ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

12.07.2015 Views

Contribuţia lui Samuil Vulcan la apariţia învăţământuluipedagogic românescMaria Alexandra PanteaGrupul Şcolar „Francisc Neuman” AradLa începutul secolului al XIX-lea se afirmă o generaţie deintelectuali în Banat şi Crişana reprezentată de Paul Iorgovici, DimitrieŢichindeal, Samuil Vulcan, Diaconovici-Loga, Moise Nicoară, intelectualiromâni cu studii în imperiu de unde au preluat ideile iluminismului şi auîncercat să le pună în practică. Sunt cei care continuă activitatea începută lasfârşitul secolului XVIII-lea de reprezentanţii Şcolii Ardelene, dar renunţă lapolitica de supunere faţă de împărat şi cer drepturile naţiunii române.Un reprezentant al iluminismului din Transilvania, Moise Nicoară, înmemoriul cunoscut sub denumirea de Recurs înaintat împăratului Francisc Ila 15 august 1819 devine reprezentantul naţiunii române si se adreseazăîmpăratului la persoana a doua şi pune semnul egalităţii între împăratul de laViena şi românii din Transilvania. Diferenţa este că ţăranii nu au avutdreptul la educaţie şi prin aceasta sunt condamnaţi la un trai mizer, iarvinovat de soarta românilor este împăratul. Moise Nicoară se adreseazăîmpăratului pentru a descrie ˝nedreptatea ce zi de zi i se face˝1.Arată că totomul are dreptul ˝firei sau al naturii˝2pentru că sunt date de Dumnezeu.La începutul secolului al XIX-lea s-au creat condiţii favorabiledezvoltări învăţământului în Transilvania. Intelectualii români considerau căînlăturarea stării de înapoiere nu se putea face decât prin dezvoltareaînvăţământului, fapt care în unele situaţii s-a împletit cu interesele Curtii dela Viena, care urmărea formarea unei elite din rândul românilor care să punăîn practică politica Vienei pentru că nobilimea maghiară ducea tot mai multo politică independentă care a dus la slăbirea autorităţii Curţii de la Viena înTransilvania. Imperiul a început să sprijine dezvoltarea învăţământuluiatunci când sub influenţa iluminismului, care a adus un ˝spirit modern˝3,popoarele din imperiu au început acţiuni prin care îşi cereau drepturilenaţionale. În aceste condiţii, la începutul secolului XIX-lea şcoala a devenitun mijloc de stabilitate şi de susţinere a statului s-au creat condiţii favorabile1 Cornelia Borlea, Moise Nicoară, ed. Enciclopedică, Buc., 2001 p. 45.2 Ibidem, p. 56.3 Nicolae Bocşan, Contribuţii la istoria iluminismului românesc Timişoara, 1986, p. 182.27

dezvoltării învăţământului în limbile naţionale iar cele mai importante şcoliau trecut sub patronajul împăratului fiind ˝şcolii crăieşti˝.Intelectualii români de la începutul secolului al XIX-lea au susţinutdezvoltarea învăţământului, au contribuit la organizarea unor şcolipedagogice şi teologice unde şi-au desfăşurat o parte din activitatea lor şi audevenit autori manualelor şcolare. Înfiinţarea unor şcoli pedagogice şiteologice şi continuarea studiilor în străinătate la marile centre universitareau dus la formarea unei elite din rândul preoţilor şi a profesorilor.Generaţia de intelectuali de la începutul secolului al XIX-lea din careau făcut parte Samuil Vulcan, Dimitrie Ţichindeal, Paul Iorgovici, C.D.Loga, Moise Nicoară a contribuit la luminarea şi modernizarea societăţiiromâneşti dar şi la afirmarea naţiunii române în imperiu. Este perioada cândau fost trimise memorii Curţi de la Viena unde se cerea dezvoltareaînvăţământului în limba română şi numirea unui episcop ortodox la Arad,care putea deveni reprezentantul naţiunii române atunci când românii erauexcluşi din viaţa politică.Mentalitatea românilor din Banat şi Crişana s-a schimbat laînceputul secolului al XIX-lea în urma participări românilor la războaielenapoleoniene, când au preluat ideile revoluţiei franceze care au ajuns şi însatele româneşti, iar românii au devenit conştienţi că au şi drepturi, nunumai obligaţii. Schimbările simţite în societatea românească la începutulsecolului XIX-lea sunt şi o urmare a politicii şcolare dusă de Maria Terezaşi Iosif al II- lea, când au fost date o serie de legi ca Ratio Educationis şiEdictul de toleranţă, prin care s-a organizat învăţământul în imperiu şi auapărut condiţii favorabile dezvoltării învăţământului în limba română. În1799 erau in Banat ˝536 de localităţi si funcţionau 520 de şcoli deci eraupuţine sate fără şcoli˝4.În aceste condiţii se simte tot mai mult lipsadascălilor în satele româneşti. Schimbările produse în societatea româneascăi-au determinat pe români să îşi ceară drepturile şi mitul bunului împărat adispărut.Pentru că şcoala a devenit un factor de stabilitate în imperiu dar şi desusţinere a politici Vienei, împăratul l-a însărcinat pe consilierul Uroş ŞtefanNestorovici cu realizarea unui raport asupra şcolilor ortodoxe din imperiu.În acest raport Nestorovici arată că ˝aceste şcoli sunt de tot slabe şi cea maimare parte a populaţiei este scufundată în întunericul neştiinţei˝5.În urmaprezentării raportului, împăratul cere înfiinţarea a trei preparandii la Aradpentru români, la Sânt Andrei pentru sârbi şi la Pesta pentru greci. A fost o4 Ţîrcovnicu V, Istoria învăţământului, p. 151.5 Arhivele Statului Arad, fond Octavian Lupaş, dosarul 59.28

