ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Ministerului Justiţiei. Încălcarea acestei dispoziţii angaja, pe lângăresponsabilitatea materială a celui vinovat de nerespectarea acesteidispoziţii, şi răspunderea disciplinară. Drepturile salariale ale funcţionarilordetaşaţi, delegaţi sau transferaţi la alte instanţe sau foruri ierarhice, seacordau numai în baza unor certificate de încetare a plăţii, emise, în modobligatoriu, de instanţa de origine. Chitanţele, emise de cărăuşii careefectuau transportul arhivei şi al personalului judecătoresc, trebuiau timbratecu timbre fiscale şi judiciare.În general, instanţele şi serviciile nu puteau efectua cheltuieli, fărăaprobarea prealabilă a Ministerului de Justiţie. Recomandarea ministeruluiera de a se reduce drastic consumul de matriale, birotică, micşorareanumărului de telegrame şi convorbiri telefonice interurbane, urmărindu-se,prin toate aceste măsuri, scăderea, la minimum, a cheltuielilor ce incumbauadministraţiilor locale, comunale orăşeneşti şi judeţene. Astfel, cupredilecţie, contribuţia administraţiilor locale la democratizarea justiţieiromâneşti se dorea a fi una politic-administrativă, din moment deposibilităţile materiale erau extrem de reduse, urmare a despăgubirilor derăzboi plătite Uniunii Sovietice, enormelor cheltuieli de întreţinere aleArmatei Roşii de ocupaţie, a consilierilor politici şi militari, precum şi ajafului sovietic 18 , practicat prin toate punctele de frontieră ale României 19 .18 Numiţi provizoriu, prin ordine ale Ministerului de Război, în funcţii de reprezentarelocală a Comisiei române pentru aplicarea condiţiilor stabilite de Armistiţiul încheiat laMoscova, la 12 septembrie 1944, sau însărcinaţi cu funcţii de conducere ale unor birouripentru aprovizionarea Armatei române, în condiţiile aplicării unor dispoziţii contradictorii,fapt ce ducea la imposibilitatea executării ordinelor, militarii români se vedeau puşi însituaţia de a reclama sabotajul economic al autorităţilor administrative judeţene arădene şial conducătorilor structurilor locale cu sarcini economice, în faţa justiţiei arădene. Spreexemplu, Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării stabilise în sarcina judeţului Arad, înbaza unui inventar realizat la 26 ianuarie 1945, încărcarea cantităţii de 1 750 vagoane cugrâu, din depozite, ori adunate prin contracte sau colectări din casă în casă, expediereaacestora la Constanţa-Siloz, cu trenuri-navetă, în vederea livrării în Uniunea Sovietică.Conform planificării, întreaga cantitate trebuia expediată până la 30 aprilie 1945, din care340 vagoane cu grâu în luna martie 1945, şi 250 vagoane cu grâu în luna aprilie, condiţierealizată parţial, adică 1 074 vagoane cu grâu până la 26 aprilie 1945. Reclamanţii,căpitanul Alexandru Brăgău, delegatul Comisiei române pentru aplicarea armistiţiului înjudeţul Arad şi colonelul Vasilescu Gh. Mărăcine, directorul Oficiului Economic aljudeţului Arad, au cerut deschiderea unei acţiuni publice împotriva conducătorilorbirourilor de colectare arădene, INCOOP şi OCEF, în calitate de mandatere ale statului, câtşi împotriva căpitanul Covalcioc, comandantul militar al staţiei Orosháza (Ungaria) şi aPrefectura judeţului Arad. Prin Încheierea din 5 iulie 1945, procurorul-delegat AurelZegrean de la Parchetul Tribunalului Arad a clasat cauza „în lipsă de intenţie culpabilă şi înlipsa elementelor penale”, stabilind cheltuielile în sarcina statului, urmând să notificeÎncheierea, în scris, Cabinetului II Instrucţie al Tribunalului Arad, delegatului Comisiei294