ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

se facă cu 7-10 zile înaintea termenelor stabilite, termenul de 10 zile fiindadoptat de Ministerul de Justiţie, ca obligaţie profesională 36 .A existat o vădită lipsă de comunicare între instanţele judecătoreştişi autorităţile administrative, reproşată de către acestea din urmă, astfelîncât, Ministerul de Justiţie ordonă ca, în cazul sancţionării funcţionarilorjudeţeni, comunali sau de stat, de către instanţele judecătoreşti, cauzele săfie aduse la cunoştinţa autorităţilor administrative, pentru întocmireadosarelor de anchetă în vederea trimiterii acestora în faţa comisiilor dedisciplină 37 .Numărul şi reşedinţa instanţelor judecătoreşti, circumscripţiileacestora, numărul şi calificarea secţiunilor, numărul cabinetelor deinstrucţie, precum şi numărul asesorilor populari, au fost stabilite prindecizia ministrului de Justiţie nr. 1.672 din 12 ianuarie 1948 38 .Tribunalul Arad fusese organizat pe trei secţii, din care 2 penale şiuna civilă-comercială. Secţiile civilă şi camercială ale fostului tribunal aufost unificate, în cadrul unei singure secţii, mărindu-se numărul secţiilorpenale, urmare a creşterii numărului de infracţiuni constatate pe teritoriuljudeţului, cercetate şi urmărite penal. În acelaşi timp, creşterea numărului desecţii penale constituia o garanţie pentru totalitarismul comunist, deasigurare a viitoarei represiuni generalizate împotriva oponenţilor, sub oriceformă, a noii puteri de stat din România. În ceea ce priveşte Cabinetele deInstrucţie, numărul acestora a rămas la fel, adică două.Acestă schimbare structurală, a modificat şi numărul magistraţilornumiţi de ministrul de justiţie, pe secţii. Astfel, era un prim-preşedinte detribunal şi doi preşedinţi de secţii, una din secţiile penale fiind condusă decătre prim-preşedintele Tribunalului Arad. Parchetul Tribunalului Arad eracondus de un prim-procuror. În ordinea ierarhiei funcţiilor, urmau cei doijudecători de instrucţie, conducătorii cabinetelor respective, doi judecătoride şedinţă pentru cauzele civile-comerciale, nouă judecători pentru cauzelepenale, trei procurori şi trei judecători supleanţi, în total, 23 de magistraţi.Acelaşi număr de magistraţi fusese stabilit pentru tribunalele judeţelor Iaşi,Prahova şi Timiş-Torontal.Numărul asesorilor populari populari, era 112, din care 96 pentrucauze penale şi 16, în calitate de încadraţi ai Ministrului public. Prin urmare,acţiunea de supraveghere şi control popular-democratic a activităţii justiţieiarădene era de 4,5 ori mai mare decât numărul magistraţilor. Supravegherea36 Ibidem, f. 54.37 Ibidem, f. 69.38 M.Oo. nr. 13 din 16 ianuarie 1948, pp. 369-381.299