ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
toate ţările socialiste. Pe un suport din lemn, tablă, etc, fixat pe un perete, înlocuri circulate, se afişau articole, ştiri, grafice, ilustraţii, caricaturi, etc.,care cuprindeau aspecte din unitatea respectivă. Conţinutul lor trebuia săprezinte, aspecte privind: Sărbătorirea zilei de 7 Noiembrie, Chemări laîntrecere socialistă, Situaţia în producţie, rebuturile, economia de materialeşi energie, Aspecte ale vieţii culturale, Activitatea sindicală. Regulamentulconcursului, mai prevedea punctaje care se acordau pentru îndeplinirea unorobiective ca: dacă au apărut în mod sistematic sau nu, dacă prezentauaspecte din întrecerea socialistă, iar articolele erau scrise în spirit critic şiautocritic, oglindind lupta pentru pace şi popularizând realizările URSS,etc 11 .În cele 4 secţii ale Intreprinderii 7 Noiembrie : Moara, Fabrica deSpirt, Fabrica de drojdie, Ateliere, au fost înfiinţate în 1949, câte un ColţRoşu, spaţii pavoazate cu lozinci, portretele marilor Dascăli 12 , membriSecretariatului CC al PMR, fotomontaje în care se prezinta, viaţa şiactivitatea oamenilor muncii români şi sovietici. Fiecare dintre acestea, eracondusă de câte un responsabil, care întocmea planul de muncă dispunândpentru aceasta, de o mică bibliotecă cu cărţi ideologice, tehnice şi literare.Pe lângă Colţurile Roşii, mai funcţionau şcoli de alfabetizare, în limbileromânâ şi maghiară. În aprilie 1950, erau considerate un succes al activităţiide propagandă, propunându-se extinderea acestora, la fiecare loc de muncă,inclusiv, pentru muncitorii din curtea intreprinderii şi îngrăşătoria deanimale 13 .Biblioteca, cu un fond de 6098 volume, în care dominau titlurisemnate de clasicii marxism leninismului şi autori ai literaturii sovietice,raporta ca înscrişi, peste 200 de cititori, adică aproape toţi salariaţiiIntreprinderii. Era mai puţin important faptul că dintre aceştia, 98, eraucuprinşi la cursurile de alfabetizare, care se desfăşurau tot sub auspiciile ei.Cursurile erau însă frecventate în 1951, de doar 31 muncitori. De asemenea,prin bibliotecă, se organiza o mare parte din activităţile de propagandă aleorganizaţiilor de partid, UTC şi sindicate. Programul său cultural cuprindeaaşa numitele: seri culturale, recenzii de carte, proiecţii de diapozitive pentrucopii concursuri Cine ştie – câştigă, pe teme ca: Din frumuseţile patriei,Comportarea în societate. Cititorii şi activiştii culturali erau răsplătiţi cuinsignele Prietenii cărţii, diplome şi alte distincţii, excursii colective apariţiila Panoul de Onoare, etc. În Intreprindere, exista şi Biblioteca tehnică care11 Ibidem, 13 noiembrie 1948, 22 Octombrie 1948, 31 octombrie 1948, 20 iunie, 1949.12 Cei petru mari dascăli ai ideologiei comuniste erau: Karl Marx, Friederich Engels,Vladimir Ilici Lenun şi Iosif Visarionovici Stalin.13 Flacăra Roşie, 1 aprilie 1950.329
era dotată cu 32 titluri de revistă, 1900 volume de cărţi tehnice, în mareparte semnate de autori sovietici. În registrele din 1951, au fost consemnaţi:122 cititori, care au consultat, la sala de lectură, 176 volume. Strâns legat debibliotecă era şi Cabinetul tehnic, în cadrul căruia, au fost organizate: 12conferinţe cu 250 participanţi, 4 schimburi de experienţă, 2 cursuri pentruridicarea calificării profesionale cu 14 cursanţi, 2 sesiuni de comunicări,emisiuni radiofonice, sub genericul Cu microfonul, prin secţiile deproducţie.Activitatea clubului era coordonată de către Comitetul sindical alintreprinderii, care numea, cu acordul organelor de Partid, directorul şiconsiliul de conducere. În rapoartele Biroului PMR se menţiona că înperioada anilor 1955, responsabilul clubului, Gheorghe