ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

democrat-populară arădeană preluase şi făcuse publicitatea necesară acestuiinterviu 2 . Conform celor relatate, principiile proiectului de lege fuseserădezbătute în presă şi adunările organizaţiilor profesionale, iar toate sugestiileşi propunerile făcute cu aceste ocazii, fuseseră „studiate în mod temeinic”.În ceea ce priveşte adunarea informaţiilor necesare întocmiriiproiectului de lege, această activitate se făcuse prin vizitarea tuturorjudeţelor, procedură menită să conducă la cunoaşterea stării de spirit localeşi a personalului profesional.Lăsând impresia unei reale simplificări a structurii instanţelorjudecătoreşti, ministrul de justiţie făcuse referire la integralitatea nouluicadru legislativ care, într-o singură lege, cu 100 articole, reglementaactivitatea tuturor instanţelor, de la judecătoriile rurale pînă la Curtea deCasaţie, înlocuind astfel, cele trei precedente legi (1924, 1938 şi 1943).Susţinutul cadru simplificat al reorganizării judecătoreşti deschidea, cât mailarg posibil, evantaiul colorat, dar numai în alb şi negru, al judecătoriilorrurale, prin infiinţarea sediilor secundare ale acestora, triplând numărul lor,de la 236 judecătorii rurale, la 730.Totodată, democratizarea justiţiei româneşti cuprindea şi controlulpopular, extrem de strict al activităţii judecătoreşti, prin generalizareainstituţiei asesorilor populari în cadrul completelor de judecată.Principiul constituţional al inamovibilităţii magistraţilor fuseseabandonat anterior, prin includerea acestei categorii profesionale speciale, încadrul statului funcţionarilor publici (1946). Pe lângă creşterea numărului deinstanţe judecătoreşti şi al compunerii completelor de judecată, noul cadru alreorganizării judecătoreşti impunea, în mod obiectiv, modificarea legilor deprocedură civilă şi penală. Ulterior, aceste măsuri vor conduce şi cătremodificări ale cadrului legislativ, organizatoric şi de funcţionare a justiţieimilitare.Astfel, din apropape în aproape, carii totalitarismului comunistromânesc, sporiţi şi crescuţi după rigurosul model sovietic, distrugeaucadrul legislativ de unificare judecătorească al României întregite.Distrugerea României Mari, recunoscută în plan internaţional prindispoziţiile Tratatului de Pace de la Paris, din februarie 1947, trebuia să fiereflectată şi în legislaţia internă a statului român.La 3 decembrie 1947, Adunarea Deputaţilor a votat Legea nr. 341pentru organizarea judecătorească 3 . Legea stabilea compunerea şifuncţionarea organelor judecătoreşti şi a Ministerului public, atribuţiile şi2 Ibidem, nr. 315 din 20 noiembrie 1947.3 M. O. nr. 282 din 5 decembrie 1947, pp. 10 714–10 429.282