ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

măsură prin care împăratul a urmărit rezolvarea problemelor ortodocşilordin imperiul atunci când imperiul era ruinat de războaiele cu Napoleon.Înfiinţarea preparandiei româneşti la Arad s-a datorat poziţiei episcopuluiAvacumovici care a trimis ajutor material şi financiar Curţii de la Viena.˝Fiecare preot a contribuit cu un ostaş cu cal şi întreaga armătură în valoarede 144 florini. Însuşi episcopul de atunci al Aradului, Pavel Avacumovici, adăruit pentru acest scop suma de 5000 de florini˝6.Printr-un act emis de consiliul locotenţial de la Buda adresatepiscopului Avacumovici se stabilea data deschiderii preparandiei din Arad3-15 noiembrie 1812. Se arată că scopul preparandiei este de a contribui laluminarea poporului. Intr-o circulară care a circulat prin satele româneşti searată că şcoala a fost înfiinţată din ˝dorinţa milostivului împărat˝.Preparandia din Arad a făcut parte din rândul şcolilor crăieşti, se numea˝Şcoală Regească Preparandială greco-neunită a naţiunii române˝şi a fostsusţinută financiar de episcopia Aradului care pentru a aduna bani suficienţia introdus în biserică ˝tasul şcolii˝7.Încă de la apariţia ei preparandia a fost un institut de cultură. A fostşcoala care a format învăţătorii ce şi-au desfăşurat activitatea în sateleromâneşti. Între 1814-1828 au terminat cursurile preparandiei 596 de elevicare proveneau din comitatele Arad, Bihor, Cenad, Bichiş, Timiş Torontal şicare s-au întors în satele româneşti unde au început o intensă activitate deluminare a neamului.Primii profesori ai preparandiei au fost importanţi oameni de culturăcare au luptat pentru drepturile românilor. Dimitrie Ţichindeal, preotul dinBecicherecul Mic a devenit apărătorul Biserici Ortodoxe Române şi cereasepararea de ierarhia sârbească. A continuat activitatea începută depredecesorul său Mihai Roşu care a organizat la Timişoara cursuri pentrupregătirea învăţătorilor. Ca profesor al preparandiei a predat religia şi a fostprimul director al şcolii. Constantin Diaconovici-Loga a urmat facultatea dedrept din Pesta unde a pus bazele unei şcoli româneşti. În 1812 este numitprofesor al preparandiei. Iosif Iorgovici era doctor în filozofie alUniversităţii din Pesta. La Arad a predat aritmetica şi geografia. Ioan Mihuţera un apropiat a lui Dimitrie Ţichindeal şi Samuil Vulcan. Profesoriipreparandiei au format ˝Consessus litterarius˝8.conferinţa profesorală caredezbătea şi căuta soluţii pentru problemele şcolii. Preşedintele conferinţeiera directorul şcolii Dimitrie Ţichindeal în calitate de director al6 Ibidem.7 Ibidem.8 Ibidem.29