Contribuţia lui Samuil Vulcan la apariţia învăţământuluipedagogic românescMaria Alexandra PanteaGrupul Şcolar „Francisc Neuman” AradLa începutul secolului al XIX-lea se afirmă o generaţie deintelectuali în Banat şi Crişana reprezentată de Paul Iorgovici, DimitrieŢichindeal, Samuil Vulcan, Diaconovici-Loga, Moise Nicoară, intelectualiromâni cu studii în imperiu de unde au preluat ideile iluminismului şi auîncercat să le pună în practică. Sunt cei care continuă activitatea începută lasfârşitul secolului XVIII-lea de reprezentanţii Şcolii Ardelene, dar renunţă lapolitica de supunere faţă de împărat şi cer drepturile naţiunii române.Un reprezentant al iluminismului din Transilvania, Moise Nicoară, înmemoriul cunoscut sub denumirea de Recurs înaintat împăratului Francisc Ila 15 august 1819 devine reprezentantul naţiunii române si se adreseazăîmpăratului la persoana a doua şi pune semnul egalităţii între împăratul de laViena şi românii din Transilvania. Diferenţa este că ţăranii nu au avutdreptul la educaţie şi prin aceasta sunt condamnaţi la un trai mizer, iarvinovat de soarta românilor este împăratul. Moise Nicoară se adreseazăîmpăratului pentru a descrie ˝nedreptatea ce zi de zi i se face˝1.Arată că totomul are dreptul ˝firei sau al naturii˝2pentru că sunt date de Dumnezeu.La începutul secolului al XIX-lea s-au creat condiţii favorabiledez<strong>vol</strong>tări învăţământului în Transilvania. Intelectualii români considerau căînlăturarea stării de înapoiere nu se putea face decât prin dez<strong>vol</strong>tareaînvăţământului, fapt care în unele situaţii s-a împletit cu interesele Curtii dela Viena, care urmărea formarea unei elite din rândul românilor care să punăîn practică politica Vienei pentru că nobilimea maghiară ducea tot mai multo politică independentă care a dus la slăbirea autorităţii Curţii de la Viena înTransilvania. Imperiul a început să sprijine dez<strong>vol</strong>tarea învăţământuluiatunci când sub influenţa iluminismului, care a adus un ˝spirit modern˝3,popoarele din imperiu au început acţiuni prin care îşi cereau drepturilenaţionale. În aceste condiţii, la începutul secolului XIX-lea şcoala a devenitun mijloc de stabilitate şi de susţinere a statului s-au creat condiţii favorabile1 Cornelia Borlea, Moise Nicoară, ed. Enciclopedică, Buc., 2001 p. 45.2 Ibidem, p. 56.3 Nicolae Bocşan, Contribuţii la istoria iluminismului românesc Timişoara, 1986, p. 182.27

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!