ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Şefii judecătoriilor erau desemnaţi de Ministerul Justiţiei, prindecizii ministeriale, publicate, la început, în Monitorul Oficial, apoi, trecuteîn rândul documentelor nedestinate publicităţii, secretizarea activităţilortuturor organizaţiilor de masă şi obşteşti, profesionale, precum şi aleautorităţilor statului, fiind o constantă a teribilului mod de lucru al viitoruluiregim totalitarist comunist, pregătit să preia întreaga putere în România, subegida eliberatoarei Armete Roşii, subiect preponderent al tentativelor şiinfracţiunilor nesancţionate legal, rămase, din motive politice, cu autorinecunoscuţi.La judecătoriile din Transilvania şi Bucovina, unde existau serviciide carte funciară, înfiinţate în a doua jumătate a secolul al XIX-lea, subadministraţia militară şi apoi, civilă austriacă, unul dintre judecători eranumit, tot prin decizie ministerială, în calitate de judecător de carte funciară.El îndeplinea aceste atribuţii, pe lângă multiplele sarcini profesionaleimpuse, inclusiv cele cu caracter administrativ, de multe ori, la unelejudecătorii rurale fiind numit un singur judecător.Caracter de noutate prezenta şi faptul că, pe lângă sediile principale,judecătoriile aveau şi sedii secundare. Întinderea teritorială acircumscripţiilor judecătoreşti erau determinate de ministrul de justiţie.Astfel, justiţia românească devenise itinerantă, răspândindu-se, mai ales, înmediul rural, împânzind teritoriul judeţelor. Noul mod de efectuare a actuluide justiţie obliga magistraţii să întreţină legături permanete cu autorităţileadministrative locale.Asigurarea localurilor necesare judecătoriilor rurale, a mobilieruluişi plata cheltuielilor de întreţinere, iluminat şi încălzit, cădeau în sarcinajudeţelor. În lipsa altor localuri, reşedinţele secundare ale judecătoriilorputeau fi instalate în localurile primăriilor ori în alte locaţii corespunzătoare.Localurile şi cheltuielile pentru judecătoriile urbane şi mixte cădeau însarcia comunei de reşedinţă. Dacă judecătoria urbană, mixtă sau rurală erainstalată într-un local proprietate a statului, comunei sau judeţului, judeţuluisau comunelor le incumbau doar sarcinile de plată a cheltuielilor deasigurare a mobilierului, iluminatului şi încălzitului.Tribunalele funcţionau în fiecare reşedinţă de judeţ, având încompunerea lor una sau mai multe secţiuni, fiecare conduse de unpreşedinte. La tribunalele cu mai multe secţiuni, unul dintre preşedinţi aveatitlul şi funcţiunea de prim-preşedinte. Numărul şi calificarea secţiunilor,cabinetelor de instrucţie, al magistraţilor şi asesorilor populari ai fiecăruitribunal, precum şi al judecătoriilor ce aparţineau tribunalelor fuseserăstabilite de Ministerul de Justiţie.284