Sandici, a fost găsitîn mod repetat în stare de ebrietate, consumând băuturi alcoolice în timpulprogramului. De asemenea, s-a constatat că instituţia nu şi-a întocmitprogramele de muncă în anumite perioade, având deci o activitatediscontinuă. Staţia de amplificare, a avut lungi perioade de stagnare, iarrepetiţiile formaţiilor nu s-au ţinut sistematic.Au mai fost responsabili culturali şi directori ai Clubului: PetruTalpeş, Kereji Florian, Sava Stoiadin şi alţii.După 1970, în contextul dezvoltării cercurilor foto şi alcinecluburilor, se cuvine menţionată activitatea fructuoasă de la Indagrara,iniţiată şi condusă de Gheorghe Lupaş. Alături de Mihai Frangopol, VirgilJireghie, Gheorghe Sabău, Gheorghe Miculescu, Gheorghe Roşu 14 , cineastulautodidact, Gheorghe Lupaş, a preluat şi dezvoltat, în cadrul intreprinderii,creaţia artistică a unor predecesori ca: Victor Băbescu 15 , Philipp şi Gott 16 ,dezvoltând o adevărată mişcare de operatorie cinematografică. Reportajelesale filmate, prezentate pe ecranele cinecluburilor sau ale televizoarelor, s-au constituit o lungă perioadă de timp într-o autentică cronică culturală şicivică a Aradului.Clădirea clubului a fost demolată în anul 1965.Clubul GAC UnireaSub masca activităţilor culturale, se desfăşura, o susţinută activitatepropagandistică şi în unităţile agricole cooperatiste, înfiinţate, după 1960.Astfel Consiliul de conducere al GAC Unirea din Gai a numit ca14 Animatori ai cinecluburilor arădene, de după 1970, autori de filme de scurt metraj.15 Victor Băbescu, directorul Gimnaziului Iosif Vulcan din Arad, este fondatorul primei,Fabrici de film didactic (1932), unde s-au realizat 12 filme cu tematică de istorie, geografie,etnografie.16 Philipp şi Gott, proprietarii cinematografului “Urania” (Teatrul vechi), au realizatfilmele: Mare serbare la Sânicolaul Mic şi Jubileul Societăţii Corale Gloria (1934).330
- Page 282 and 283: 169. Interviu cu Faur Mihai, Baltel
- Page 284 and 285: Colectivizarea autorităţii judec
- Page 286 and 287: competenţele inspectorilor judecă
- Page 288 and 289: O incipientă colectivizare a activ
- Page 290 and 291: de un an în funcţiunea de grefier
- Page 292 and 293: Justiţie, în baza cererii înaint
- Page 294 and 295: tribunalele şi Curţile trebuiau s
- Page 296 and 297: autorităţilor administrative loca
- Page 298 and 299: Pe de altă parte, nici Ministerul
- Page 300 and 301: Lipsa spaţiilor necesare activită
- Page 302 and 303: se facă cu 7-10 zile înaintea ter
- Page 304 and 305: La Ministerul de Justiţie, a fost
- Page 306 and 307: delegarea judecătorului Alexandru
- Page 308 and 309: - Alexandru Pop, chemat în funcţi
- Page 310 and 311: - Vasile Socati, agent de portărel
- Page 312 and 313: - Natalia Oancea, fost registrator,
- Page 314 and 315: V. Judecătoria Rurală Chişineu C
- Page 316 and 317: - Teodor Feier, fost arhivar princi
- Page 318 and 319: - Ioan Simion, grefier, încadrat
- Page 320 and 321: - Teodor Savi, conducător de carte
- Page 322 and 323: În viziunea lui Avram Bunaciu, cur
- Page 324 and 325: - la Judecătoria Rurală Aradul No
- Page 326 and 327: Aspecte privind cultura şi propaga
- Page 328 and 329: Activitatea s-a organizat prin şco
- Page 330 and 331: paşnică a poporului sârb în dom
- Page 334 and 335: esponsabil sportiv pe Mihailovici R
- Page 336 and 337: literaturii sovietice, serate artis
- Page 338 and 339: culturală, prilejuită de inaugura
- Page 340 and 341: nevinovaţi erau obligaţi să ia p
- Page 342 and 343: „feminine”, precum cel de medic
- Page 344 and 345: legal 10 . Mai bine îndură bătă
- Page 346 and 347: decurs normal, nici o maladie mai i
- Page 348 and 349: deoarece a fost otrăvit de soţie.
