ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Violenţa domestică în Transilvania în documentele vremii(1965-1989)Dana-Emilia BurianUniversitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaSubiectul violenţei conjugale a fost cercetat şi dezbătut decercetătorii naţionali şi internaţionali începând cu anii ’70 ai secolului XX,deoarece începând de atunci a devenit unul spinos şi tot mai greu de digerat.Fie că vorbim de istorici, sociologi, psihologi, teologi, oricare dintreei ne-au spus că familia a fost, este şi va fi „celula de bază a societăţii”.Indiferent de problemele care o frământă, face în aşa fel încât să rămânăunită şi să depăşească momentele grele. „Indiferent de schimbările care auavut loc în societate, industrializarea, apariţia comunismului, acestea nu auafectat în nici un fel compoziţia şi natura familiei. Ea a rămas şi încomunism un element de bază care făcea ca societatea să înflorească petoate planurile” 1 .Până în 1950, România era o ţară preponderent rurală, iar modelulfamiliei ţărăneşti a fost foarte mult timp un model tradiţional de referinţă. Înpofida unor diferenţe semnificative între regiuni, modelul de familie dinacea perioadă corespundea „familiei tulpină”, descrisă de Frederic Le Play.Căsătoria la o vârstă fragedă, filiaţia patrilinială, rolul important alnatalităţii, justificată prin nevoia unei „mâini de lucru” la muncile câmpului,reprezintă caracteristici ale familiei tradiţionale din România de la jumătateasecolului XX 2 . Migraţia din spaţiul rural în cel urban a făcut să aparămodificări în modul de comportament practicat până în momentul apariţieiindustrializării. Separarea de „familia tulpină” şi traiul pe „propriilepicioare”, au făcut să apară modificări în structura şi comportamentulfamilial.Oricare ar fi fost explicaţiile, fenomenul a rămas unul care s-amenţinut la cote alarmante printre familii, indiferent că vorbim de cele dinspaţiul rural sau din cel urban. Iar violenţa o putem împărţi în două: violenţaconjugală, a soţului/partenerului îndreptată împotriva soţiei/partenerei şiviolenţa adultului îndreptată împotriva copilului. De foarte multe ori copiii1 Jack Goody, Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, Ed. Polirom, Iaşi,2003, p. 179.2 Cornel Răduţ, Violenţa în familie în societatea românească, Ed. Sitech, Craiova, 2008, p.52.336