ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
paşnică a poporului sârb în domeniul bisericesc, educativ, social şieconomic. Scopul său special a fost, însă, să păstreze avutul bisericesc şişcolar în cadrul convenţiilor actuale româno-Jugoslave. Partidul s-a ocupatde organizarea întâlnirilor culturale, prelegerilor didactice, biblioteci şisocietăţi de lectură în limba sârbă, a societăţilor de cântări, de cultură fizică,de editarea cărţilor şi ziarelor, cu activităţi specifice pentru tineret. Fără aatinge rezultate remarcabile, partidul a avut organizaţii locale, pe valeaMureşului şi în Arad, fiind interzis, după instaurarea guvernului condus deMihai AntonescuDupă încheierea celui de al Doilea Război Mondial, numeroşi sârbidin Gai au aderat la Secţia din Arad a Uniunii Asociaţiilor Culturale Slavedin Romania, înfiinţată la Timişoara, la 30 septembrie 1945. Scopulorganizaţiei a fost strângerea sârbilor într-o organizaţie unică, cultivarea şipropagarea culturii populare slave, prin activităţi culturale.Dar, în urma acuzării Jugoslaviei de deviere spre capitalism, a urmato campanie dură, materializată şi prin persecutarea minorităţii naţionalesârbe. A fost semnalul începerii proceselor judiciare împotriva titoiştilor,încheiată prin condamnarea la ani grei de închisoare şi transmutarea anumeroase familii în stepa Bărăganului, acţiune încheiată în 1955 7 , iar CasaNaţională sârbă a fost desfiinţată. A fost reînfiinţă, sub egida Bisericii, după1990.Clubul Intreprinderii de Spirt şi DrojdieÎn după amiaza zilei de 23 august 1946, a avut loc inaugurareafestivă a Clubului Intreprinderii 7 Noiembrie. Clădirea, se afla alături deterenul de fotbal, în prejma Morii, pe Calea Aurel Vlaicu. La festivitate auparticipat autorităţile arădene, civile şi militare, în frunte cu prefectulGheorghe Voştinar, primarul Ioan Pălincaş, directorul Intreprinderii 7Noiembrie - Dan Oscar, reprezentanţi ai partidelor politice şi mişcăriisindicale. După slujba religioasă, oficiată de preotul Ioan Tătaru, fanfara aintonat Imnul Regal şi cel Sovietic, urmate de cuvântări şi un spectacolartistic 8 .În 1948, Clubul dispunea de o clădire proprie, cu sală de spectacoleşi încăperi destinate bibliotecii, administraţiei şi pentru repetiţiile formaţiilorartistice.Echipa culturală de amatori a Intreprinderii era alcătuită dinFormaţiile de proză în limba română, cu nouă membri, grup de recitatori,7 Ljubivoje Cerovic, Sârbii din Arad şi de pe Valea Mureşului, Novi Sad, Arad, 2007, p.363 – 385.8 Patriotul, 25 august 1946.327
teatru care pregătea, piesa Toanta, proză în limba maghiară cu 11 membri,fanfara cu 20 instrumentişti, brigada artistică de agitaţie, taraful, echipa dedansuri cu opt perechi (2 dansuri româneşti, 1 dans sovietic, 1 dans maghiar,1 dans ţigănesc) şi un cor mixt cu 36 persoane (dirijor Nicolae Bilaus).Aceste echipe, s-au prezentat la 1 noiembrie 1948, în întrecere cu echipeleTeba, Sindicatul salariaţilor comunali, UFDR, Sindicatul alimentar şi sanitarSpectacolul – concurs, a avut loc, în sala festivă a clubului. La întrecerileartistice organizate, în cinstea Zilei de 7 Noembrie, din toamna anului 1948,echipa culturală a Intreprinderii 7 noiembrie a fost premiată cu DrapelulConsiliului Sindical Judeţean 9 .Activiştii culturali erau şi instructori şi interpreţi, atât în spectacoleleocazionale, prezentate în faţa salariaţilor la club, pe scenele din aer liber, încartier sau în alte localităţi la căminele culturale, cât şi cu prilejul unor zilefestive. De fiecare dată, era prezentă brigada artistică de agitaţie, un