ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
Eugen Şerban în articolul din Analele Sighet 2, referindu-se la acestgrup din judeţul Arad îl prezintă format din:”Gheorghe Mercea dinChisindia, Pavel Dobrei (nu Dobre – PT) din Revetiş, Zaharia Birău, zis Liudin Bârsa, Ioan Luluşa zis Herşcu (martorul Bogdan Ignat, Buteni, arată călui Dobrei i se spunea Herşcu- PT) din Revetiş şi Teodor Ienciu toţi făcândparte din grupul iniţial al lui Cantemir” 196 .Integrarea acestui grup în cel iniţiat de Cantemir Gligor poate fisusţinută cu toată tăria deaorece majoritatea componenţilor au fost foştilegionari pe care trimisul de la Viena a căutat, aşa cum am arătat mai sus săicontacteze chiar imediat după paraşutare şi un alt argument este adus derelatarea, pomenită şi ea, a lui Darău Igna din Cil despre întâlnirea dintreJurcuţa Ioan şi Dobrei Pavel din Revetiş când se pare că au tipărit acelemanifeste menţionate.Evoluţia în timp a acestui grup este destul de sumar descrisă,martorii rezumându-se la a-şi aminti mai ales cele două conflicte cuSecuritatea şi consecinţele asupra localnicilor . Mercea Gheorghe,povesteşte despre tatăl său că „ acasă n-o mai venit că o fost urmărit, dar oavut cunoscuţi mulţi pe la Slatina de Mureş, cred că aceia l-or fi susţinut. Dedus alimente am auzit că o mai dus de la unu Bârsan din Păiuşeni” 197 .Locul unde au stat refugiaţii a fost „la pârâul Ciuadului că acolo oravut o coptă (peşteră – PT) sub un stean” 198 .În acest loc, aşezat pe valea Cioltului, în sus spre pădure, a avut locîn 4 noiembrie 1950 prima confruntare armată cu Securitatea . Relatăriledespre eveniment capătă pe măsura evoluţiei în timp şi a depărtării depersonajele participante o conotaţie legendară şi eroică. Tânăr de 17 ani pevremea aceea, Mercea Gheorghe îşi aminteşte că totul a pornit de la trădareacelui din Miniş, că i-a vândut Securităţii. „Unu o stat de pază şi atuncea ozis:-„Băieţi, cu mâinile pe ce aveţi că iacă fim încercuiţi. Şi o început luptacare o ţinut până seara. Şi la lăsatul sării o rămas un om de sacrificiu.Ceilalţi au fugit şi ăla va muri, Luluşa, el o stat până o murit, până n-o maiavut cu ce trage” 199 .Aici completează un mai tânăr intervievat, Danci Petre dinButeni:”Şi-ar fi lăsat o grenadă care o pus-o sub el” 200 , subliniind eroismulluptătorului de la pârâul Ciuadului. Pe lângă Luluşa „care o murit, MerceaGheorghe arată:”şi Ienciu o fost prins acia, am văzut io când l-or dus p-acilegat cu mâinile la spate cu un fir de sârmă. Erau doi securişti, unu nainte şiunu napoie”. La întrebarea: dacă au fost victime dintre atacatori susţine:”amvăzut p-aci ducând doi i-am văzut mergând cu cocia (căruţa – P.T.) or fostdoi răniţi. Cine-o fost nu pot să vă spun. Erau acoperiţi cu o foaie decort” 201 .269
Mercea Maria, localnică din Ciolt spune că:”atuncea o fost la pârâulCiuadului cînd o fost pruncu meu de 3-4 ani. Într-o dimineaţă m-am trezit căîi plin drumul de armată şi or mărs la pârâul Ciuadului. Unu dintre cei fugiţio fost în ştrec (terasament pentru cale ferată îngustă – PT) şi or pus brânca(mâna – PT) pe el, n-o mai putut să fugă. Ăsta de aicea (Mercea Georgiţă –PT) şi cel de la Revetiş o fugit. Şi aclo s-or împuşcat mulţi dintre securişti şiunu dintre ăţtia fugiţi. Nu ştiu câţi că pe ascuns o fost. O fost o nevastă, deacidin jos de casa noastră cu căruţa. Ei l-or suit în căruţă aşa ca din picoarec-or zis că-i bolnav. Dar ea tot s-o uitat de-o văzut că-i mort. Pă unu dintresecuriţti, pă comandantu, pă Haiduc l-or dus aci la casa din sus, l-or băgat desânge grămadă” 202 . Un alt martor, mai tânăr localnic, de 10 – 11 ani peatunci, Oprea Gheorghe îşi aminteşte indirect „cum îi spunea moşu Pătru.Acolo