ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Al doilea aspect al închegării acestui grup de rezistenţă este legat deţinta acstuia, care după ce în anii '48 – '49 fuseseră în mare parte eliminaţiprincipalii organizatori a-i rezistenţei armate, din zonă, au urmăritapropierea de rezistenţa din zona Banatului şi mai ales trecerea graniţei înIugoslavia pentru a scăpa de persecuţia şi ororile comunismului românesc.„Asta era ţinta noastră, mărturiseşte Bogdan Ignat, să luăm legătura cuoameni cu care să putem să ne apropiem cumva, că ţinta noastră era sămergem spre Banat”. Fiind urmăriţi de autorităţi, membrii grupului, trevuiausă facă ceva. „Să scăpăm de puşcărie sau să ne legăm de ăştia mai tari, căscopul nostru a fost colonelul Uţă şi cu Spinu Blănaru. De ei ştiau toţi ăştiacare i-am avut, ăştia trei şefi. Or avut legătură la Arad”. Dar mesajeletransmise au ajuns la urechea trădătorilor „Întodeauna în grupuri de astea nuştii cu cine mergi alături, mergi alături toţi şi unul uite că te vinde” 189 . Defapt cele două scopuri: legătura cu Spinu Blănaru la Caransebeş şi trecereagraniţei a fost precedetă de legătura cu Sfatul Popular din Beba Veche. Dacăne putem cumva apropia de graniţi, că acolo se putea trece mai cu uşurinţăprin ţarină. Şi prima dată am luat legătura cu Beba Veche, cu primarul, cuvicele şi mai vreo două contabile, de la starea civilă. Ştiu că a fost aşa:Stepici Constantin, Rădulescu Nicolae, Roşu Nicolae şi Ţicău Petronela.Patru inşi au fost din Sfatul de la Beba Veche”, Dar „n-am putut că într-onoapte am făcut noi încercarea să ne ducem şi ne-au depistat şi am întorsînapoi că un tăbăcar din Pâncota, o rămas mort pe fâşie” 190 . Rămânând deatunci să aştepte, grupul de la Văsoaia a avut legături şi cu cei din zonă, cugrupul de la Chisindia – Ciolt. Despre acesta povestitorul de la Buteni,actualmente spune:”Nu am fost împreună. Ei or fost la Păiuşeni. Liu şi cuDobrei. Cu Dobrei ne mai întâlneam când şi când. El o avut trei grenade pecentură şi o spus:- Astea-s moartea mea! Eu îi spuneam – Mă nu fi prost măşi ce omoră, noi nu trebuie să murim, - Io, zice, când cad în mâini la ei, amfost membru de partid (comunist – PT) ei tot mă omoară” 191 . Subliniind şi înacest caz iminenţa trădării, intervievatul elogiază curajul celui care a avuttăria să nu cadă viu în mâinile schingiuitorilor.De fapt şi pentru propriul grup cauza arestării este tot trădarea unorainfiltraţi printre ei. Ăştia ne-or deturnat toată faima – Brădean Ion şi MoţAntonie. În '50, atunci ne şi arestă, după ce ascultarăm mesajul de anul noual Majestăţii sale, regele Mihai. În seara de 3 ianuarie spre 4, în '50 or venitdupă noi cu Securitatea de la Arad, de la Sebiş, Miliţia de la Buteni şiChisindia.Şi or venit şi or pus mâna pe mine şi or zis să-i duc acolo. Descriindacţiunea Securităţii arată:”prima dată s-o dus Moţ Antonie, pe vârf (de deal– PT) cu Securitatea şi o pus o armă mitralieră acolo. Roată eram267