva comun, ceva normal în stilul de viaţă, iar perioada lunii în care seîncasau salariile era una de frică pentru multe familii. Stresul, lipsurile,cerurile, imposibilitatea de a se descurca de la o lună la alta cu banii pe careîi aveau, îi făceau pe mulţi bărbaţi să îşi înece amarul în alcool, iar acasădeveneau violenţi cu soţiile şi copiii.Cadrul familial este unul intim, iar ce se întâmplă în interiorul lui nupriveşte pe nimeni. În cele mai multe situaţii vecinii şi rudele ştiau deproblemele cu care se confruntau apropiaţii lor, dar nu se implicau. Astapentru că erau jenaţi de situaţie atât ei, cât şi victimele şi nu îndrăzneau săspună ceva, sau pentru că au fost avertizaţi să nu intervină. Ce se întâmpla înpublic era cu totul altceva. Aici era mai dificil să se manifeste un astfel decomportament considerat indecent şi nelalocul lui. În interiorul familiei şi alregulilor ei nimeni nu pătrundea, iar din interiorul ei nimeni nu spuneanimic altcuiva. Ce se întâmpla în „casă”, acolo rămânea.Familia este cea mai veche instituţie creată de om de-a lungulexistenţei sale social istorice, o formă de comunitate bazată pe relaţii deafectivitate, respect reciproc şi întrajutorare, a cărei funcţie socială asigurăcontinuitatea speciei umane şi evoluţia societăţii. Familia este un grupnatural, caracterizat printr-o stabilitate structurală durabilă în timp, alcătuitădin femei şi bărbaţi, părinţi şi copii, bunici şi nepoţi, uniţi prin legăturitrainice de căsătorie, sânge sau rudenie, ori prin forme specifice deorganizare a relaţiilor dintre ei 8 . Din spusele autorului, rezultă logic, şi aşaam crede şi noi, că familia ar trebui să reziste până la finele veacului,datorită relaţiilor care o leagă. Dar nu este aşa, din păcate. Independent devoinţa ei, familia a suferit modificări în structura şi modul ei de evoluţie.Migraţia de la sat la oraş, ieşirea din sfera „vocii satului” 9 , duce lamodificarea comportamentului în cadrul familiei, ajungând astfel sărecunoaştem cazuri de violenţă. Nu se iese doar di sfera satului, ci şi din afamiliei normale din care face parte familia nucleară, părinţii şi rudeleapropiate lor. Astfel se declanşează un comportament, probabil rezultat şi denesiguranţa noului mediu.În Estul şi Centrul Europei, prefacerile sistemului familial, deşiexplozive, menţin încă o notă de ancorare în tradiţionalism, inerţia şirezistenţa îmbrăcând forma disimulării, în special în mediile socialemodeste, subculturale, unde familia se alterează în esenţă, dar nu se desface8 Constantin Pletea, Violenţa îndreptată împotriva persoanei, Ed. Paralela 45, Piteşti, 1999,p. 24.9 Ibidem., p. 30.340