ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Pe de altă parte, nici Ministerul Justiţiei nu urmărea cheltuireafondurilor sale, alocate prin buget, pentru plata magistraţilor, funcţionarilorşi a personalului angajat. Spre exemplu, la cererile repetate ale PrimprocuroruluiParchetului Tribunalului Arad, adresate prim-preşedeinteluiTribunalului Arad în vederea delegării de funcţionari aceastei instituţii,aflată în imposibilitatea satisfacerii volumului mare de activităţi specifice, opătrime din numărul magistraţilor şi funcţionarilor fiind detaşaţi la alteinstanţe, unul din răspunsurile negative primite, la 8 aprilie 1947, arătavacanţele unui număr de 23 posturi de impiegaţi, la Tribunalul Arad 20 .Reformarea pătrăşcăniană a justiţiei făcuse demersuri pregătitoaredin timp. Astfel, în februarie 1947, Tribunalul Arad dăduse publicităţiiprogramul examenelor pentru ocuparea posturilor vacante: de impiegaţi, pe24 februarie; agenţi-portărei, pe 27 februarie; dactilografi, pe 3 martie şiajutori de secretari, pe 5 martie 21 . Posturile nu s-au ocupat. În mod practic,se urmărea întârzierea nejustificată a actelor de justiţie, adică ilegalizareaactivităţii prin depăşirea termenelor procedurale, în scopul justificăriinecesităţii reformei organizării judecătoreşti. Pe de altă parte, la jumătatealunii octombrie, 1947, cu peste 45 zile înainte de adoptarea Legii Nr. 341privind organizarea judecătorească, Ministerul Justiţiei a înştiinţatmagistraţii, până la gradul de preşedinte de tribunal, cu privire laobligativitatea efecuării stagiului de un an la judecătoriile rurale, perioadăcare constituia una din condiţiile de avansare. Cei care doreau începereaimediată a acestui stagiu de practică, urmau să indice opţiunea lor, printr-opetiţie adresată Ministerului de Justiţie 22 . Dispersarea magistraţilor, urmarea propriilor solicitări, conducea la scăderea numărului judecătorilor de latribunale, asigurând, în acelaşi timp, personalul judecătoresc necesarfuncţionării sediilor secundare ale viitoarelor judecătorii rurale populare.pentru aplicarea Armistiţiului din Arad şi Prefecturii judeţului Arad. Pe parcursul cercetăriipenale se constatse că, după inventarul din ianuarie 1945, urmase blocarea unei cantităţi degrâu pentru aprovizionarea Armatei române, ridicarea cantităţii de 170 vagoane de grâupentru aprovizionarea Frontului 3 Ucrainian, deturnarea unui număr de 50 vagoane navetădin staţia Nogylók (pe fosta linie de cale ferată a Societăţii Unite a Căilor Ferate „Arad-Cenad” (A. N. Arad, fond Parchetul Tribunalului Arad, dosar 203/1945, f. 50-54.).19 A. N. Arad, fondurile: Vama Arad, Vama Curtici, Vama Grăniceri, Vama Pecica; A. N.Bihor, fondurile: Vama Alba Iulia, Vama Baia Mare; Vama Braşov, Vama Careii Mari,Vama Câmpia Turdei, Vama Cluj, Vama Luduş, Vama Oradea, Vama Satu Mare; A. N.Timiş, fondurile: Inspectoratul Vamal Timişoara; Vama Bega, Vama Cruceni, Vama Iam,Vama Jimbolia.20 A. N. Arad, fond Parchetul Tribunalului Arad, dosar 258/1947, f. 97.21 Ibidem, f. 71.22 Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 94.621 din 16 octombrie 1947 (ibidem, f. 68).295