nou genartistic de satiră, formaţie alcătuită din salariaţii intreprinderii . La fazaregională a concursului, această formaţie a fost clasată pe locul III, criticândunele aspecte negative din intreprindere, în scopul remedierii lor. Astfel, lasecţia de transport pe calea ferată, coloana de apă pentru aprovizionarealocomotivelor, era stricată de mult timp, fără ca cineva să o repare, iar oconductă pentru transportul acidului sulfuric, la secţia drojdie, a rămas, decine ştie când, înfundată.Dar, de fapt, singura formaţie artistică bine pregătită, era echipa dedansuri populare, instruită de Olga Petrovan care, la concursurile regionale,a luat an de an locuri fruntaşe, cu un bogat repertoriu de „Jocuri Bănăţene”.La Schimburile de spectacole, care au avut loc, între echipeleartistice ale Intreprinderilor 30 Decembrie şi 7 Noiembrie, formaţiile Fabricade la Spirt şi Drojdie, au avut un program bogat, alcătuit din 15 puncte:recitatori în limba română şi maghiară, duet vocal, solişti muzicali, dansuripopulare. A fost remarcată lipsa costumelor populare, care erauimprovizate şi mult prea mici, faţă de statura interpreţilor 10 .Sala de spectacole, spaţioasă, oferea posibilitatea, organizăriişedinţelor festive, a unor spectacole artistice, susţinute de către diverseansambluri aflate în turneu, ale organizaţiilor sindicale, de tineret,cooperatiste, organizaţii de pompieri, sportive, etc., desfăşurarea de baluri şichermeze, alte activităţi distractive, ca nunţi, botezuri, aniversări.Tot începând din 1948, a fost iniţiat concursul Gazetelor de perete.Acestea, erau considerate, o formă importantă a muncii politice de masă din9 Ibidem, 9 noiembrie, 1948.10 Ibidem, 15 februarie, 1949.328
- Page 280 and 281: 94. Ibidem.95. Ibidem.96. Ibidem.97
- Page 282 and 283: 169. Interviu cu Faur Mihai, Baltel
- Page 284 and 285: Colectivizarea autorităţii judec
- Page 286 and 287: competenţele inspectorilor judecă
- Page 288 and 289: O incipientă colectivizare a activ
- Page 290 and 291: de un an în funcţiunea de grefier
- Page 292 and 293: Justiţie, în baza cererii înaint
- Page 294 and 295: tribunalele şi Curţile trebuiau s
- Page 296 and 297: autorităţilor administrative loca
- Page 298 and 299: Pe de altă parte, nici Ministerul
- Page 300 and 301: Lipsa spaţiilor necesare activită
- Page 302 and 303: se facă cu 7-10 zile înaintea ter
- Page 304 and 305: La Ministerul de Justiţie, a fost
- Page 306 and 307: delegarea judecătorului Alexandru
- Page 308 and 309: - Alexandru Pop, chemat în funcţi
- Page 310 and 311: - Vasile Socati, agent de portărel
- Page 312 and 313: - Natalia Oancea, fost registrator,
- Page 314 and 315: V. Judecătoria Rurală Chişineu C
- Page 316 and 317: - Teodor Feier, fost arhivar princi
- Page 318 and 319: - Ioan Simion, grefier, încadrat
- Page 320 and 321: - Teodor Savi, conducător de carte
- Page 322 and 323: În viziunea lui Avram Bunaciu, cur
- Page 324 and 325: - la Judecătoria Rurală Aradul No
- Page 326 and 327: Aspecte privind cultura şi propaga
- Page 328 and 329: Activitatea s-a organizat prin şco
- Page 332 and 333: toate ţările socialiste. Pe un su
- Page 334 and 335: esponsabil sportiv pe Mihailovici R
- Page 336 and 337: literaturii sovietice, serate artis
- Page 338 and 339: culturală, prilejuită de inaugura
- Page 340 and 341: nevinovaţi erau obligaţi să ia p
- Page 342 and 343: „feminine”, precum cel de medic
- Page 344 and 345: legal 10 . Mai bine îndură bătă
- Page 346 and 347: decurs normal, nici o maladie mai i
- Page 348 and 349: deoarece a fost otrăvit de soţie.
