ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

citire, baie poporală, dispensar medical şi asistenţă socială. În vederea buneifuncţionări a acestor cămine, se vor alege comitete de conducere compusedin intelectualii cartierului, printre care va figura şi reprezentantul primăriei.Acest comitet va întocmi programul de activitate, al aşezământului. Ele voravea strânsă legătură cu Palatul Cultural şi biroul de specialitate din cadrulprimăriei, de unde vor primi tot concursul moral. În ceea ce priveşteactivităţile şi manifestările de ordin cultural şi patriotic ele erau conduse peplan local. La 2 aprilie 1943, directorul Palatului Cultural, a raportatprimăriei că în Gai, construirea căminului cultural a fost încheiată.Baza materială precară, lipsa de combustibil şi a unor încăperi anexă,confortabile, nu permitea însă înjghebarea unor formaţii artistice proprii, saurealizarea activităţilor de club. Cu toate acestea, în 1958, organizaţia PMRde la nivelul cartierului, a raportat în adunarea generală de alegeri,confecţionarea prin muncă voluntară, a 18 perechi de costume pentrudansurile populare româneşti, maghiare şi sârbeşti, care au fost predatecăminului cultural. De acest lucru s-au ocupat deputaţii Zakai Martin şi BoiaElena 4 .În 1963, conducerea Căminului cultural, denumit Mihai Eminescu,era asigurată de învăţătorul Ioan Roşu - director, ajutat de un comitet, formatdin Dumitru Gligorescu, Gheorghe Gheorghevici, Neţa Roşu şi HerminaOstoin - instructor. A funcţionat o orchestră, echipă de dansuri, solişti vocalişi cursuri de croitorie cu o durată de 6 luni la care au participat 35 persoane.Biblioteca dispunea de 1200 volume, televizor şi jocuri de interior 5 .Casa Naţională Sârbă, cu sediul în Piaţa Sfântul Ioan a fostinaugurată în noiembrie 1925, de către enoriaşii sârbi, fiind în subordineaBisericii.Timp de decenii, aici, se organizau activităţi culturale şi distractivepentru tineret, repetiţii ale formaţiilor de dansuri, tamburaşi, teatru popular,spectacole artistice şi serbări şcolare. În 1929, preşedintele Consiliului deconducere a fost Svetozar Ştefanov, iar secretar Ioan Raclit 6 . Mai târziu, aicişi-a desfăşurat activitatea şi Societatea de cântări Sloga, înfiinţată în 1936,cu 26 membri. În cadrul acestei instituţii, au fost cultivate cântecelebisericeşti şi laice, de inspiraţie folclorică. Steagul societăţii a fost sfinţit cuprilejul unei festivităţi deosebite.În 1934, la Timişoara a fost înfiinţat Partidul Sârb Popular din Ţară,care milita pentru păstrarea dreptului la supravieţuire, la dezvoltarea4 Ibidem, fond Comitetul Municipal PMR, D.284/1958, f. 253.5 Ibidem, D 454/1964 , f. 38.6 Ibidem, fond PMA, 1925-1930, D 46/1929, f. 106.326