ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

de justiţie, prin practica provizorie a atribuţiilor de asesori populari. El aveaîn vedere, şcolarizarea, gratuită, a 900 de foşti asesori populari, prin care700 vor deveni noi magistraţi, care „vor putea satisface nevoilemagistraturii” 59 .Deşi deficitară din punct de vedere al nivelului educaţional,preconizata nouă generaţie a magistraţilor de masă trebuia orientată către ofidelitate indiscutabilă faţă de obiectivul principal, impus tuturorautorităţilor judecătoreşti, acela de apărare a proprietatăţii colective, a căreisferă se extinsese prin naţionalizarea principalelor bunuri, la 11 iunie 1948.Pe de altă parte, perspectiva colectivizării agriculturii, proces dificil, careavea să se încheie în anul 1962, reclama, la rândul ei, creşterea numărului demagistraţi şi funcţionari judecătoreşti.În aceste condiţii, după reforma întregului sistem educaţionalromânesc, realizată în baza Legii nr. 175/1948, prin Decretul prezidial nr.297 din 28 octombrie 1948, contrasemnat de ministrul finanţelor, VasileLuca, au fost înfiinţate şcoli juridice cu durata de un an, cu sediile înBucureşti, Iaşi şi Cluj 60 . Şcoala juridică de la Cluj urma să funcţioneze cudouă secţiuni, una cu predare în limba română, cealaltă în limba maghiară.Aceste şcoli speciale funcţionau sub egida Ministerului de Justiţie, prinderogare de la dispoziţiile generele din legile privind Statutul FuncţionarilorPublici, stabilirea şi aplicarea bugetului şi contabilitatea publică, atât în ceeace priveşte recrutarea, angajarea şi lichidarea, personalului de specialitate şiadministrativ, cât şi ordonanţarea şi plata tuturor cheltuielilor.Puternica amprentă de masă a noului sistem de învăţământ juridicera dat, nu atât de limita scăzută a duratei procesului de învăţământ, cât deimplicarea consiliilor sindicale judeţene în această activitate educaţională.Astfel, pe lângă condiţiile cerute de Legea nr. 746/1946 privind StatutulFuncţionarilor Publici, candidaţii se puteau înscrie pentru urmareacursurilor, numai în baza recomandărilor scrise ale consiliilor sindicalejudeţene, aprobate de Ministerul de Justiţie. Aveau prioritate absolvenţiicursurilor juridice populare, organizate pe lângă tribunale, pentru educareaprofesională a asesorilor populari.Pe durata cursurilor acestei şcoli speciale, elevii primeau oindemnizaţie lunară, al cărui cuantum urma să fie stabilit prin decizie aConsiliului de Miniştri. Finaliştii cursurilor trebuiu să susţină un examen.Cei reuşiţi, obţineau o diplomă de absolvire, în baza căreia puteau fi numiţiîn magistratură, parchet sau orice funcţiune juridică.59 Ibidem.60 M. O. nr. 252 din 29 octo mbrie 1948, pp. 8 595-8 596.318