ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Activitatea s-a organizat prin şcoli, instituţii şi aşezăminte decultură, care dispuneau de sedii proprii, cluburi ale unităţilor economice sauorganizaţii culturale, conduse politic. Un rol important l-au avut CaseleNaţionale, înfiinţate şi administrate de bisericile etniilor majoritare, preluatedupă 1950 de către stat. În Gai, în mod curent, ele erau denumite, Săli cuapelativul foştilor proprietari: Românească, Sârbească, ambele în PiaţaSfântul Ioan şi Ungurească – str. General Doda nr. 22, aceasta din urmă, laînfiinţare, prtând numele - Iosif Feinchuchen. Toate dispuneau de câte oîncăpere mai mare, pentru spectacole, şi alte activităţi cu publicul, fiindamenajate, în acest sens, cu scenă şi mobilier adecvat, încăperi anexă şigrupuri sanitare în curte.La Casele Naţionale se organizau: serbări festive şi şcolare, adunăricetăţeneşti, întruniri electorale, conferinţe, baluri, chermeze, spectacoleartistice, etc. Astfel, la 10 iunie, 1934, între orele 9-15, în Sala Ungurească,a avut loc o serată, cu program artistic urmată de dans, în scop debinefacere, organizată de Societatea Reformată din Gai. Manifestarea a fostautorizată de primărie, conform art. 3 din Legea pentru reglementarea şicontrolul apelurilor la contribuţia benevolă a publicului. În final, a fostîncheiat un proces verbal de către Constantin Popa, delegatul primăriei,despre realizările obţinute, în vederea impozitării. De asemenea, a fostîncasat de la fiecare participant, câte 1 leu, în favoarea şomerilor din Arad.Taxa pentru compozitor, a fost plătită, d-lui Văideanu, la biroul din str.Episcop Ciorogariu 13.Casa Naţională Română, din Piaţa Sfântul Ioan a fost construită în1911, de către comunitatea ortodoxă română, fiind în subordineaComitetului parohial. A fost ulterior asimilată şi supusă regulamentelor,aşezămintelor de cultură din proprietatea statului. Aici a fost asigurată şilocuinţa familiei crâznicului bisericesc Gheorghe Orga, care asigura şicurăţenia imobiluluiÎnainte de 1911, deşi au fost încercări de organizare a unor petrecereişi serbări, în localul şcolii şi chiar dacă erau în favoarea ei, nu erauautorizate de Protopopiat, pe motiv, că, în urma lor, rămâne dezordine înşcoală şi se vatămă pietatea creştinească 3 .Într-un raport al directorului Palatului Cultural, din 27 februarie1943, se menţiona faptul că, în toate cartierele oraşului, după modelulCăminului cultural din Grădişte, se vor înfiinţa cămine culturale. Ele vor fiînzestrate pe lângă sala de reprezentaţii cu o bibliotecă poporală, sală de3 Arhivele Naţionale (în continuare A.N.) Arad, fond Protopopiatul Ortodox Român Arad,D 289/1908, f. 28.325