ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Aspecte privind cultura şi propaganda în cartierul GaiHoria TruţăGaleriile de artă „Turnlul de Apă”, AradÎntreaga mişcare culturală, desfăşurată în Arad, deşi era încadrată încurentul general european al iluminismului, a stat sub semnul evenimentelorpolitice şi sociale locale, cu specificul naţional al etniilor componente alecomunităţii. O lungă perioadă de timp, ea a fost marcată de analfabetism,fiind sub influenţa exclusivă a bisericii şi şcolii. Societăţile culturaleromâneşti, înfiinţate, mai ales la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutulcelui următor, şi-au propus ca principale obiective, promovarea prin toateformele, a conştiinţei şi culturii naţionale, factori indispensabili, realizării şiconsolidării României Mari. În Aradul interbelic, s-au creat însă condiţii şimotivaţii pentru dezvoltarea asociaţiilor şi societăţile culturale, ale tuturoretniilor existente aici. Din acest punct de vedere, este semnificativ faptul, cădin 92 organizaţii, consemnate după 1918, de către o statistică a primărieiarădene, 22 aveau un conţinut cultural şi doar 5 erau româneşti 1 .După, 1920, mişcarea culturală tradiţională, cu un străvechi caracterpopular, dirijată de către stat, s-a armonizat cu activitatea societăţilorculturale româneşti, care s-au dezvoltat, întărit reorganizându-şi activitatea,în spiritul noilor realităţi, socio-economice şi politice. Propaganda culturală,se realiza, nu doar prin spectacole artistice, ci şi prin alte forme, în carepersonalul didactic avea rol esenţial: conferinţe, şezători, expoziţii,demonstraţii, cursuri, concursuri, etc.Structuri administrative, Sfaturile Populare şi Comitetele Executive,instalate la 2 decembrie 1950, au modificat conţinutul activităţii culturaletradiţionale, subordonându-l noilor imperative politice. Premergător, înArad, la 2 martie 1948, a avut loc, Constituirea Comisiei Interimare aCăminului Cultural orăşenesc, al cărui preşedinte a fost numit, avocatul IoanPălincaş, om politic şi primar al Aradului, iar secretar - Ion Mara. În aniiurmători, au fost introduse alte reglementări, privind organizarea şifuncţionarea instituţiilor de stat şi asociaţiilor tradiţionale. Astfel,regulamentul întrecerilor între formaţiile culturale din regiune, prevedea caîn clasificarea echipelor să primeze criteriile economice şi ideologice în1 Virgil Valea, Cultură şi spiritualitate românească în Arad, în perioada interbelică,(1919-1940), Arad, 2005, p. 219.323