- Page 350 and 351: De asemenea o bănuieşte de infide
- Page 352 and 353: Metode de evitare a violenţei în
- Page 354 and 355: dat de lipsa de echilibru între ve
- Page 356 and 357: migraţiei creierelor a avut ca fac
- Page 358 and 359: promiscuitatea materială şi mai m
- Page 360 and 361: situaţia din ţările străine, ma
- Page 362 and 363: Istoricul legislativului arădeanî
- Page 364 and 365: Senat1. Ioan Baboş - FSN2. Radu Ho
- Page 366 and 367: prietenie cu Republica Portugheză,
- Page 368 and 369: Legislatura 1992-1996Camera Deputa
- Page 370 and 371: Teodor JURCĂSinteza activităţii
- Page 372 and 373: Comisia pentru sănătate publicăH
- Page 374 and 375: 1997, Grupul parlamentar de prieten
- Page 376 and 377: omului, culte şi problemele minori
- Page 378 and 379: Nicu COJOCARUSinteza activităţii
paşnică a poporului sârb în domeniul bisericesc, educativ, social şieconomic. Scopul său special a fost, însă, să păstreze avutul bisericesc şişcolar în cadrul convenţiilor actuale româno-Jugoslave. Partidul s-a ocupatde organizarea întâlnirilor culturale, prelegerilor didactice, biblioteci şisocietăţi de lectură în limba sârbă, a societăţilor de cântări, de cultură fizică,de editarea cărţilor şi ziarelor, cu activităţi specifice pentru tineret. Fără aatinge rezultate remarcabile, partidul a avut organizaţii locale, pe valeaMureşului şi în Arad, fiind interzis, după instaurarea guvernului condus deMihai AntonescuDupă încheierea celui de al Doilea Război Mondial, numeroşi sârbidin Gai au aderat la Secţia din Arad a Uniunii Asociaţiilor Culturale Slavedin Romania, înfiinţată la Timişoara, la 30 septembrie 1945. Scopulorganizaţiei a fost strângerea sârbilor într-o organizaţie unică, cultivarea şipropagarea culturii populare slave, prin activităţi culturale.Dar, în urma acuzării Jugoslaviei de deviere spre capitalism, a urmato campanie dură, materializată şi prin persecutarea minorităţii naţionalesârbe. A fost semnalul începerii proceselor judiciare împotriva titoiştilor,încheiată prin condamnarea la ani grei de închisoare şi transmutarea anumeroase familii în stepa Bărăganului, acţiune încheiată în 1955 7 , iar CasaNaţională sârbă a fost desfiinţată. A fost reînfiinţă, sub egida Bisericii, după1990.Clubul Intreprinderii de Spirt şi DrojdieÎn după amiaza zilei de 23 august 1946, a avut loc inaugurareafestivă a Clubului Intreprinderii 7 Noiembrie. Clădirea, se afla alături deterenul de fotbal, în prejma Morii, pe Calea Aurel Vlaicu. La festivitate auparticipat autorităţile arădene, civile şi militare, în frunte cu prefectulGheorghe Voştinar, primarul Ioan Pălincaş, directorul Intreprinderii 7Noiembrie - Dan Oscar, reprezentanţi ai partidelor politice şi mişcăriisindicale. După slujba religioasă, oficiată de preotul Ioan Tătaru, fanfara aintonat Imnul Regal şi cel Sovietic, urmate de cuvântări şi un spectacolartistic 8 .În 1948, Clubul dispunea de o clădire proprie, cu sală de spectacoleşi încăperi destinate bibliotecii, administraţiei şi pentru repetiţiile formaţiilorartistice.Echipa culturală de amatori a Intreprinderii era alcătuită dinFormaţiile de proză în limba română, cu nouă membri, grup de recitatori,7 Ljubivoje Cerovic, Sârbii din Arad şi de pe Valea Mureşului, Novi Sad, Arad, 2007, p.363 – 385.8 Patriotul, 25 august 1946.327