- Page 350 and 351: De asemenea o bănuieşte de infide
- Page 352 and 353: Metode de evitare a violenţei în
- Page 354 and 355: dat de lipsa de echilibru între ve
- Page 356 and 357: migraţiei creierelor a avut ca fac
- Page 358 and 359: promiscuitatea materială şi mai m
- Page 360 and 361: situaţia din ţările străine, ma
- Page 362 and 363: Istoricul legislativului arădeanî
- Page 364 and 365: Senat1. Ioan Baboş - FSN2. Radu Ho
- Page 366 and 367: prietenie cu Republica Portugheză,
- Page 368 and 369: Legislatura 1992-1996Camera Deputa
- Page 370 and 371: Teodor JURCĂSinteza activităţii
- Page 372 and 373: Comisia pentru sănătate publicăH
- Page 374 and 375: 1997, Grupul parlamentar de prieten
- Page 376 and 377: omului, culte şi problemele minori
- Page 378 and 379: Nicu COJOCARUSinteza activităţii
- Page 380 and 381: Ioan Dorel ZĂVOIANUSinteza activit
toate ţările socialiste. Pe un suport din lemn, tablă, etc, fixat pe un perete, înlocuri circulate, se afişau articole, ştiri, grafice, ilustraţii, caricaturi, etc.,care cuprindeau aspecte din unitatea respectivă. Conţinutul lor trebuia săprezinte, aspecte privind: Sărbătorirea zilei de 7 Noiembrie, Chemări laîntrecere socialistă, Situaţia în producţie, rebuturile, economia de materialeşi energie, Aspecte ale vieţii culturale, Activitatea sindicală. Regulamentulconcursului, mai prevedea punctaje care se acordau pentru îndeplinirea unorobiective ca: dacă au apărut în mod sistematic sau nu, dacă prezentauaspecte din întrecerea socialistă, iar articolele erau scrise în spirit critic şiautocritic, oglindind lupta pentru pace şi popularizând realizările URSS,etc 11 .În cele 4 secţii ale Intreprinderii 7 Noiembrie : Moara, Fabrica deSpirt, Fabrica de drojdie, Ateliere, au fost înfiinţate în 1949, câte un ColţRoşu, spaţii pavoazate cu lozinci, portretele marilor Dascăli 12 , membriSecretariatului CC al PMR, fotomontaje în care se prezinta, viaţa şiactivitatea oamenilor muncii români şi sovietici. Fiecare dintre acestea, eracondusă de câte un responsabil, care întocmea planul de muncă dispunândpentru aceasta, de o mică bibliotecă cu cărţi ideologice, tehnice şi literare.Pe lângă Colţurile Roşii, mai funcţionau şcoli de alfabetizare, în limbileromânâ şi maghiară. În aprilie 1950, erau considerate un succes al activităţiide propagandă, propunându-se extinderea acestora, la fiecare loc de muncă,inclusiv, pentru muncitorii din curtea intreprinderii şi îngrăşătoria deanimale 13 .Biblioteca, cu un fond de 6098 <strong>vol</strong>ume, în care dominau titlurisemnate de clasicii marxism leninismului şi autori ai literaturii sovietice,raporta ca înscrişi, peste 200 de cititori, adică aproape toţi salariaţiiIntreprinderii. Era mai puţin important faptul că dintre aceştia, 98, eraucuprinşi la cursurile de alfabetizare, care se desfăşurau tot sub auspiciile ei.Cursurile erau însă frecventate în 1951, de doar 31 muncitori. De asemenea,prin bibliotecă, se organiza o mare parte din activităţile de propagandă aleorganizaţiilor de partid, UTC şi sindicate. Programul său cultural cuprindeaaşa numitele: seri culturale, recenzii de carte, proiecţii de diapozitive pentrucopii concursuri Cine ştie – câştigă, pe teme ca: Din frumuseţile patriei,Comportarea în societate. Cititorii şi activiştii culturali erau răsplătiţi cuinsignele Prietenii cărţii, diplome şi alte distincţii, excursii colective apariţiila Panoul de Onoare, etc. În Intreprindere, exista şi Biblioteca tehnică care11 Ibidem, 13 noiembrie 1948, 22 Octombrie 1948, 31 octombrie 1948, 20 iunie, 1949.12 Cei petru mari dascăli ai ideologiei comuniste erau: Karl Marx, Friederich Engels,Vladimir Ilici Lenun şi Iosif Visarionovici Stalin.13 Flacăra Roşie, 1 aprilie 1950.329