stăteau ei, la peşteră. Unu stătea permanent în uşă, da şi ieşea păştrec. Aşa l-or prins, că un minişan nu ştiu ce-o făcut în Arad şi o fost să-lînchidă şi o vinit şi s-o legat de ăştia şi ei l-or primit. Şi atunce el o mers dei-o pârât că o zâs că atunci îl iartă de ce-o făcut. Eu i-am auzit atunci: Iată-lpe Haiduc. N-or venit aici mulţimea că s-or suit de la marginea Chisindieipe sus pe deal s-or coborât acolo. Şi or strigat – Predă-te Gerogiţă. Când eior auzit şi ei or început cu focul, Georgiţă şi cu Dobrei „Şi ei doi or ieşit şinu s-or mai oprit până în marginea carierei Păiuşeniului”.Cu trecerea timpului şi evenimentul povestit de alţii este amplificatneverosimil. Danci Petre din Buteni relatează: „Eu am o relatare, da păcat c-o murit omul de la care am auzit. El zicea că stătea, în noiembrie acolo laintersecţie în Buteni, unde era birtu şi iacă vin două camioane în faţă cu unjeep. O oprit în faţă la birt, atunci soldaţii din maşini s-or coborât şi patrulaupe lângă ele. Ofiţerii or intrat în birt. Ei stând acolo or văzut că dintr-omaşină curge ceva. Un soldat o mărs şi-o făcut cu piciorul apoi or venitofiţerii ş-or plecat. Şi după ce-or plecat – Hai să vedem ce-i. Or văzut că-isânge. Că să zice că maşinile acelea or fi fost pline cu securişti morţi de pevalea Ciuadului” 204 .Tot din auzite despre această luptă relatează Faur Mihai din BalteleGurahonţ: „Atacul de la Văsoaie (Ciolt – PT) Acolo o fost Zaharia de laBârsa. Auzisăm, nu am fost acolo. O fost de la Revetiş, Dobrei şi cu unuLuluşa. Acolo o fost bătaie serioasă. Acolo o căpătat cartuş Haiduc prin şăle(spate – PT), da o scăpat” 205 .După această confruntare cei care au mai rămas, reuşind să fugă înzona satului Păiuşeni, au rezistat până în primăvare anului 1952. grupulcondus de Birău Zaharia din Bârsa, Mercea Gheorghe din Chisindia, DobreiPavel din Revetiş şi un oarecare Licea din Almaş s-a menţinut un timp înzonă având legături mai ales „la Slatina de Mureş, că aceia or fi susţinut”,270
- Page 222 and 223: cei trei colţi din gură, Baba Sid
- Page 224 and 225: Consecinţa locală imediată a mac
- Page 226 and 227: Această frumoasă serie de timbre,
- Page 228 and 229: ilustrată a revenit la Tg. Mureș,
- Page 230 and 231: Fig. 6Fig. 7227
- Page 232 and 233: Nebeneficiind de caracterul spectac
- Page 234 and 235: Fig. 11 Fig. 12Fig. 13231
- Page 236 and 237: Forme organizate şi spontane ale r
- Page 238 and 239: descoperite după 1989 şi mărturi
- Page 240 and 241: participant la luptele de la moară
- Page 242 and 243: -Ţărăniştii, atât, nu ştiu c
- Page 244 and 245: ătut până o spus parola prin car
- Page 246 and 247: Viena, atunci, din nou ne-an întâ
- Page 248 and 249: - Păi, zic, Gligor are, a primit t
- Page 250 and 251: până o vinit un şăf de post, un
- Page 252 and 253: arestat mai târziu decât ceilalţ
- Page 254 and 255: său să-i apară conturul făcut d
- Page 256 and 257: treilea Darău Igna, cel care relat
- Page 258 and 259: ani, Lupei Nuţicu iară avea 50 de
- Page 260 and 261: Motorca „Acest prieten al lui tat
- Page 262 and 263: Ilie care „ o scoasă de unde-o p
- Page 264 and 265: paşi şi să prăbuşi pe nişte s
- Page 266 and 267: Adică o ştiut şi directorul spit
- Page 268 and 269: întâlnire cu Tocoianu alături de
- Page 270 and 271: Al doilea aspect al închegării ac
- Page 274 and 275: după cum crede fiul lui Mercea Ghe
- Page 276 and 277: ândul lor au dat problema în stud
- Page 278 and 279: 26. Interviu cu Oarcea Bujor, Gurah
- Page 280 and 281: 94. Ibidem.95. Ibidem.96. Ibidem.97
- Page 282 and 283: 169. Interviu cu Faur Mihai, Baltel
- Page 284 and 285: Colectivizarea autorităţii judec
- Page 286 and 287: competenţele inspectorilor judecă
