ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Eugen Şerban în articolul din Analele Sighet 2, referindu-se la acestgrup din judeţul Arad îl prezintă format din:”Gheorghe Mercea dinChisindia, Pavel Dobrei (nu Dobre – PT) din Revetiş, Zaharia Birău, zis Liudin Bârsa, Ioan Luluşa zis Herşcu (martorul Bogdan Ignat, Buteni, arată călui Dobrei i se spunea Herşcu- PT) din Revetiş şi Teodor Ienciu toţi făcândparte din grupul iniţial al lui Cantemir” 196 .Integrarea acestui grup în cel iniţiat de Cantemir Gligor poate fisusţinută cu toată tăria deaorece majoritatea componenţilor au fost foştilegionari pe care trimisul de la Viena a căutat, aşa cum am arătat mai sus săicontacteze chiar imediat după paraşutare şi un alt argument este adus derelatarea, pomenită şi ea, a lui Darău Igna din Cil despre întâlnirea dintreJurcuţa Ioan şi Dobrei Pavel din Revetiş când se pare că au tipărit acelemanifeste menţionate.Evoluţia în timp a acestui grup este destul de sumar descrisă,martorii rezumându-se la a-şi aminti mai ales cele două conflicte cuSecuritatea şi consecinţele asupra localnicilor . Mercea Gheorghe,povesteşte despre tatăl său că „ acasă n-o mai venit că o fost urmărit, dar oavut cunoscuţi mulţi pe la Slatina de Mureş, cred că aceia l-or fi susţinut. Dedus alimente am auzit că o mai dus de la unu Bârsan din Păiuşeni” 197 .Locul unde au stat refugiaţii a fost „la pârâul Ciuadului că acolo oravut o coptă (peşteră – PT) sub un stean” 198 .În acest loc, aşezat pe valea Cioltului, în sus spre pădure, a avut locîn 4 noiembrie 1950 prima confruntare armată cu Securitatea . Relatăriledespre eveniment capătă pe măsura evoluţiei în timp şi a depărtării depersonajele participante o conotaţie legendară şi eroică. Tânăr de 17 ani pevremea aceea, Mercea Gheorghe îşi aminteşte că totul a pornit de la trădareacelui din Miniş, că i-a vândut Securităţii. „Unu o stat de pază şi atuncea ozis:-„Băieţi, cu mâinile pe ce aveţi că iacă fim încercuiţi. Şi o început luptacare o ţinut până seara. Şi la lăsatul sării o rămas un om de sacrificiu.Ceilalţi au fugit şi ăla va muri, Luluşa, el o stat până o murit, până n-o maiavut cu ce trage” 199 .Aici completează un mai tânăr intervievat, Danci Petre dinButeni:”Şi-ar fi lăsat o grenadă care o pus-o sub el” 200 , subliniind eroismulluptătorului de la pârâul Ciuadului. Pe lângă Luluşa „care o murit, MerceaGheorghe arată:”şi Ienciu o fost prins acia, am văzut io când l-or dus p-acilegat cu mâinile la spate cu un fir de sârmă. Erau doi securişti, unu nainte şiunu napoie”. La întrebarea: dacă au fost victime dintre atacatori susţine:”amvăzut p-aci ducând doi i-am văzut mergând cu cocia (căruţa – P.T.) or fostdoi răniţi. Cine-o fost nu pot să vă spun. Erau acoperiţi cu o foaie decort” 201 .269