- Page 288 and 289: O incipientă colectivizare a activ
- Page 290 and 291: de un an în funcţiunea de grefier
- Page 292 and 293: Justiţie, în baza cererii înaint
- Page 294 and 295: tribunalele şi Curţile trebuiau s
- Page 296 and 297: autorităţilor administrative loca
- Page 298 and 299: Pe de altă parte, nici Ministerul
- Page 300 and 301: Lipsa spaţiilor necesare activită
- Page 302 and 303: se facă cu 7-10 zile înaintea ter
- Page 304 and 305: La Ministerul de Justiţie, a fost
- Page 306 and 307: delegarea judecătorului Alexandru
- Page 308 and 309: - Alexandru Pop, chemat în funcţi
- Page 310 and 311: - Vasile Socati, agent de portărel
- Page 312 and 313: - Natalia Oancea, fost registrator,
- Page 314 and 315: V. Judecătoria Rurală Chişineu C
- Page 316 and 317: - Teodor Feier, fost arhivar princi
- Page 318 and 319: - Ioan Simion, grefier, încadrat
- Page 320 and 321: - Teodor Savi, conducător de carte
Eugen Şerban în articolul din Analele Sighet 2, referindu-se la acestgrup din judeţul Arad îl prezintă format din:”Gheorghe Mercea dinChisindia, Pavel Dobrei (nu Dobre – PT) din Revetiş, Zaharia Birău, zis Liudin Bârsa, Ioan Luluşa zis Herşcu (martorul Bogdan Ignat, Buteni, arată călui Dobrei i se spunea Herşcu- PT) din Revetiş şi Teodor Ienciu toţi făcândparte din grupul iniţial al lui Cantemir” 196 .Integrarea acestui grup în cel iniţiat de Cantemir Gligor poate fisusţinută cu toată tăria deaorece majoritatea componenţilor au fost foştilegionari pe care trimisul de la Viena a căutat, aşa cum am arătat mai sus săicontacteze chiar imediat după paraşutare şi un alt argument este adus derelatarea, pomenită şi ea, a lui Darău Igna din Cil despre întâlnirea dintreJurcuţa Ioan şi Dobrei Pavel din Revetiş când se pare că au tipărit acelemanifeste menţionate.E<strong>vol</strong>uţia în timp a acestui grup este destul de sumar descrisă,martorii rezumându-se la a-şi aminti mai ales cele două conflicte cuSecuritatea şi consecinţele asupra localnicilor . Mercea Gheorghe,povesteşte despre tatăl său că „ acasă n-o mai venit că o fost urmărit, dar oavut cunoscuţi mulţi pe la Slatina de Mureş, cred că aceia l-or fi susţinut. Dedus alimente am auzit că o mai dus de la unu Bârsan din Păiuşeni” 197 .Locul unde au stat refugiaţii a fost „la pârâul Ciuadului că acolo oravut o coptă (peşteră – PT) sub un stean” 198 .În acest loc, aşezat pe valea Cioltului, în sus spre pădure, a avut locîn 4 noiembrie 1950 prima confruntare armată cu Securitatea . Relatăriledespre eveniment capătă pe măsura e<strong>vol</strong>uţiei în timp şi a depărtării depersonajele participante o conotaţie legendară şi eroică. Tânăr de 17 ani pevremea aceea, Mercea Gheorghe îşi aminteşte că totul a pornit de la trădareacelui din Miniş, că i-a vândut Securităţii. „Unu o stat de pază şi atuncea ozis:-„Băieţi, cu mâinile pe ce aveţi că iacă fim încercuiţi. Şi o început luptacare o ţinut până seara. Şi la lăsatul sării o rămas un om de sacrificiu.Ceilalţi au fugit şi ăla va muri, Luluşa, el o stat până o murit, până n-o maiavut cu ce trage” 199 .Aici completează un mai tânăr intervievat, Danci Petre dinButeni:”Şi-ar fi lăsat o grenadă care o pus-o sub el” 200 , subliniind eroismulluptătorului de la pârâul Ciuadului. Pe lângă Luluşa „care o murit, MerceaGheorghe arată:”şi Ienciu o fost prins acia, am văzut io când l-or dus p-acilegat cu mâinile la spate cu un fir de sârmă. Erau doi securişti, unu nainte şiunu napoie”. La întrebarea: dacă au fost victime dintre atacatori susţine:”amvăzut p-aci ducând doi i-am văzut mergând cu cocia (căruţa – P.T.) or fostdoi răniţi. Cine-o fost nu pot să vă spun. Erau acoperiţi cu o foaie decort” 201 .269